Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 85/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
Decizia comercială nr. 85
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gina Ignat
JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de către reclamanta - SRL B, cu sediul social în B,- și pârâții, domiciliat în C,-/ la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16, domiciliat în C,-/ la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16, domiciliat în C,-, -. A,. 31, / la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16 și - -, domiciliat în C,-/ la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16, împotriva sentinței comerciale nr. 25//28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila,în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, domiciliată în B,-, bloc B 10,.7,. 63, sector 3, cauza având ca obiect constatare nulitate act.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 7 octombrie 2008 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 12 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila, sub nr-, reclamanta - SRL Bac hemat în judecată pe pârâții, -, și pentru ca în contradictoriu cu acestia să se dispună nulitatea absolută a actelor constitutive - contract și statut ale - SA C precum și a hotărârii AGA de constituire a societății pentru lipsa consimțământului unui membru fondator respectiv, deoarece semnătura din dreptul numelui nu-i aparține.
În fapt, reclamanta a susținut că din actele constitutive ale - SA rezultă că pârâții s-au asociat în vederea constituirii unei societăți comerciale.
În ședința de constituire din data de 21.01.1995 au hotărât înființarea acestei societăți, cu sediul în C,- care a fost apoi înmatriculată la ORC C sub nr. J/-.
În realitate, reclamanta susține că asocierea nu a avut-o ca partener pe pârâta. Aceasta nu a semnat actele constitutive și nici hotărârea AGA de constituire a societății după cum nu a exercitat nici una din activitățile statutare și nici nu a participat la ședința și la luarea deciziilor, toate documentele adoptate fiind semnate de alte persoane din societate sau din afara ei fără să existe o împuternicire în acest sens.
În luna februarie 1996 se întocmește un act adițional privind retragerea din societate a pârâtei, actul fiind autentificat sub nr. 1186/23.02.1996.
Ulterior prin actul adițional nr. 1065/21.06.1999 s-a realizat fuziunea - SA C cu - SRL B prin absorbție, ca urmare a aprobării acesteia de către AGA a - SA în sedința din 22.03.1999.
Din actele existente în arhiva - SA preluată de către reclamantă cu ocazia realizării fuziunii prin absorbție s-a constatat că nici semnătura de pe actele constitutive din dreptul numelui pârâtei nu apartine acesteia fiind total diferită de cea autentică.
A mai susținut reclamanta că în realitate, pârâta nu a avut calitate de acționar al - SA C și că nu a existat voință de asociere manifestată prin semnarea actelor constitutive. Ca urmare, reclamanta prin acțiunea formulată a invocat neîndeplinirea condițiilor de valabilitate prevăzute de art. 948 cod civil sub aspectul existenței consințământului cât și sub aspectul îndeplinirii celorlalte obligații ce i-ar fi revenit în calitate de asociat respectiv obligația de a duce aport la constituirea patrimoniului societății, intenția de a se asocia și de a participa la beneficii și pierderi.
În dovedirea acțiunii formulate reclamanta a solicitat administrarea probei cu interogatoriu, expertiză grafoscopică, înscrisuri și martori.
Legal citați pârâții, -, și (53) au precizat că nu se opun acțiunii formulate de reclamantă, achiesând pretențiilor acesteia și solicitând constatarea nulității absolute a actelor cosntitutive ale - - SA C și a hotărârii AGA de constituire a acestei societăți.
Pârâta însă prin întâmpinarea formulată (64) a invocat mai multe excepții respectiv: a necompetenței teritoriale a Tribunalului Brăila, a lipsei calității procesuale active a - SRL B, a lipsei de interes a reclamantei, a prescrierii dreptului la acțiune și în fine a admisibilității acțiunii.
