Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 58/COM
Ședința publică de la 02 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
Grefier - - -
Pe rol judecarea apelului comercial d eclarat de apelanta reclamantă -, domiciliată în orașul B, str. -.-, nr.13, jud. B și prin mandatar din T,-, -.B,.14, împotriva sentinței civile nr. 2109/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ( FOSTĂ, cu sediul în G,-, -.A,.32, având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul e procedură civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează asupra apelului formulat de reclamantă care este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei conform ordinului de plată nr. 1/18.03.2008 și timbru judiciar de 1 lei.
Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față:
1.Obiectul litigiului și părțile din proces
Prin cererea înregistrată la Judecătoriei Tulcea sub nr. 2602/2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Banca Internațională a Religiilor, prin lichidator SC SRL - Sucursala G, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a clauzei penale deghizate în dobânda suplimentară de 7% pe zi prevăzută în contractul de credit nr.170/23 decembrie 1999; să se constate că pârâta a calculat în mod abuziv dobânzi după data deschiderii procedurii falimentului împotriva sa; să se constate pe calea accesorie nulitatea absolută a formelor de executare efectuate în baza acestui contract de credit; să se constate achitarea în parte a debitului pretins de intimată și incidența compensării dobânzilor și penalităților încasate de intimată nelegal, cu ratele de capital rămase de achitat; cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta un contract de împrumut în care a fost prevăzută o clauza penală de 7% pe zi de întârziere, deghizată de creditoare sub denumirea de dobândă suplimentară, care în raport de dispozițiile art.1 din Legea nr.313/1879 este lovită de nulitate absolută, sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin decizia nr.11/24 octombrie 2005.
În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar contractul de împrumut nr.170 din 23 decembrie 1999, actul adițional la contract, contractul de ipotecă.
Pârâta Banca Internațională a Religiilor a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca nefondată întrucât reclamanta nu a dat o interpretare corectă conținutului art.8 alin.1 și 2 din contractul de împrumut, această prevedere neavând valoarea unei clauze penale deghizate.
La data de 6 septembrie 20096, reclamanta a depus precizări, prin care a arătat că solicită constatarea nulității absolute a întregului contract de credit în principal și, în subsidiar, constatarea nulității absolute parțiale a acestui contract, doar în ceea ce privește clauza penală.
Prin Sentința civilă nr. 2747/10.0ctombrie 2006 Judecătoria Tulceaa declinat cauza la Tribunalul Tulcea unde a fost înregistrată sub nr.4499/2006 (-).
Prin Sentința civilă nr.20/4 ianuarie 2007 Tribunalul Tulceaa respins cererea ca nefondată, reținând în esență că deși clauza penală prin care se stabilește obligația restituirii la scadență a sumei împrumutate sub sancțiunea penalităților de întârziere, pe lângă dobânda contractuală cuvenită sau pe lângă dobânda legală este contrară prevederilor legale, în cauză din conținutul art.8 al contractului nu rezultă că s-au prevăzut penalități de întârziere.
Astfel, prin clauza contractuală menționată nu s-a prevăzut, în cazul nerambursării ratelor scadente la termen, plata unei dobânzi mai mari, respectiv de 7% peste cea convenită inițial prin contract, ori aceasta nu poate fi interpretată în sensul solicitat de reclamantă, ca fiind penalitate de întârziere, pe lângă dobânda contractuală sau legală.
În ceea ce privește calcularea abuzivă a dobânzilor după data deschiderii procedurii falimentului, aceasta nu se justifică întrucât starea de faliment se referă la creditoare, nu la debitoarea reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat în termen legal apel, ce a fost admis de Curtea de APEL CONSTANȚA prin Decizia civilă nr.104/COM/23.04.2007, fiind desființată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului Tulcea, reținând că reclamanta a învestit Judecătoria Tulcea cu soluționarea cererilor având ca obiect:
- constatarea nulității absolute parțiale a clauzei penale deghizate prevăzută în contractul de credit nr.170/1999; constatarea faptului că pârâta a calculat abuziv dobânzi după data deschiderii procedurii falimentului; să se constate achitarea în parte a debitului pretins de către reclamantă, dar și nulitatea absolută a formelor de executare efectuate în baza acestui contract de credit, și compensarea dobânzilor și penalităților încasate cu ratele de capital rămase de achitat.
