Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 9
Ședința publică din data de 21 IANUARIE 2009
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTOR 2: Chirica Elena
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de pârâta IMOBILIARE cu sediul în T, STR. - C, -. PARTER, Cod poștal -, Județ și ul în nume propriu domiciliat în com., sat, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr.1002 din 6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul reclamant - domiciliat în com., sat,-, Cod poștal -, Județ
Apelurile legat timbrate cu taxă judiciară de timbru de câte 29 lei fiecare (conform chitanțelor aflate la filele 43-46, 59-66) și timbru judiciar de câte 0,30 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâta SC Imobiliare SA reprezentată de consilier juridic și apelantul în nume propriu, reprezentat de avocat din Baroul Dâmbovița și intimatul reclamant asistat de avocat din Baroul Dâmbovița.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului registraturii din partea intimatului C, valoarea de impozitare a terenului în litigiu pentru anul 2008 eliberată de Serviciul Taxe și Impozite a Primariei mun. Târgoviște.
Curtea, față de înscrisul depus la dosar, privind valoarea de impozitare a terenul stabilește taxa judiciară de timbru de 29 lei pentru fiecare apelant și pune în vedere apelanților, prin apărători, să completeze taxa judiciară de timbru, respectiv apelanta SC Imobiliare SA cu suma de 23 lei și apelantul în nume propriu cu suma de 21 lei taxă judiciară de timbru.
Consilier juridic pentru apelanta pârâta SC Imobiliare SA depune la dosar împuternicirea de reprezentare juridică, completarea taxei de timbru în valoare de 23 lei și dezvoltarea motivelor de apel pe care le comunică și părților prezente.
Avocat pentru apelantul în nume propriu, depune la dosar completarea taxei judiciare de timbru de 21 lei, arătând că alte cereri nu mai are de administrat în cauză.
Avocat pentru intimatul reclamant arată că alte cereri nu mai are de administrat în cauză.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Consilier juridic pentru apelanta pârâta SC Imobiliare SA, arată că hotărârea instanței de fond este nelegală, netemeinică, imorală și în totală contradicție cu probatoriul și cu starea de fapt și de drept.
Soluția instanței de fond este nulă întrucât nu este timbrată corect.
Martorii și - au declarat că au prestat serviciu în contul reclamantului, numiți fiind de societatea și plătiți de aceasta în numele reclamantului. Probele administrate la instanța de fond au fost ignorate, nu se vorbește despre realitatea de fapt și de drept și anume că au cheltuit sume considerabile pentru urbanizarea suprafeței de 75.000, că și-au îndeplinit cu buna credință obligațiile asumate, însă tot pârâta este acuzată de rea credință.
Deoarece reclamantul nu a chemat în judecată și pe mandatarul - parte în contractul de intermediere nr. 3/7.02.2007 și Anexa l la Protocolul proces verbal, acțiunea reclamantului era inadmisibilă, nefiindu-i opozabilă.
Se mai arată că asupra valabilității operațiunilor juridice de plată a lucrărilor din cadrul executării mandatului există un proces separat, în virtutea art. 163 civ. se impune reunirea celor două cauze, iar până atunci, suspendarea celui de față în baza art. 244(1) civ.
Pe fondul apelului arată că mandatul nr. 1518/29.08.2005 conține dispoziții date de mandant și acceptate de mandatar în sensul că mandatarul să-l reprezinte judiciar și extrajudiciar pe mandant și în mod gratuit, fiind frați. Dacă mandantul considera că madatarul a încheiat un act juridic cu încălcarea obligației de loialitate față de el, atunci avea o acțiune în anulare pentru dol sau reticență, iar nu o acțiune în nulitate pentru cauza ilicită sau falsă.
In același timp nu există cauza ilicită și nici falsă deoarece mandatarul nu a încheiat un act juridic cu sine însuși, ci cu o terță persoana juridica privind recuperarea cheltuielilor. Reclamantul nu a atacat nici contractul de vânzare cumpărare nr. 1148/14 iunie 2006, care, încorporează în valoarea terenului vândut de 1249 și valoarea lucrărilor făcute de mandatar în baza procurii, ceea ce însemna o recunoaștere pe această cale a valabilității operațiunilor încheiate prin cele două acte atacate.