A solicitat pârâta prin aceeași întâmpinare suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 244 pct.1 Cpc motivat de faptul că pe rolul Tribunalului Constanța se află înregistrat dosarul nr. 5660/2003 având ca obiect constatarea nulității absolute a actului adițional modificator al actelor constitutive al - SRL B și - SA C autentificat sub nr. 1065/21.06.1999 prin care cele două societăți au fuzionat.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât societatea reclamantă care s-a înființat prin absorbția - SA C în anul 1999, cunoștea componența societății pe acțiuni precum și faptul că actul adițional de cesiune a acțiunilor către nu purta semnătura sa.
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Brăila la 6.01.2007 (115) toate excepțiile invocate au fost respinse.
Cu toate acestea, în cursul judecății ele au fost reiterate (28 vol.2 203).
Întrucât în cauză s-a încuviințat efectuarea unei expertize grafoscopice, la dosarul cauzei s-a depus raportul de expertiză.
Instanța însă constatând că acesta nu a fost întocmit conform obiectivelor încuviințate a constatat nulitatea acesteia dispunând refacerea expertizei, pentru ca ulterior să se revină, în sensul că nu s-a mai considerat utilă cauzei o atare probă.
Prin sentința comercială nr. 25/28.01.2009, pronunțată în cauză de Tribunalul Brăilas -a respins acțiunea formulată de către reclamanta - SRL B, în contradictoriu cu pârâții, -, și, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță reținut următoarea situație de fapt și de drept.
În speță, s-a solicitat constatarea nulității actelor constitutive - contract și statut ale - SA C precum și a hotărârii AGA prin care s-a hotărât asupra fuziunii prin absorbție a acestuia de către - SRL
Pornind de la dispozițiile art. 41 și 46 alin.2 din Decretul 31/1954, absorbția presupune acea formă a comasării care constă în absorbirea unei persoane juridice care-și încetează existența de către o altă persoană juridică care își sporește astfel ființa, activitatea.
Prin urmare, în condițiile în care - SA și-a încetat existența odată cu îndeplinirea formalităților de publicitate fiind radiată din evidențele Registrului Comerțului la data de 4.08.1999, actele constitutive ale acestei societăți și-au încetat și ele existența din punct de vedere juridic, astfel că toate afirmațiile reclamantei privind lipsa semnării acestora de către pârâta, chiar dacă s-au dovedit a fi reale prin probele administrate, nu au nici o relevanță în prezenta cauză, fiind imposibil de constatat nulitatea unor acte care nu mai există.
Împotriva susmenționatei hotărârii, în termen legal, a declarat apel reclamanta - SRL B, cât și pârâții din prezenta cauză.
Reclamanta și-a declarat nemulțumirea, în esență, sub următoarele aspecte:
Față de cele solicitate prin cererea introductivă, instanța de fond a dispus asupra a ceea ce nu s-a solicitat.
În dezvoltarea acestei critici, s- susținut că:
Reclamanta - SRL Bai nvestiti instanța cu o cerere prin care a solicitat: anularea contractului de societate al - SA, anularea statutului - SA și anularea hotărârii AGA de constituire a societății.
Tribunalul Brăila, în mod greșit a reținut că reclamanta a investit instanța cu o cerere prin care a solicitat: anularea contractului de societate al - SA; anularea statutului - SA și anularea hotărârii AGA prin care s-a hotărât asupra fuziunii prin absorbție a acestuia de către - SRL.
Față de acest motiv reclamanta-apelantă a solicitat ca, în temeiul art. 297 alin.1 pr.civ. să se dispună desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe ( Tribunalului Brăila ).
Pe fond, aceeași apelantă a apreciat că în mod greșit s-a dat eficiență în
speță dispozițiilor art. 41 și 46 din Decretul nr. 31/1954.
Astfel, eroarea comisă de instanțele de fond a constat în confuzia de nulitate a actelor constitutive raportate la nulitatea societății, nulități care sunt distincte.
Nulitatea actului constitutiv va fi atrasă de lipsa consimțământului sau de incapacitatea numai a unora dintre asociați putând fi izolate la raportul juridic astfel viciat și neputând produce nulitatea societății, pentru că s-ar încălca normele imperative ale art. 56 din Legea societăților comerciale. Astfel, chiar dacă asociații nu vor înlătura cauzele de nulitate, în condițiile legii, prin operațiunea juridică de "restabilire subsecventă a legii" actul constitutiv nul nu va antrena nulitatea societății.
