Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 917/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.917
Ședința Publică de la 10.06.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Pănescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Alecsandrina Rădulescu
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind pronunțarea cererii de recurs formulată de recurenta - MIXT SA, împotriva deciziei comerciale nr. 7A din 18.12.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - SRL și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 1.06.2009, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce constituie parte integrantă din prezenta decizie când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 3.06.2009 și ulterior, pentru astăzi, 10.06.2009.
CURTEA
Prin sentința comercială 7A din 18.12.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosar nr- s-a respins ca tardiv apelul declarat de OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
În baza art.296 pr.civ. s-a admis apelul declarat de - SRL
S-a schimbat în tot sentința civilă nr.1243/6.10.2008 a Judecătoriei Urziceni în sensul că s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de - MIXT SA U în contradictoriu cu - SRL U și OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Referitor la apelul declarat de I - I s-a reținut că acesta a fost tardiv declarat.
Referitor la apelul declarat de - SRL U instanța de fond a reținut că inițial reclamanta - MIXT SA Uac erut constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2342/10 octombrie 2001 de BNP, în sensul că la pct.5 se transmite "dreptul de proprietate asupra suprafeței de 164,96. teren situat în intravilanul municipiului U, județul I număr cadastral 638/2 identificat prin: Nord pe 16,83 Consiliul Local U, pe 10,67 Consiliul Local U, Sud Trupul 1 MIXT SA, Vest pe 16,93 Consiliul Local U, iar nu suprafața de 1602,62 mp cum greșit s-a menționat în contract. În sprijinul ideii că aceasta ar fi varianta reală a părților la data încheierii contractului se invocă o serie de situații de fapt ulterioare încheierii contractului. Juridic vorbind, reclamanta invocă, drept motiv de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare,eroarea asupra obiectului contractului în sensul că a înțeles să vândă 164,96 mp și nu 1602,62. cum greșit s-a trecut în act.
Conform teoriei și practicii judiciare, nulitatea unui act juridic constă în lipsirea de efecte a acestuia datorită încheierii lui cu nerespectarea normelor privind condițiile sale de valabilitate.
Motivând amplu în ce constă nulitatea unui act juridic instanța de fond conchide că în speța dedusă judecății motivul de nulitate absolută invocat - eroarea asupra obiectului contractului u ocrotește un interes general, ci un interes personal al vânzătorului, neputând fi deci calificat ca fiind un motiv de nulitate absolută a contractului, atât datorită interesului ocrotit cât și datorită faptului că nu s-a dovedit contemporaneitatea cu momentul încheierii contractului, acesta fiind dedus de reclamant din unele fapte ulterioare ale sale.
Ca atare, motivul invocat de reclamantă nu este nici dovedit, și nici nu are drept consecință nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.
Pentru motivele arătate s-a pronunțat sentința de mai sus.
Împotriva sentinței comerciale nr.7A/18.12.2008 a declarat recurs - MIXT SA U criticând sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece instanța în apel nu a ținut seama că temeiul de drept al acțiunii sale este art.966 cod civil în care se prevede că "obligația fără cauză nu poate avea nici un efect" și că a invocat nulitatea absolută tocmai pentru lipsa cauzei datorată absenței scopului imediat, respectiv că lipsește obiectivul urmărit la încheierea contractului de vânzare-cumpărare - contraprestația.
Precizează că obiectul acțiunii sale a fost "constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr.2342/10.10.2001 și nu modificarea punctului 5 din contract cum în mod greșit a reținut instanța de apel; că nu a invocat niciodată ca motiv de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare eroarea asupra obiectului, ci s-a rezumat numai la prevederile art.966 Cod civil.
Își motivează amplu apelul făcând un istoric al vânzărilor succesive a unor terenuri aferente unor construcții ce au mai fost vândute cumpărătorului și care au legătură cu contractul respectiv după părerea sa, insistând asupra oricărei mențiuni făcute în contractul în discuție și care i se par incorecte, motiv pentru care cere anularea parțială a contractului deoarece la punctul 5 se precizează în mod incorect faptul că "se vinde dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1602,62.", când în realitate suprafața reală înstrăinată este de 164,96. "că prețul propus pentru vânzarea celor 106,2 este de fapt prețul inclus în prețul total al vânzărilor anterioare", și că ar fi prea mic față de suprafața vândută motivând că în general toate mențiunile făcute în contractul nr.2342/10.10.2001 se leagă de vânzările anterioare, insistând în special în temeiul de drept al acțiunii sale (art.966 Cod civil) așa cum a precizat în preambulul recursului.
astfel admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Își motivează recursul pe dispozițiile art.304 pct.7,8,9 pr.civ.
Prin întâmpinare la cererea de recurs intimata - SRL U cere respingerea apelului ca nefondat motivând în esență că în speță nu există nici un motiv și nici o probă administrată care să conducă la identificarea vreunei condiții de nulitate a contractului.
Precizează că reprezentantul legal al recurentei reclamante a încheiat contractul în deplină cunoștință de cauză, chiar el fiind cel care a indicat notarului clauzele și a precizat obiectul contractului.
Că notarul a redactat contractul în funcție de dispozițiile exacte ale vânzătoarei, ulterior a fost citit părților și apoi semnate toate cele 11 exemplare, după ce fiecare dintre părți a luat cunoștință în amănunt de fiecare clauză contractuală.