Dacă soluția ar rămane ca la fond atunci reclamantul s-ar îmbogăți fără just temei - art. 992 civ.
Solicită admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar admiterea apelului, modificare sentinței și respingerea acțiunii.
Se depune la dosar copia contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1198/14.06.2006.
Avocat pentru apelantul în nume propriu, soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, deoarece în mod greșit mandatarul nu a fost citat ca parte în proces, nu există un motiv real de nulitate, acțiunea de la fond nu a fost timbrată la valoare, fiind lovită de nulitate absolută, iar intimatul s-ar îmbogăți fără justă cauză și ar prejudicia SC Imobiliare SA.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentintei, reținerea spre rejudecare în ceea ce privește timbrarea și în subsidiar admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât ul are aceleași interese ca și SC Imobiliare SA.
Cu privire la apelul declarat de, solicită admiterea așa cum a fost formulat.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul reclamant, arată că în ceea ce privește pronunțarea instanței de fond asupra timbrajului, apelanții sunt în vădită eroare, instanța de fond s-a pronunțat prin încheiere interlocutorie, așa cum prevăd dispozițiile legale, astfel că solicitarea apelanților de a cenzura modalitatea instanței de fond de a stabili timbrajul, direct prin procedura apelului, este o cerere inadmisibilă.
Cu privire la necitarea în cauza a mandatarului, învederează că mandatarul nu este parte în proces iar din înscrisurile depuse la dosar reiese că SC, nu figurează ca reprezentant a intereselor reclamantului dar nici a numitului, ca persoana fizică particulară.
Apelantele tind să creeze o evidență confuzie invocând mai multe procuri, actele în litigiu au fost întocmite pe baza unei singure procuri, respectiv nr. 1518/29.08.2005, care nu-i dădea dreptul procuratorului să vândă, să doneze, să schimbe terenurile indicate în contractul 03/7.03.2007. Precizează că intimatul reclamant la data de 7.03.2005 era în România și putea să semneze personal contractul. Arată că terenul proprietatea reclamantului, a fost trecut în intravilan cu cinci luni înainte de întocmirea procurii și cu doi ani înainte de confecționarea contractului, astfel că este dovedită reaua credință a părților contractante, respectiv a mandatarului și a pârâtei, al cărei administrator, reprezentant legal era tot mandatarul său, și asociat unic al acesteia.
Operațiunile la cadastru și la Cartea Funciară au fost respinse prin încheiere.
Apreciaza că în mod corect instanța de fond a constatat nulitatea absolută a contractului de intermediere și execuție, pentru lipsa totală de consimțământ a intimatului reclamant, în ceea ce privește intermedierea vânzării imobilului teren situat în Târgoviste, - C, nr. 141, jud. D în suprafață de 74999 deținut în proprietate de către reclamant în baza titlului de proprietate nr. 66119/2005, astfel că reclamantul nu datorează nici o sumă de bani.
Solicită respingerea ambelor apeluri ca nefondate, menținerea solutiei instanței de fond ca legală și temeinică, avându-se în vedere concluziile expuse prin întâmpinare.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița la nr-, ca urmare a declinării competenței de către Judecătoria Târgoviște, prin sentința nr. 4358/9.11.2007, reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de intermediere și execuție nr. 3/7.02.2007 și anexei I din 1.06.2007 - parte integrantă a contractului, pentru lipsa consimțământului său, pentru fraudă la lege din partea curatorului său și a pârâtei, pentru depășirea limitelor voinței juridice a reclamantului cu privire la intermedierea vânzării imobilului reprezentat de teren în suprafață de 74999, situat în Târgoviște, - C nr 141, proprietatea sa în baza titlului de proprietate nr. 66193/9.06.2005.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în calitate de proprietar al terenului identificat anterior, fiind plecat în Spania, a mandatat pe fratele său, să-l vândă, să-l transfere și să-l înstrăineze prin orice act juridic oneros total sau parțial, către persoana sau persoanele interesate, cu prețul minim de 8 euro/ în condiții apreciate convenabile, să primească banii, să efectueze segregări și împărțiri și să semneze documente publice sau private necesare, inclusiv acte de clarificare, rectificare sau remediere.
A învederat reclamantul că aceasta procură a revocat- prin declarația autentificată sub nr. 1562/15.06.2007, și a dispus personal de imobil, încheind un contract de schimb, refuzând să confirme contractul fraudulos al pârâtei, prin care procuratorul său a încheiat un contract cu sine însuși, pentru a obține un comision considerabil în beneficiul societății al cărei acționar majoritar era, eludând caracterul gratuit al mandatului cu care a fost împuternicit, reclamantul arătând că din aceste motive nu a înțeles să ratifice contractul de intermediere și execuție nr 3/7.02.2007 și ulterior anexa I din 1.06.2007.
S-a mai susținut de către reclamant că prin contractul de intermediere societatea al cărei administrator era procuratorul său, se obliga să execute lucrări de parcelare și să intermedieze vânzarea imobilului în litigiu, în schimbul unui comision de 20% din prețul vânzării și că a aflat despre aceste înscrisuri la întoarcerea în țară, nefiind de acord cu conținutul acestora, deoarece încalcă prevederile art. 5 civ. ale art. 948 al. 1 pct. 2 civ. și ale art. 942 civ. mandatarul depășindu-și în mod evident limitele puterilor acordate prin procura de reprezentare, solicitându-se admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin precizarea acțiunii de la filele 43-44 dosar, reclamantul a arătat că la data încheierii contractului de intermediere 3/7.03.2005 se afla în țară și putea semna personal acest contract, însă a refuzat, conținutul acestuia fiind identic cu cel al contractului a cărui nulitate absolută a solicitat să se constate, iar procura judiciară generală nr. 1518/29.08.2005 autentificată de BNP a fost revocată prin declarația autentică din 15.06.2007.
La data de 7.04.2008 în temeiul art 49 și 50 civ. art. 480 civ. art. 6 CEDO și art. 1 din primul protocol adițional la convenție, ținând cont și de art 1073 civ. a formulat cerere de intervenție în interes propriu, ul, care a
arătat că este asociat, deținând 40% din capitalul SC Imobiliare SA, iar aceasta și-a achitat în întregime obligațiile asumate prin contractul de execuție și intermediere nr 3/7.02.2007, în conformitate cu procesul verbal de definitivare a lucrărilor și prestațiilor către, în timp ce acesta în calitate de beneficiar nu a achitat nimic din prețul prestațiilor, prevalându-se de calitatea de frate a administratorului societății, deși prestațiile pârâtei au ridicat valoarea terenului de peste 10 ori, împrejurare care profită reclamantului.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, interogatoriu și probe testimoniale, prin sentința nr. 1002/6.10.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea, a constatat nulitatea absolută a contractului de intermediere și execuție nr 3/7.02.2007 și a anexei I din 1.06.2007 la acesta, respingând cererea de intervenție în interes propriu, formulată de ul.
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanță a reținut că reclamantul aflat în Spania a împuternicit la data de 14.06.2005 pe fratele său să efectueze în beneficiul său, o serie de operațiuni în legătura cu terenul proprietatea reclamantului, în suprafață de 74999, situat în Târgoviște, - C nr. 141, însă ulterior a revocat procura autentificată la nr. 1518/29.08.2005,prin declarația autentificată la nr. 1262/15.06.2007.
A mai constatat prima instanță că anterior revocării, când reclamantul era în țară, procuratorul său, care era și asociatul majoritar, dar și administratorul SC Imobiliare SA, a încheiat în numele reclamantului, cu aceasta societate, contractul de intermediere și execuție nr 3/7.02.2007 si anexa nr din 1.06.2007 la aceasta, emițind și o factura proforma din care rezultă că în schimbul serviciilor societății se ia reclamantului o suprafață considerabilă de teren, în compensare, apreciindu-se că sunt discutabile împrejurările încheierii acestui contract, în condițiile în care adminsitratorul pârâtei cunoștea că fratele său se află în țară, nefiind abilitat ca mandatar să încheie un contract de tipul celui în litigiu.
Tribunalul Dâmbovițaa stabilit că lucrările necesare pentru PUZ, inclusiv contractul de proiectare, studiu geotehnic, avizul de amplasament eliberat de Muntenia Nord, raportul Primarului din 21.03.2005 și HCL Târgoviște pentru extinderea zonei extravilane au fost efectuate în 2005, anterior încheierii contractului a cărui nulitate absolută se solicită a se constata, iar acestea privesc nu numai pe reclamant, dar și pe mandatarul, care s-a obligat să presteze servicii în beneficiul reclamantului, întrucât acestea îi profitau și lui.
A apreciat instanța de fond, că în realitate contractul de intermedierea și execuție 3/7.02.2007 și anexa nr. din 1.06.2007 nu sunt acte bilaterale, așa cum ar trebui, deoarece nu conțin obligații reciproce, ci numai obligația unilaterală a reclamantului, de a plăti prețul prestațiilor, în condițiile în care lucrările pe care pârâta trebuia să le execute erau deja efectuate, concluzionându-se că acest contract se întemeiază pe o cauză falsă, care atrage nulitatea lui.
S-a considerat că în mod evident contractul de intermediere este încheiat între societatea al cărei administrator și asociat principal era chiar procuratorul reclamantului, care nu beneficia cu nimic de aceste raporturi contractuale, deși beneficiul societății
pârâte era considerabil, instanța stabilind că este vorba de o cauză atât ilicită, cât și contrară bunelor moravuri, chiar imorală, care a stat la baza actelor a căror nulitate s-a solicitat a se constata, motive pentru care acțiunea a fost admisă, cum s-a arătat anterior, ca o consecință a acestei soluții, respingându-se cererea de intervenție în interes propriu formulata de ul.
Impotriva acestei sentințe au declarat apel, atât pârâta SC Imobiliare SA Târgoviște cât și ul, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență următoarele:
- prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției insuficientei timbrări a acțiunii de către reclamant;
- în dezvoltarea motivelor de apel d e la filele 68-71 dosar s-a arătat de către apelanta că în mod greșit nu a fost introdus și citat în cauză mandatarul - parte în contractul de intermediere nr. 3/7.02.2007 și anexa I la protocolul proces verbal, procedându-se în mod eronat la constatarea nulității absolute a acestor înscrisuri;
- instanța ar fi trebuit să pună în discuția părților necesitatea conexării prezentei cauze cu litigiul care vizează valabilitatea operațiunilor juridice de plată a lucrărilor din cadrul executării mandatului conform art 163 civ. sau suspendarea prezentului proces până la soluționarea celuilalt dosar potrivit art. 244 (1) civ.;
- apelanții au reluat susținerile de la instanța de fond în sensul că în baza mandatului 1518/2005 fratele reclamantului s-a obligat să-l reprezinte pe intimatul reclamant la efectuarea lucrărilor de trecere din extravilanul în intravilanul mun. Târgoviște, a suprafețelor de 75.ooo proprietatea intimatului reclamant, încheind în acest scop contractul de intermediere și Protocolul în litigiu cu pârâta SC regal Imobiliare SRL,care avea obligația să o despăgubească prin restituirea cheltuielilor efectuate în scopul îndeplinirii acestui obiectiv. S-a arătat de către apelanți că și-au îndeplinit în întregime obligațiile asumate prin contract, însă intimatul reclamant cu rea credință a refuzat să plătească prețul prestațiilor, iar prima instanță a extins efectele mandatului de reprezentare fără suportul voinței mandatarului, aspect care-l favorizează pe intimatul reclamant, dar păgubește pe celelalte părți;
- părțile au stabilit modalitatea de plată a cheltuielilor avansate de mandatar prin compensare cu bunuri, conform art. 1143 și urm. civ. dar apelanta ar fi putut formula o acțiune în anulare pentru dol sau reticență, dacă ar fi apreciat că mandatarul și-a încălcat obligația de loialitate și nu o acțiune în anulare pentru acțiune ilicită sau falsă;
- în speță nu există cauză ilicită și nici falsă, deoarece mandatarul nu a încheiat un act juridic cu sine însăși ci cu o terță persoană, privind recuperarea cheltuielilor, fiind nerelevant că parte din lucrări au fost efectuate parțial înainte de mandat, deoarece plata lor subzista până la stingerea datoriei;
- Procura nr. 1518/29.08.2005 face parte integranta din contractul și anexa atacate, încheiate în executarea mandatului, însă intimatul reclamant nu a atacat procura, ci a revocat-o ceea ce denota că a considerat-o legală, intimatul reclamant neatacând nici contractul de vânzare cumpărare 1548/16.06.2006, care incorporează în valoarea terenului și valoarea lucrărilor executate de mandatar pe baza procurii, soluția
primei instanțe contribuind la îmbogățirea fără just temei a intimatului reclamant, contrar art. 992 civ.
-Probele au fost analizate părtinitor, nu s- verificat nimic în legătură cu împuternicirea 2114/14.06.2005 transmisă mandatarului de intimatul reclamant din Spania.
- Contractul de intermediere și execuție nr. 3 și anexa acestuia au fost încheiate la 7.02.2007 și la 1.06.2007, anterior revocării mandatului de către intimatul reclamant, pe care în mod eronat prima instanță l-a apreciat a fi cu titlu gratuit și nu cu titlu oneros, deși societatea apelantă a făcut cheltuieli pentru toate operațiunile prestate;
- nu există nici un motiv de nulitate absolută a contractului de intermediere și execuție, neexistând cauză falsă sau imorală, așa cum greșit a apreciat prima instanță.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor pârâților, arătând următoarele:
- excepția insuficientei timbrări a acțiunii este soluționată printr-o încheiere interlocutorie, asupra modalității de stabilire a taxei de timbru părțile interesate putând formula contestații conform art. 18 din Legea 146/1997, însă apelanții nu au utilizat această cale legală, fiind decăzuți din dreptul de a mai contesta cuantumul taxei de timbru, conform art. 103 al. 1 civ.;
- s-a învederat că soluția primei instanțe este legală și temeinică, procura generală nr. 1518/29.08.2005 eliberată de, nepermitând numitului - asociat majoritar si administrator unic al societății apelante să se oblige, în numele intimatului reclamant la plata a 20% din prețul obținut din vânzarea terenului.
- prima instanță a administrat probele necesare soluționării cauzei, pe care le-a interpretat corespunzător, apelanții tinzând la crearea unei confuzii, invocând mai multe procuri, când de fapt înscrisurile ce formează obiectul litigiului au la bază numai procura nr. 1518/29.08.2005, eliberată de;
- Mandatul dat prin această procură era eminamente gratuit și nu dădea procuratorului nici un drept de a efectua acte de dispoziție asupra terenurilor indicate în contractul nr. 3/27.03.2007 sau de a apela la o agenție imobiliară pentru aceste operațiuni, la data încheierii contractului intimatul reclamant se afla în țară și ar fi putut să semneze personal acest contract, însă a refuzat, deși conținutul contractului a cărui nulitate a solicitat-o a se constata este identic celui pe care nu a dorit să-l semneze, mai ales că operațiunea de trecere în intravilan a terenului său fusese aprobată prin HCL Târgoviște nr. 132 din 24.03.2005, respectiv cu 5 luni înaintea procurii și cu 2 ani înaintea contractului de intermediere, fiind evidentă reaua credință a părților contractante;
- contractul de intermediere și anexa acestuia, precum și protocolul - proces verbal de compensare nu sunt opozabile intimatului reclamant, deoarece au cauza imorală, ilicită, falsă, nu au fost încheiate cu consimțământul său și cu păstrarea puterilor conferite de mandatul acordat prin procura nr. 1518/2005, revocată de el la 15.06.2006 când s-a întocmit "pro-cauza" Protocolul de compensare, solicitându-se respingerea ambelor apeluri, ca nefondate.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de apel, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată următoarele:
Potrivit prevederilor art. 129(5) civ. judecătorii se pronunță asupra obiectul cererii deduse judecății.
