Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 58/
Ședința publică de la 19 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
JUDECĂTOR 2: Gina Ignat
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către pârâta - SRL prin administrator judiciar - SRL B, cu sediul în B,-, - 43,. 39, județul G împotriva sentinței nr. 2316/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul în comuna, județul
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 iunie 2008, consemnate fiind în încheierea de ședință din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 19 iunie 2008.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din conținutul actelor și lucrările dosarului rezultă:
Prin cererea înregistrată sub nr. 566/28.02.2005 la Judecătoria Tecuci reclamanta - SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta - SRL constatarea nulității contractului cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1340/20.02.2002 de BNP.
In motivarea cererii sale, a arătat reclamanta următoarele:
Societatea reclamantă a fost societate pe acțiuni iar datorită cesiunilor succesive de acțiuni societatea a rămas cu 2 acționari astfel încât s-a procedat la schimbarea formei juridice din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată.
între numitul, fost administrator al și pârâtă s-a încheiat un contract comercial cu garanții imobiliare în care s-a menționat că pârâta ar fi achitat reclamantei suma de 300.000.000 lei în scopul achiziționării până la 31.10.2002 a unor produse constând în 9 tone zahăr și 34 tone făină.
Obligația contractuală a fost garantată în numele reclamantei cu active ale acesteia și în numele societății.
Reclamanta a indicat faptul că acest contract este lovit de nulitate absolută întrucât are la bază o cauză ilicită și un scop ilicit, că suma indicată nu a fost plătită, obligațiile asumate sunt fictive iar scopul actului era cel de a devaliza patrimoniul societății.
Că în conformitate cu înțelegerea ilicită dintre cei 2 administratori și cu sprijinul nelegal al executorului judecătoresc s-a procedat la executarea silită în urma căreia în contul creanței fictive s-a adjudecat pârâtei suprafața de 78,24 ha teren, dar actele de executare silită au fost anulate prin decizia pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr.830/C/2004.
A mai arătat reclamanta că după ce administratorul societății a fost preluată de noul administrator s-a procedat la verificarea contabilității societății, ocazie cu care s-a constatat că în evidența contabilă nu s-a înregistrat primirea sumei de 300.000.000 lei. Ca urmare a acestui fapt a formulat plângere penală iar cu ocazia cercetărilor efectuate s-a constatat că nici în evidența contabilă a CN. nu este înregistrată pretinsa efectuare a plății către C, ceea ce demonstrează fictivitatea raportului juridic.
In drept, reclamanta a indicat disp. art. 948 pct.4 și 96 cod civil art.5 Cod comercial, art. 2 și 12 din Legea nr. 82/1991.
In dovedirea cererii sale, reclamanta a depus la dosar cauzei înscrisuri respectiv contractul de cesiune autentificat sub nr. 870/2003 la., contract comercial cu garanții imobiliare autentificat sub nr. 1340/2002 la., actul de adjudecare emis de EJ. în dosar nr.98/2003, Monitorul Oficial al României Partea a IV-a; sentința civilă nr.1848 din 07.08.2003, adresa nr.2142/3884-20745/3750/12.08.2004 a G - Serviciul Control Fiscal T notificarea pârâtei din 18.03.2004 un n umăr de 8 chitanțe, note de constatare întocmite la 11.08.2004, de vânzare bunuri imobile emis în dosar nr.98/2003 și decizia nr.463/2004 a Tribunalului Galați.
In termen legal, pârâta a formulat întâmpinare (filele 27-30 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată pentru următoarele considerente:
In cuprinsul actului autentic apare mențiunea conform căreia astăzi la data și momentul autentificării s-a predat, respectiv s-a primit suma de 300.000.000 lei în fața notarului. Prin dovadă în contra acestor mențiuni trebuie făcută în cadrul procesului penal și nu în fața instanței civile iar reclamanta, fără a folosi calea înscrierii în fals, încearcă să pună semnul egalității între un înscris sub semnătură privată și un înscris autentic.