În speță, instanța de fond, deși a apreciat că pretențiile - SRL s-au dovedit a fi reale prin probele administrate, a apreciat ca nefiind relevante față de cererea formulată.
Pentru motivele expuse succint mai sus, apelanta - SRL a solicitat admiterea cererii de apel, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brăila cu mențiunea refacerii raportului de expertiză grafoscopică iar în subsidiar, în condițiile reținerii cauzei spre soluționare, s-a solicitat refacerea raportului de expertiză grafoscopică și în baza acesteia și a celorlalte probe, casarea sentinței atacate și admiterea cererii cu consecința anulării actelor constitutive ale - SA
În drept, apelanta-reclamantă și-a întemeiat criticile pe prevederile art. 292-298, art. 304 pct. 6,7,8,9 proc.civ.
Apelanții -pârâți -, și au criticat aceeași hotărâre sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit, vădit neîndoielnic al acestuia, deoarece, deși s-a reținut ca dovedite aspectele invocate prin acțiune, aceasta este respinsă în mod nelegal ca nefondată pentru un motiv nesolicitat de nici una dintre părți, respectiv pentru că actele a căror nulitate s-a cerut nu mai există ca urmare a fuziunii.
Or, în cauză, nu s-a cerut lichidarea vreunei societăți ( - SA sau - SRL B), motivul nulității fiind de drept comun și nu comercial, respectiv art. 948.civ. pentru care ( așa cum a statuat și instanța de judecată în dosar nr. 5660/COM/2003 al Tribunalului Constanța prin încheierea de suspendare a cauzei din 31.10.2006, confirmată în recurs prin decizia nr. 1224/COM/18.06.2007 a Curții de Apel Constanța ), urmare a constatării nulității absolute a actelor constitutive al - SA, efectele acestui fapt erau de lipsă a calității de acționar a intimatei în - SA și, implicit, în - SRL B, astfel cum, de altfel, s-a și solicitat de către pârâți.
Pentru motivele sus-arătate apelanții-pârâți au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și pe fond admiterea acțiunii reclamantei în sensul constatării nulității actelor constitutive ale - SA C cu consecința lipsei calității intimatei de acționar fondator în cele două societăți.
În drept, pârâții-apelanți au invocat disp. art. 293 indice 2 alin.2 pr. civ.
Aceștia au atașat la motivele de apel încheierea din data de 31.10.2006 a Tribunalului Constanța și decizia civilă nr. 1224/2007 a Curții de Apel Constanța la care au făcut referire în motivele de recurs.
Apelurile formulate de reclamantă și de pârâți sunt întemeiate, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Soluționarea prezentei cauze nu se poate face izolat de motivele care au condus la formularea acțiunii.
Astfel, din hotărârile judecătorești depuse la dosar de către apelanta-reclamantă, cât și de către pârâți, rezultă că:
Pe rolul Tribunalului Constanța există un dosar având ca obiect anulare act adițional formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, -, și - SRL, cauză ce a fost suspendată în vederea soluționării irevocabile a cauzei de față, având ca obiect constatarea actelor constitutive al - SA.
Tribunalul Constanțaa apreciat cu putere de lucru judecat următoarele:
Potrivit art. 56 din Legea nr. 31/1990, lipsa actului constitutiv ( nulitatea actului constitutiv pentru lipsa consimțământului înseamnă lipsa actului constitutiv) duce la nulitatea societății.
Conform art. 58 din Legea nr. 31/1990, "pe data la care hotărârea judecătorească de declanșare a nulității a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare".