In speță intimatul reclamant a investit instanța cu o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de intermediere și execuție nr. 3/2007 și anexei l din 2007, ca parte integrantă a acestui contract, pentru lipsa consimțământului său la încheierea acestor înscrisuri, pentru fraudă la lege din partea procuratorului său și pârâtei SC Imobiliare SRL Târgoviște și pentru depășirea limitelor voinței sale juridice în privința intermedierii vânzării imobilului proprietatea sa, reprezentat de teren în suprafața de 74.999 situat în Târgoviște,-, jud. D, așa cum rezultă din petitul cererii de chemare în judecată înregistrată de intimatul reclamant inițial la Judecătoria Târgoviște la nr -, nerezultând pe parcursul soluționării cauzei, după declinarea competenței la Tribunalul Dâmbovița, prin sentința nr. 4358/2007 a Judecătoriei Târgoviște, că intimatul reclamant și-ar fi modificat temeiul legal al cererii, precizarea acțiunii de la filele 43,44 dosar tribunal, reinterând aceleași susțineri din acțiunea introductivă.
Prin sentința nr.1002/6.10.2008 Tribunalul Dâmbovita a admis acțiunea reclamantului, considerând că atât contractul de intermediere nr. 3/2007 cât și anexa Iaa cestuia au avut la baza o cauză falsă, ilicită, contrară bunelor moravuri și chiar imorală, fără a analiza susținerile intimatului reclamant prin prisma temeiului juridic indicat de el în acțiunea cu care a investit instanța, precizată la data de 10 martie 2008.
Pe de altă parte, intimatul reclamant și-a motivat acțiunea în declararea nulității contractului de intermediare și a anexei 1, și pe depășirea limitelor voinței sale juridice, exprimată în procura judiciară autentificată la nr. 1518/29.08.2005 de BNP, prin care a mandatat pe fratele său să-l reprezinte în fața instituțiilor din țară, pentru a finaliza procedurile de trecere a terenului proprietatea intimatului reclamant din extravilanul în intravilanul municipiului Târgoviște, procura stând la baza încheierii contractului de intermediere și a Protocolului în litigiu.
Această solicitare nu putea fi analizată de instanță decât în contradictoriu cu procuratorul, care nu a figurat în proces în nume propriu ca procurator al intimatului reclamant, deși s-a prezentat în proces, însă în calitate de reprezentant al pârâtei SC Imobiliare SA Târgoviște, iar în apel instanța nu poate introduce în proces părți care nu au figurat în judecată la fondul cauzei, conform art. 294(1) civ. astfel încât verificarea susținerilor intimatului reclamant nu s-ar putea face, în această faza procesuală, decât cu încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil al procuratorului, fratele intimatului reclamant.
Se constată că prima instanță nu a cercetat complet fondul cauzei deduse judecății, deoarece nu a analizat și nu s-a pronunțat în nici un fel asupra motivelor de nulitate invocate de intimatul reclamant, chiar dacă ar fi considerat că în speță exista alte motive decât cele care au fost invocate și nu a soluționat procesul cu citarea legală a tuturor părților interesate, astfel în temeiul disp. art. 297 civ. Curtea va admite
apelurile formulate de și de, va desființa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, urmează a se examina și celelalte critici invocate de apelanți, inclusiv cele care privesc executarea contractului de intermediere și valoarea cheltuielilor efectuate cu terenul intimatului reclamant pentru trecerea în intravilanul municipiului Târgoviște, cu excepția celei care vizează insuficienta timbrare a acțiunii introductive, deoarece verificându-se timbrajul în apel, ținându-se cont și de decizia nr. 32/2008 a ICCJ, precum și de relațiile privind valoarea de impozitare a terenului intimatului reclamant, s-a apreciat că timbrajul a fost satisfăcut corespunzător, împrejurare asupra căreia prima instanță s-a pronunțat deja prin încheierea de sedința din 10.03.2008, necontestată de către apelanți la timpul respectiv,pe calea reexaminării potrivit prevederilor legii speciale 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile formulate de pârâta IMOBILIARE cu sediul în T, STR. - C, -. PARTER, Cod poștal -, Județ și ul în nume propriu domiciliat în com., sat, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr.1002 din 6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul reclamant - domiciliat în com., sat,-, Cod poștal -, Județ
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 21 ianuarie 2009.
Președinte,
- - -
Judecător,
- -
Grefier,
- -
Red. /DD
5 ex/2.02.2009
f- Tribunalul Dâmbovita
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Chirica Elena