Înainte de declinarea cauzei la Tribunalul Tulcea reclamanta și-a modificat primul capăt de cerere solicitând în principal constatarea nulității absolute a întregului contract de credit și în subsidiar constatarea absolută parțială doar în ceea ce privește clauza penală.
Tribunalul Tulcea nu și-a exercitat rolul activ consacrat ca și principiu în dreptul procesual, nesolicitând precizări în drept în susținerea pretenției având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de credit,și nepunând în discuția părților probatoriile formulate de reclamantă pe acest capăt de cerere.
Nici dispozițiile alin.5 din art.129 cod procedură civilă nu au fost respectate judecătorul nestăruind prin mijloacele legale pentru stabilirea situației de fapt și aplicarea legii la aceasta.
Față de cele arătate,Curteaa apreciat că în mod greșit - prin neaplicarea dispozițiilor art. 129 și 132 din Codul procedură civilă - prima instanță a rezolvat procesul fără intra în cercetarea fondului, situație în care se impune a se face aplicarea dispozițiilor art.297 cod procedură civilă referitoare la desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Cauza a fost înregistrată în rejudecare pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr-.
La termenul din 6 septembrie 2007 s-a înaintat probatoriul cu interogatoriul pârâtei și înscrisuri, iar la data de 3 octombrie 2007 reclamanta a precizat că temeiul de drept al cererii sale îl reprezintă art.184 din Codul d e procedură civilă, raportat la Decizia ICCJ nr.15/21 noiembrie 2005, solicitând anularea în întregime a contractului de credit ca fiind fals.
2.Hotărârea tribunalului
Prin Sentința civilă nr. 2109/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a respins în totalitate cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta prin lichidator SC SRL, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin decizia nr.XI/24 octombrie 2005 prin care a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă și a stabilit că, clauza penală prin care se stabilește obligația restituirii la scadență a sumei împrumutate sub sancțiunea penalităților de întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe lângă dobânda legală, contravine prevederilor legii.
S-a reținut de instanță că decizia invocată mai sus nu este aplicabilă cauzei întrucât contractul de credit, a cărui anulare s-a solicitat, nu prevede plata penalităților de întârziere ci o dobândă majorată cu 7 procente peste cea cuvenită în cazul nerambursării ratelor împrumutului la termenele scadente, reclamanta solicită în rejudecare, anularea actului ca fiind fals fără a administra probe în acest sens.
Reclamanta a susținut că prin rezoluția nr-/13.06.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea probează săvârșirea a două infracțiuni de abuz de serviciu și a unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, însă, din conținutul rezoluției rezultă că s-a dispus încetarea urmăririi penale față de numita, în calitate de director al T, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Măsura încetării urmăririi penale față de numita a fost dispusă prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru faptele comise până în anul 2000.
Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită de nu vizează însă dispoziția înserată în conținutul art.8 alin.2 din contractul de credit, referitor la dobânda majorată cu 7 procente peste cea cuvenită, infracțiunea fiind comisă prin încheierea mai multor contracte de împrumut ce conțineau date nereale, referitoare la destinația sumelor de bani alocate cu acest titlu.
De asemenea, infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina lui, a constat în încălcarea atribuțiunilor de serviciu, prin acordarea de mai multe credite unei persoane care nu-și achitase creditele anterioare, în speță reclamanta, în loc să procedeze de la început la executarea silită.
S-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada faptului că, contractul de credit a cărui anulare s-a solicitat este fals datorită dispozițiilor înserate la art.8 alin.2 din conținutul acestuia, cu referire la clauza privind aplicarea unei dobânzi majorate în cazul restituirii la scadență a sumelor împrumutate.
3.Apelul
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
-instanța de fond nu a respectat, în rejudecare, dispozițiile deciziei civile nr.104/2007 a Curții de APEL CONSTANȚA în sensul că nu a examinat din nou capătul de cerere privind anularea întregului contract de credit prin prisma Deciziei civile nr.15/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
-din considerentele hotărârii apelate rezultă că instanța de fond a avut în vedere doar Decizia civilă nr. 11/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care însă acoperă numai primul capăt de cerere nemodificat
-instanța de fond a respins nejustificat cererile repetate de atașare a dosarului penal în care s-a efectuat urmărirea penală față de numita cât timp a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de credit datorită săvârșirii infracțiunii de fals, nulitate care este imprescriptibilă.