Deși regimul juridic al nulității societății este derogatoriu de la dreptul comun, având efect doar pentru viitor, în considerarea protejării intereselor terților cu care societatea a intrat în raporturi juridice, nulitatea actului constitutiv nu urmează același regim, fiind supus dreptului comun. În consecință, nulitatea actului constitutiv, privit ca act juridic distinct va avea caracter retroactiv și va pune în discuție drepturile reclamantei, cât timp se invocă ca motiv de nulitate însăși lipsa sa de consimțământ.
Litigiul civil dintre părțile prezentei cauze derivă din constatarea săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța fiind inițiatorul acțiunii având ca obiect anulare act adițional ( dosar nr. 5660/COM/2003 al Tribunalului Constanța ). Prin încheiere irevocabilă, s-a statuat în sensul lipsei calității procesuale pasive a reclamantului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Constanța rămânând însă, investit cu cerere de intervenție formulată de ( încheierea din 2.03.2004- filele 69-70 dosar nr. 5660/COM/2003 - vol.I).
În esență, situația de fapt poate fi rezumată astfel:
În anul 2005 s- autorizat funcționarea - SA C, societate în care a fost membru fondator, alături de ceilalți asociați, cota de participare la capitalul social al acesteia fiind de 30 %.
Reclamanta - SRL ce a fost absorbit - SA solicită a se constata nulitatea absolută a actelor constitutive ale - SA cu consecința imediată a constatării lipsei calității de asociat a numitei ( dosar nr-) pentru inexistența semnăturii acesteia pe actele constitutive, fapt contestat de. Aceasta invocă lipsa semnăturii sale ( a consimțământului său) în ceea ce privește AGA extraordinară din 18.12.1995, susținând că în locul său a semnat actul adițional numita, fapt confirmat prin cercetările penale efectuate în cauză ( relevante fiind probele administrate de organele de cercetare penală, probe depuse la dosarul de față de către - SRL ( în dosarul atașat).
Analizând sentința comercială nr. 85/12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în raport de primul motiv de apel formulat de reclamantă, acela a pronunțării asupra a ceea ce nu s-a solicitat", Curtea îl constată întemeiat.
Din acțiunea introductivă cu care a fost sesizată instanța de fond, rezultă că aceasta a fost investită cu o cerere de constatare nulitate acte constitutive ( a se vedea filele 3-5 din vol. I al dosarului de fond nr-).
Cu toate acestea prima instanță reține în considerentele sentinței atacate cu apel că obiectul cauzei îl constituie constatarea nulității actelor constitutive și a hotărârii AGA, prin care s-a hotărât asupra fuziunii prin absorbție a acesteia de către - SRL.
Mai mult decât atât, deși judecătorul fondului reține că sunt întemeiate afirmațiile reclamantei privind lipsa semnării actelor constitutive de către pârâta ( cu alte cuvinte, a statuat în sensul caracterului fondat al acțiunii), respinge acțiunea, ca nefondată, pe motiv că societatea - SA
și- încetat existența odată cu îndeplinirea formalităților de publicitate privind radierea și că actele constitutive ale acesteia și-au încetat și ele existența din punct de vedere juridic, conchizând în sensul că "afirmațiile reclamantei privind lipsa semnăturiinu au nici o relevanță în prezenta cauză".
Cu alte cuvinte, prima instanță analizează pe fond și o găsește fondată, dar o respinge ca nefondată prin prisma statuării în sensul lipsei interesului în promovarea acesteia ( deci, pornind de la o excepție de fond), fără ca o astfel de excepție să fi fost invocată de părți ori de instanță, în prealabil, pentru a da posibilitatea părților să se apere.
Procedând astfel, prima instanță a pronunțat o hotărâre profund nelegală, a cărei desființare se impune cu prioritate.
În virtutea rolului activ supus judecătorului prin disp. art. 129.pr.civ. acesta este obligat să se pronunțe numai asupra obiectului dedus judecății, respectând astfel principiul fundamental al disponibilității procesului civil. Încălcarea principiului disponibilității atrage nulitatea hotărârii pronunțate.
În baza principiului disponibilității, reclamantul este cel care stabilește limitele judecății, instanța trebuind să respecte aceste limite, neputând acorda reclamantului mai mult decât a cerut.
Instanța însă, poate să invoce, din oficiu, orice excepție absolută, fiind obligată să o pună în dezbaterea părților pentru a respecta contradictorialitatea,
Prin urmare, în speță, sentința apelată a fost pronunțată de instanța de fond cu încălcarea principiului contradictorialității și a principiului disponibilității, ceea ce atrage nulitatea acesteia. Mai mult decât atât, este de observat că hotărârea în discuție a fost pronunțată și cu nerespectarea rigorilor procedurale referitoare la motivare.
În virtutea dispozițiilor art. 261.pr.civ. considerentele hotărârii trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Motivarea înseamnă stabilirea în concret, clar și concis a stării de fapt, urmând o ordine cronologică.
Scopul motivării este acela de a explica măsurile adoptate de instanță.
Obligația de a motiva hotărârea este prevăzută printre altele și pentru exercitarea controlului judecătoresc în căile de atac.
În speță, considerentele propriu-zise ( opinia judecătorului fondului cu privire la speță) sunt comprimate în cuprinsul a 4-5 alineate din care nu transpare cronologia formulării acțiunii de față, în condițiile în care litigiul dintre părți a debutat de mai mulți ani ( pe rolul Tribunalului Constanța existând un dosar suspendat în vederea soluționării cauzei de față).
Din considerentele hotărârii nu rezultă nici motivația respingerii cererii de refacere a expertizei grafoscopice, în condițiile în care nici încheierea din 27.05.2008 a Tribunalului Brăila nu explicitează "inutilitatea" respectivei probe.
Cu toate acestea, prima instanță conchide că din probele administrate în cauză ( fără a le analiza) rezultă caracterul fondat al acțiunii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintit în mod constant că art. 6 paragraf 1 din Convenție consacră " dreptul la un tribunal" astfel că dreptul de acces, de a sesiza tribunalul în materie civilă nu reprezintă decât un aspect.
Aceeași Cas tabilit că, în virtutea disp. art. 6 paragraf 1 din Convenție, fiecărui tribunal îi revine obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și probele părților, fără a răspunde detaliat fiecărui argument ( de Hurk contra Olanda, Hotărârea din 19 aprilie 1994).
Înțelesul acestei obligații poate în funcție de natura hotărârii. Aceasta întrucât problema de a ști dacă un tribunal a încălcat obligația sa de motivare care decurge din art. 6 paragraf 1 din Convenție, nu poate fi analizată decât în baza circumstanțelor cauzei ( Tarija contra Spania, Hotărârea din 9 decembrie 1994).
În speță, prima instanță a respins acțiunea ca nefondată, dar a motivat soluția pe o excepție, pe care n-a calificat-o expres și pe care n-a pus-o în discuția părților ( încălcând astfel un alt principiu fundamental: acela al respectării dreptului la apărare, principiu consființit prin Constituție, cât și prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului).
Pentru toate aceste considerente mai sus expuse, Curtea urmează a admite apelurile formulate în cauză, cu consecința desființării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brăila, instanța de fond urmând proceda la soluționarea litigiului cu respectarea garanțiilor procesuale impuse de reglementările legale în vigoare. Totodată, judecătorul fondului urmează să aibă în vedere și celelalte critici, formulate de părțile în litigiu.
Văzând și disp. art. 297.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de către reclamanta - SRL B, cu sediul social în B,- și pârâții, domiciliat în C,-/ la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16, domiciliat în C,-/ la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16, domiciliat în C,-, -. A,. 31, / la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16 și - -, domiciliat în C,-/ la cabinetului av. - din C, str. -, nr. 2A, -.B,.2,. 16, împotriva sentinței comerciale nr. 25//28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila,în dosarul nr- cu consecința desființării acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, dr.- - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored.-.-12 ex.
3.11.2009
Fond-
Președinte:Gina IgnatJudecători:Gina Ignat, Sarmisegetuza Tulbure