Pârâta a mai arătat că nici pe fondul cauzei susținerile nu sunt întemeiate întrucât adresa la care făcea referire aceasta face vorbire despre mențiunile din contabilitate din data de 05.04.2002 și nu de toate mențiunile celor două societăți.
Că ei nu îi este imputabilă modalitatea în care reclamanta îți ține contabilitatea doar că ea pârâta a înscris suma de 300.000.000 lei la scurt timp după data de 05.04.2002 și că motivul pentru care nu a înregistrat suma este acela că a așteptat din partea reclamantei emiterea chitanței pentru suma de bani plătită.
A mai arătat pârâta că împrejurarea invocată de reclamantă care ar atrage nulitatea actului juridic a intervenit ulterior încheierii actului juridic întrucât înregistrarea în contabilitate trebuia efectuată după încheierea contractului și că nu s-a indicat cauza ilicită.
Pârâta a mai arătat că în conformitate cu dispozițiilor art. 967 Cod civil există prezumția de valabilitate a cauzei și prezumția de a cauzei, ambele fiind prezumțiijuris tantumcă scopul mediat este motivul determinant al încheierii unui act juridic, singurul posibil să fie și că în situația de față scopul mediat era cel al însușirii unei prestații pe de o parte pârâta își asigura materia primă iar pe de alta, reclamanta beneficia de sumele de bani necesare acoperirii datoriilor.
Prin sentința nr. 2316/29.10.2007 Tribunalul Galația admis cererea înregistrată sub nr-, formulată de reclamanta - "" SRL în contradictoriu cu pârâta - SRL T - prin lichidator judiciar - SRL și a constatat nulitatea contractului comercial cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1340/2002 de BNP.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1010,9 RON cu titlul de cheltuieli de judecată.
S-a ajuns la aceste concluzii reținându-se:
Prin sentința civilă nr. 383/2005, Judecătoria Tecucia declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, reținând că acesta are un obiect comercial, neevaluabil în bani.
Pe rolul Tribunalului cauza a fost înregistrată sub nr. 561/COM/2005.
Prin sentința comercială nr. 809/2005, Tribunalul Galația admis cererea reclamantei constatând nulitatea contractului comercial cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1340/05.04.2002 la BNP.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că actul atacat s-a încheiat cu încălcarea condițiilor referitoare la cauza(scopul) licit.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel - SRL, apel care a fost admis prin Decizia nr. 31/A/2006 a Curții de APEL GALAȚI, pronunțată în dosar nr-, Decizie prin care a fost desființată hotărârea instanței de fond, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de control a reținut că sentința apelată nu s-a pronunțat în condiții de legalitate în ceea ce privește reprezentarea societății pârâte, care trebuia citată prin administratorul judiciar desemnat de judecătorul sindic.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL, recurs respins de J prin Decizia nr. 557/2006, pronunțată în dosar nr-.
În rejudecare prin cererea formulată de - SRL T(filele 24-25), s-a solicitat suspendarea judecării cauzei conform art. 36 din Legea nr. 82/2005; cerere respinsă prin încheierea instanței din data de 24.09.2007, văzând obiectul cauzei și dispozițiile art. 340 Cod procedură civilă.
Analizând și coroborând ansamblul probator administrat în cauză, reține următoarele:
În fapt între reclamanta în cauză - SRL și - SRL s-a perfectat contractul comercial cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1340/05.04.2002. Prin acest contract s-a constituit în favoarea societății pârâte o garanție imobiliară(fila 7 dosar 506/2005).
Prin același contract (alin. 3 și 4 ) s-a prevăzut că pârâta - SRL plătește azi, data autentificării contractului, societății comerciale - SRL suma de 300.000.000 lei (rol) în scopul achiziționării de la aceasta, până la data de 31.10.2002 a 9 tone zahăr și 34 tone de făină, iar - SRL a primit această sumă și se obligă ca până la data de 31.10.2002 să livreze cantitățile de produse de mai sus.