Apelanta a solicitat în susținerea apelului probe, respectiv: atașarea dosarului penal nr.520/P/20005 pentru a dovedi falsificarea contractului de credit nr.170/1999; proba cu expertiza contabilă în dovedirea debitului rămas neachitat, expertiza tehnică imobiliară pentru identificarea imobilului executat și stabilirii valorii de piață a acestuia
Intimata pârâtă a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului reclamantei motivat de faptul că instanța a dat o interpretare corectă dispozițiilor art.8 al.2 din contractul de credit, reținând că acestea nu ascund o clauză penală deghizată ci o sancțiune legală ca efect al neplății ratelor la scadența stabilită în contract.
De asemenea, s-a arătat că susținerile apelantei cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de către numita nu au nici o legătură cu dispozițiile art.8 al.2 din contractul de împrumut.
4. Curtea
Examinând potrivit art.295 din Codul d e procedură civilă apelul, prin prisma criticilor aduse, a probelor administrate de ambele părți în cursul procesului curtea constată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.129 din Codul d e procedură civilă părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilorart. 723alin. 1 și să-și probeze pretențiile și apărările.
Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat:
- să se constate nulitatea absolută parțială a clauzei penale deghizate în dobânda suplimentară de 7% pe zi prevăzută în contractul de credit nr.170/23 decembrie 1999;
- să se constate că pârâta a calculat în mod abuziv dobânzi după data deschiderii procedurii falimentului împotriva sa;
- să se constate pe calea accesorie nulitatea absolută a formelor de executare efectuate în baza acestui contract de credit;
- să se constate achitarea în parte a debitului pretins de intimată;
- să se constate incidența compensării dobânzilor și penalităților încasate de intimată nelegal, cu ratele de capital rămase de achitat;
Ulterior la termenul din 12.09.2006, în temeiul art.132 din Codul d e procedură civilă reclamanta și-a întregit cererea în sensul completării primului capăt solicitând în principal constatarea nulității absolute a contractului de credit nr.170/1999 iar în subsidiar constatarea nulității absolute parțiale.
În susținerea cererii sale reclamanta a formulat probatoriul depus la fila 21, reluat la data de 6.09.2007, prin care solicita și efectuarea unor expertize contabile și tehnice, probe ce au fost admise de tribunal în parte - fila 22 - fără a se motiva respingerea probei cu expertiza contabilă în condițiile în care partea urmărește să demonstreze cuantumul debitului rămas de achitat.
Ca atare proba solicitată era nu numai pertinentă dar și utilă soluționării cauzei, putându-se stabili în concret debitul datorat de reclamantă.
Din considerentele hotărârii apelate rezultă că instanța a fost preocupată doar a analiza existența ori inexistența cauzei de nulitate absolută a contractului de credit omițând a se pronunța cu privire la achitarea, chiar și parțială a debitului, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art.297 din Codul d e procedură civilă, prima instanță rezolvând procesul fără a intra în cercetarea fondului motiv pentru care se va admite apelul și desființa hotărârea atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecarea fondului tuturor capetelor din cererea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta -, domiciliată în orașul B, str. -.-, nr.13, jud. B, prin mandatar din T,-, -.B,.14, împotriva sentinței civile nr. 2109/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ( FOSTĂ, cu sediul în G,-, -.A,.32.
Desființează hotărârea apelată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 02 Aprilie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond
Tehnored.dec.jud. /25.04.2008
5 ex.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CĂTRE
TRIBUNALUL TULCEA
Prin prezenta, vă înaintăm alăturat dosarul cu nr. mai sus menționat întrucât prin Decizia civilă nr. 58/com/02.04.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, s-a admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2109/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a desființat hotărârea apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
Dosarul conține ____file și la care se află atașate următoarele dosare: dosarul nr- al Tribunalului Tulcea, dosarul nr. - al Curții de APEL CONSTANȚA, dosarul nr. 4499/2006 al Tribunalului Tulcea și dosarul nr. 2602/2006 al Judecătoriei Tulcea.
PREȘEDINTE DE COMPLET
GREFIER
2 ex.//4.04.2008
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis
