Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 71

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE - 2008

PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țăndăreanu

GREFIER - -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor asupra apelului declarat de apelanta reclamantă - SRL S, împotriva sentinței nr. 630 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SA S reprezentată prin lichidator - SRL și intimatul pârât, având ca obiect constatare nulitate act.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 martie 2008, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată - parte integrantă din prezenta decizie - cînd instanța a amânat pronunțarea la data de 18 martie 2008 pentru ca intimatul pârât să depună concluzii scrise.

CURTEA

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința nr. 630 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsei interesului ca neîntemeiate și s-a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect constatare nulitate contract de vânzare cumpărare formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâții - SA S reprezentată prin lichidator - SRL și.

Instanța de fond a reținut că reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului construcție și astfel își justifică calitatea procesuală și interesul pentru promovarea acțiunii de anulare a contractului de vânzare cumpărare a terenului însă, a apreciat că acțiunea este nefondată. A reținut că reclamanta a devenit titularul dreptului de proprietate asupra spațiului comercial situat în C,- prin cumpărarea acestuia în cadrul unei executări silite făcute de executorul bancar de la Bank SA, în procesul verbal de adjudecare menționându-se expres că terenul nu face obiectul vânzării iar pârâtul a devenit titularul dreptului de proprietate indiviză asupra terenului în suprafață de 75,47 prin cumpărare în cadrul procedurii falimentului - Fructe SA. A mai reținut că nu s-a făcut dovada cauzei false și ilicite ca urmare a vânzării bunului altuia, contractul de vânzare cumpărare a cărui anulare se cere fiind valid.

Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Apelanta invocă faptul că soluția pronunțată este rezultatul unei grave greșeli de apreciere a situației de fapt, precum și a unei greșite aplicări a principiilor și regulilor de drept. Susține că terenul ce face obiectul contractului a cărui nulitate o invocă se află sub un bloc de locuințe și este bun accesoriu, că la parterul blocului se află spațiul comercial proprietatea sa care este bunul principal și că în aceste condiții terenul îi aparține în cotă indiviză alături de ceilalți locatari, neexistând nici o logică pentru se considera că acesta aparține altei persoane.

Arată că a dobândit proprietatea asupra spațiului comercial prin licitație publică, că actul de adjudecare constituie titlul de proprietate și că în lipsa unei mențiuni exprese în acest act, cota parte de proprietate asupra spațiilor comune este rezultatul raportului dintre suprafața utilă a imobilului și totalul suprafețelor utile ale unităților locative din bloc. Totodată, mențiunea din actul de adjudecare potrivit căreia terenul nu face obiectul vânzării, este nulă și nu produce nici un efect. Mai arată că este vorba de o coproprietate forțată și că Fructe SA nu avea nici un temei de deține în coproprietate terenul și al vinde, prin intermediul lichidatorului, unei alte persoane, având obligația de a negocia vânzarea terenului cu proprietarul construcției, conform încheierii judecătorului-sindic din 11.07.2005.

Apelul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o apreciere corectă a situației de fapt și a aplicat corespunzător dispozițiile legale incidente în raport de limitele investirii prin cererea de chemare în judecată. Într-adevăr, în cazul clădirilor cu mai multe locuințe sau spații cu altă destinație, legea a prevăzut că proprietarul apartamentului sau al spațiului este și proprietarul pe cote păți indivize asupra spațiilor comune care deservesc bunul principal, inclusiv terenul. În cauză însă, reclamanta a devenit proprietar al spațiului comercial d e la parterul blocului prin cumpărarea acestuia la o licitație, într-o executare silită, proprietarul anterior neavând dreptul de proprietate indiviză asupra terenului. Se reține că inițial, spațiul a aparținut - Fructe SA, că această societate era coproprietar și asupra terenului și că a înstrăinat spațiul către SRL, în cadrul unei executări silite, în procesul verbal de licitație încheiat la 6 iulie 2001 menționându-se expres că terenul aferent clădirii nu face obiectul vânzării. Această mențiune nu poate fi constatată nulă și fără efecte pe cale incidentală ci numai în cadrul unei acțiuni în constatare a nulității separată, în contradictoriu cu părțile din actul juridic. Cât timp nu s-a constat nulitatea, Curtea apreciază că proprietarii succesivi nu puteau dobândi mai multe drepturi decât aveau predecesorii lor.

În cauză, reclamanta a solicitat constatarea nulității actului de vânzare - cumpărare asupra terenului pe motivul vânzării lucrului altuia. Vânzarea lucrului altuia constituie motiv de nulitate absolută numai în ipoteza în care ambele părți din contract au fost de rea credință la încheierea contractului și prin acesta au urmărit lezarea dreptului adevăratului proprietar. În cauză, nu se poate reține reaua credință a lichidatorului deoarece acesta a vândut terenul către proprietarul spațiului înscris în cartea funciară, proprietarii succesivi omițând să-și înscrise dreptul.

În apel, reclamanta invocă alte motive de nulitate decât cele cu care a investit instanța de fond ce nu pot fi primite pentru prima dată în calea de atac, potrivit art. 294 cod procedură civilă.

Față de acest considerente, Curtea apreciază că față de limitele investirii instanței de fond prin acțiunea introductivă și anume nulitatea pentru cauză ilicită ca urmare a vânzării lucrului altuia, contractul nu este lovit de nulitate încât va respinge apelul ca nefondat, partea având la îndemână alte mijloace pentru restabilirea dreptului său.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă - SRL, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței nr. 630 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SA S reprezentată prin lichidator - SRL, cu sediul în S,-,. 8C,.A,.4, județul O și intimatul pârât, cu domiciliul în C,-, -.1,.9, județul

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

red. Jud. /5 ex./8.04.2008 18 Martie 2008

Jud. Fond / Tribunalul O l

Președinte:Ecaterina Moleanu
Judecători:Ecaterina Moleanu, Nicoleta Țăndăreanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Craiova