Nu poate fi primită susținerea pârâtei în sensul în care orice dovadă în contra mențiunilor cuprinse în actul autentic trebuie făcută în cadrul procesului penal pornit împotriva notarului public, întrucât mențiunea din contract conform căreia - SRL plătește azi data autentificării.suma de 300.000.000 lei, nu a fost o faptă constată de notar ci doar o declarație de care acesta a luat act. Pe cale de consecință, acest act nu are puterea unui înscris autentic cu privire la această clauză contractuală.
De altfel pârâta nici nu a făcut dovada existenței acestor lichidități la data perfectării contractului respectiv 05.04.2002. Astfel, așa cum rezultă din actul de control al DGFP G, înregistrat sub nr. 7765/11.08.2004 nici în evidența contabilă a pârâtei și nici a reclamantei nu există nici un document contabil care să ateste că reclamanta ar fi primit acești bani de la pârâtă fiind astfel încălcate dispozițiile art. 12 din Legea nr. 82/1991.
Așadar, nefiind dovedită realitatea plății sumei de 300.000.000 lei vechi, Tribunalul constată că scopul (cauza) actului juridic atacat este ilicit întrucât prin aparența de legalitate a actului în realitate s-a dorit diminuarea patrimoniului societății, încălcându-se astfel dispozițiile art. 948 pct. 4 Cod civil.
S-a considerat că în cauză a fost dovedită nulitatea absolută a contractului încheiat de părți, cu consecința admiterii acțiunii și constatarea nulității contractului comercial cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1340/2002 de BNP.
În cauză s-a dispus obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sensul dispozițiilor din conținutul art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva menționatei sentințe a declarat apel - SRL prin lichidator - SRL B criticând soluția ca netemeinică și nelegală din următoarele considerente:
Motivul de nulitate absolută invocat de către reclamantă este cauza ilicită (scopul ilicit), constând în faptul că suma de 300.000.000 lei menționată în contract nu a fost plătită în realitate de către apelantă, cauza actului juridic fiind astfel ilicită.
Actul autentic al cărui nulitate absolută se solicită de către reclamantă conține mențiunea " azi la data și momentul autentificării s-a predat bunul și s-a predat suma de 300.000.000 lei în fața notarului public".
acestei situații nu poate fi făcută în cadrul procesului civil până când în cauză nu se procedează la înscrierea în fals în contra înscrisului autentic, procedură expres prevăzută de dreptul procesual civil pentru contestarea unor împrejurări înscrise în cuprinsul unui act autentic și care au fost percepute cu propriile simțuri de către notarul public.
Ori, orice dovadă în contra mențiunilor cuprinse în actul autentic trebuie făcută în cadrul procesului penal pornit împotriva notarului public și în nici un caz direct în fața instanței civile, evitându-se astfel în mod nelegal procedura legală de urmat.
Pe fondul cauzei susținerile reclamantei sunt nefondate.
Prin adresa depusă de reclamantă, emisă de DGFP G în care se menționează că suma de 300.000.000 lei nu a fost înregistrată în contabilitatea celor două societăți, în realitate,ea se referă la mențiunile din contabilitate din 5.04.2002 și nu la toate mențiunile celor două societăți.
Apelanta a înscris suma de 300.000.000 lei în contabilitatea sa ulterior datei de 5.04.2002.
Motivul neînregistrării sumei reprezentând prețul bunului vândut, a fost acela că a așteptat emiterea unei chitanțe din partea societății reclamante pentru suma plătită.
Chitanța nefiind remisă de către reclamantă, apelanta a făcut mențiunea în contabilitate bazându-se exclusiv pe contractul autentificat respectând indicațiile organului financiar.
Nu s-a observat cauza actului juridic întrucât trebuie analizată în momentul încheierii actului juridic și nu ulterior.
Împrejurarea invocată de către reclamantă ce ar atrage nulitatea actului juridic instanța nu a observat că a intervenit ulterior încheierii actului juridic, întrucât înregistrarea în contabilitate trebuia efectuată, firesc după încheierea contractului.
Cauza ilicită invocată în cauză nu a fost dovedită.
Practic reclamanta a invocat propria sa turpitudine, contractul în discuție a fost încheiat de către Președintele societății reclamante, în exercitarea atribuțiilor sale, actul aparținând însăși societății.
Împotriva acestuia nu s-a luat nici o sancțiune și nici nu s-au făcut discuții, Președintele societății reclamante a acționat în baza delegației nr. 7/05.04.2002 acordată de Consiliul de Administrație, ceea ce demonstrează legalitatea actului juridic indirect și opozabilitatea acestuia față de persoana juridică.
Înainte de a solicita constatarea nulității absolute reclamanta trebuia să formuleze o acțiune în răspundere civilă contractuală împotriva Președintelui societății ceea ce nu s-a făcut.
Reclamanta a invocat în susținerea cauzei propria turpitudine ceea ce este nelegal.
În ceea ce privește susținerea apărătorului reclamantei că societatea apelantă a solicitat chitanțe pentru sume mici de bani și în aceste condiții nu-și explică de ce nu a solicitat chitanța pentru 300.000.000 lei, precizează că acele sume de bani reprezentau contravaloarea produselor alimentare ridicate din magazinul apelantei de către angajații reclamantei, împrejurare de natură a atrage obligativitatea eliberării unei chitanțe pentru a face dovada acestor tranzacții cu angajații reclamantei.
În situația sumei de 300.000.000 lei aceasta a fost consemnată într-un act autentic și s-a încheiat direct cu președintele reclamantei, deci nici un moment reprezentantul apelantei nu și-a închipuit că acesta nu va recunoaște efectuarea tranzacției.
Instanța de fond a reținut în analiza făcută numai susținerile favorabile reclamantei fără a reține că în registrul de casă aferent lunii iunie 2004 apare înregistrat aportul adus de asociatul unic, în cuantum de 300.000.000 lei aferent operațiunii comerciale consfințite prin contractul analizat.
Apelul de față este fondat.
Din conținutul probelor și susținerile părților au rezultat următoarele:
Fostul administrator a cesionat către Ford - MC un număr de 11.648 acțiuni din totalul de 11.652 acțiuni care aparțin societății SA.
Datorită unor cesiuni succesive de acțiuni societatea sus menționată a rămas cu 2 acționari și conform art. 10 din Legea 31/1990 s-a procedat la schimbarea formei juridice din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată.
Între, fostul administrator al - SA și administratorul - SRL Taf ost încheiat un contract comercial cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1340/5.04.2002 - vezi dosar fond 506/2005 al Judecătoriei Tecuci, cu respectarea condițiile legale.
În contractul cu garanție imobiliară autentificat de Biroul Notarului Public s-a menționat că - SRL plătește la data autentificării contractului societății comerciale - SA suma de 300.000.000 lei în scopul achiziționării de la aceasta până la data de 31.10.2002 produse ca: 9 tone de zahăr și 34 tone de făină de.
- SA precizează că a primit de la - SRL suma de 300.000.000 lei și se obligă ca până la data de 31.10.2002 să livreze - SRL cantitatea de 9 tone de zahăr și 34 tone de făină de.
Reprezentanții legali și au semnat contractul în discuție, conținutul acestuia făcând dovada deplină asupra înțelegerii lor legale.
Actul autentic întocmit de notarul public face dovada deplină până la proba contrară, nefăcută în cauza de față pentru a se putea reține o altă situație de fapt.
Apelanta nu a înregistrat în contabilitate suma de 300.000.000 lei motivat de faptul că a așteptat ca - SA să-i emită chitanța necesară realizării acestei operațiuni, ceea ce nu a făcut.
Apelanta a înregistrat menționata sumă cu întârziere la recomandarea organelor de control fiscal folosindu-se de actul autentic.
Direcția controlului fiscal G în conținutul adresei nr-/3750 din 12.08.2004 (fila 121 dosar fond) menționează că în urma controlului financiar efectuat la cele două societăți a rezultat că ambele societăți nu au făcut înregistrarea legală la data de 5.04.2002 a împrumutului acordat de SRL T cu suma de 300.000.000 lei pentru livrarea de către - SA a cantității de 9 tone de zahăr și 34 tone de făină de, însă nu a constatat existența unui prejudiciu adus prin aceasta bugetului de stat.
Intimata consideră eronat că contractul autentic este lovit de nulitate absolută având la bază un scop ilicit și o cauză ilicită în sensul prevederilor art. 948 pct. 4 Cod civil.
Intimata susține în esență că suma de 300.000.000 lei, prețul în cauză, nu a fost plătit și obligațiile asumate de pârâtă au fost fictive, scopul urmărit fiind acela de a devaliza patrimoniul societății întrucât la momentul încheierii contractului în litigiu societatea avea mai multe datorii atât la bugetul de stat cât și față de terți.
Invocă ca argument esențial faptul că art. 12 din Legea contabilității nr. 82/1991 precizează că deturnarea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și obligații, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără a fi înregistrate în contabilitate sunt interzise.
Consideră că în speță devine operantă nulitatea absolută întrucât operațiunea comercială nu a fost înregistrată în contabilitatea societății apelante ceea ce nu corespunde realității.
Operațiunea contabilă în discuție nu a fost înregistrată în contabilitatea intimatei, iar în contabilitatea apelantei a fost efectuată cu întârziere, culpa intimatei fiind evidentă și neprofitabilă în cauza de față acesteia,
Susținerile intimatei vizează interesul său individual și nu un interes general obștesc care nu a fost respectat în cauză prin faptele comise de către apelantă pentru a se putea reține existența și efectele nulității absolute, în special prin încălcarea art. 12 din Legea nr. 82/1991.
prețului invocată în principal de către intimată în cauza de față nu constituie un motiv de nulitate absolută și nici nu este reală, în condițiile în care organele de control fiscal nu rețin existența unui prejudiciu.
Conținutul titlului autentic nu a fost răsturnat prin susținerile invocate în cauză de către intimată, care de altfel, invocă propria sa culpă, ceea ce nu-i profită.
Interesul general încălcat de către apelantă prin înfrângerea unei dispoziții imperative în momentul încheierii actului autentic de către apelantă nu s-a dovedit a exista în cauză pentru a se reține operantă sancțiunea nulității absolute.
Situațiile ulterioare încheierii actului care se referă la înregistrările contabile neefectuate de ambele părți la momentul încheierii actului autentic atrag alte sancțiuni și nu pot face aplicabilă nulitatea absolută a contractului în discuție care nu a fost probată în cauză.
Natura interesului ocrotit prin dispoziția legală încălcată la încheierea actului juridic, nu este preponderent generală obștească, deoarece, prin apărările formulate de intimată se vizează un interes individual al societății în culpă, respectiv al intimatei.
Faptul că în această perioadă de timp - a emis către - SRL chitanțele nr.:-/20.03.2002, - din 11.04.2002, -/29.04.-/15.05.2002, -/20.06.2002, - /2002 și -/2002 pentru sume mici atestă că operațiile comerciale între societăți și terți au continuat ceea ce era firesc în condițiile în care între aceste societăți exista o colaborare comercială de mai mult timp.
Aceste plăți nu conduc la concluzia că, dacă pentru sume mici s-au emis chitanțe, pentru suma de 300.000.000 lei, dacă plata prețului ar fi reală, nu era posibil să nu se ceară chitanță de către apelantă.
Există dovada înțelegerii licite intervenite între părți respectiv actul autentic, care are un conținut clar în privința acordului de voință al părților, și obiectul contractului încheiat.
Nulitatea absolută invocată de către reclamanta intimată referitor la actul autentic în discuție nu a fost probată în cauză, urmând ca în conformitate cu art. 298 Cod procedură civilă să se admită apelul de față cu consecința schimbării în totalitate a sentinței nr. 2316/2007 a Tribunalului Galați, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamanta intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către pârâta - SRL prin administrator judiciar - SRL B, cu sediul în B,-, - 43,. 39, județul G împotriva sentinței nr. 2316/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul în comuna, județul G, pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acțiunea reclamantei, ca fiind nefondată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 iunie 2008.
Președinte, dr. - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno:
4 ex./08 Iulie 2008
Fond:
Președinte:Sarmisegetuza TulbureJudecători:Sarmisegetuza Tulbure, Gina Ignat