Consideră că acțiunea aceasta a recurentei-reclamante nu poate fi considerată decât șicanatorie, mai mult un abuz de drept procesual, atâta timp cât după aproape 7 ani de la data încheierii unui contract perfect valabil formulează o asemenea cerere de chemare în judecată.
Motivează amplu pentru ce consideră, pe fiecare articol și elemente esențiale a vânzării, că recursul este neîntemeiat, că vânzarea terenului în cauză este perfect valabilă și nu este lovită de nulitate absolută. astfel respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei Tribunalului Ialomița.
Recursul este nefondat.
Față de cele de mai sus și având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză Curtea constată și reține următoarele:
La data de 10 octombrie 2001 între părțile în litigiu se încheie contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2342 la notar public potrivit căruia - MIXT SA - recurenta de astăzi, vinde către - SRL mai multe suprafețe de teren aferente unor spații comerciale sau intravilan din municipiul
La punctul 5 cărei nulitate absolută o invocă astăzi recurenta, se prevede textual că se vinde în condițiile de mai sus: "dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1602,62 (unamieșasesutedoișișaizeciși doi) teren situată în intravilanul municipiului U, Județ I, număr cadastral 638, identificat prin: nord, pe 112,01. sud, pe 102,88, este pe 10,67 și vest, pe 26,86 teren proprietatea consiliului local", Se prevede prețul tuturor suprafețelor vândute precizat la suma de 478.595.914 lei.
Actul respectiv este autentificat la notar public, autentificare în care se face mențiunea că, vânzătoarea este reprezentată de Președintele Consiliului de Administrație al societății și cumpărătoarea prin asociatul unic, ambele părți fiind astfelreprezentate prin reprezentanții lor legali care au citit și semnat actul în fața notarului public. Deci nu se poate vorbi de lipsa cauzei, și obiectivul urmărit la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, contraprestația, deoarece este trecut prețul suprafețelor vândute, preț cu care au fost de acord ambele părți prin semnătură în deplină cunoștință de cauză în fața notarului.
Acest teren a fost întabulat și în cartea funciară conform încheierii nr.601/23.06.2003 a Biroului de Carte Funciară al Judecătoriei Urziceni cu toate datele ce evidențiază că acest teren s-a vândut conform contractului autentificat sub nr.2342/10.10.2001 de -.
Actul de carte funciară este singurul act autentic ce face dovada deplină a dreptului de proprietate a pârâtei asupra suprafeței de teren în discuție, care nu a fost contestat.
Este greu de crezut ca după aproape 7 ani de la încheierea actului în condițiile obligatorii arătate mai sus, reclamanta constată că în realitate a vândut o suprafață mai mare decât cea reală și că se află în fața unei erori, obstacol mai mult decât un viciu de consimțământ, deoarece practic partea nu și-a dat consimțământul pentru încheierea actului juridic.
Nu poate fi reținută de instanță ca posibilă această situație, deoarece atât societățile cât și reprezentanții legali ai acestora, semnatarii actului în discuție, aveau la acel moment deplină capacitate de folosință și exercițiu conform art.5, 34 și 35 din Decretul 31/1954.
În toate tratatele de drept civil nulitatea actului juridic este absolută în următoarele cazuri: când lipsește un element esențial de valabilitate al actului; consimțământul, obiectul cauzei, scopul; când actul a fost încheiat de o persoană lipsită de capacitate de folosință; când obiectul sau cauza actului juridic sunt ilicite sau imorale; când nu s-a respectat forma solemnă cerută de lege pentru valabilitatea actului.
Nici una din situațiile arătate mai sus nu se regăsesc la încheierea actului în cauză deoarece a fost încheiat între două societăți comerciale reprezentante de reprezentanții lor legali, în deplină capacitate de folosință și exercițiu conform Decretului 31/1954. În atare situație nu poate fi vorba de lipsă de consimțământ, și nici de obiect sau cauza aceasta rezultând din cuprinsul actului care a fost citit și semnat cu toată responsabilitatea în fața notarului public. În plus terenul a fost și intabulat în cartea funciară.
Nu poate fi vorba de o cauză ilicită sau imorală.
S-a respectat forma solemnă cerută de lege pentru valabilitatea actului, fiind încheiat contractul autentic în fața notarului public.
De nicăieri nu rezultă că actul respectiv a fost lipsit de efecte juridice.
Pe de altă parte nulitatea absolută presupune un act nevalabil datorat unor cauze inexistente la data încheierii sale și nu după 7 ani.
Pentru toate cele arătate mai sus, Curtea reține că nu există nici un motiv de nulitate absolută a actului de vânzare autentificat sub nr.2342/10.10.2001 și că sentința instanței de fond motivată amplu și la obiect este temeinică și legală.
În consecință, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta - MIXT SA, împotriva deciziei comerciale nr. 7A din 18.12.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - SRL și OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10.06.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 29.06.2009
Tehnored. - 29.06.2009
2 ex.
Tribunalul Ialomița - Secția Comercială
Președinte -
Președinte:Alina PănescuJudecători:Alina Pănescu, Cristina Scheaua, Alecsandrina Rădulescu
