Contestație (art.31 și urm. 137/2002). Decizia 150/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR. 150/Ap DOSAR NR-
Ședința publică din 11 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Alina Gabriela Stoian JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa
- - - - președinte de secție
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de intimații AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și împotriva sentinței civile nr. 1949/C din 16 septembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 4 decembrie 2008, când părțile au lipsit.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la datele de 11 decembrie 2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brașov contestatoarea Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Industrială a solicitat, în contradictoriu cu intimatele, și, obligarea în solidar a acestora la eliberarea unor copii certificate pentru conformitate a Raportului final și a Planului de distribuire intervenite în procesul lichidării celor trei societăți din Făgăraș.
Tribunalul Brașov, prin sentința civilă nr. 1949/C/16.09.2008 a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatelor Făgăraș, Făgăraș și Făgăraș și a respins cererea formulată de contestatoare în contradictoriu cu aceste intimate, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatelor și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și excepția lipsei de interes, ca neîntemeiate. A admis cererea formulată de contestatoare în contradictoriu cu intimatele și și le-a obligat pe intimate, în solidar, să elibereze contestatoarei copii certificate pentru conformitate după raportul final și planul de distribuire întocmite în procedura lichidării intimatelor, și.
La pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatelor, și instanța a avut în vedere dispozițiile art. 32 indice 27 din nr.OUG 88/1997 potrivit căruia "la data radierii societății din registrul comerțului încetează de drept orice acțiune împotriva acesteia" precum și faptul că, așa cum rezultă din certificatele aflate la filele 93-95 din dosar, cele trei societăți menționate au fost radiate din Registrul Comerțului, sens în care instanța a admis excepția amintită și a respins cererea formulată în contradictoriu cu aceste intimate.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a celorlalte două intimate, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 32 indice 24 din OUG nr.88/1997 conform căreia "după distribuirea sumelor rezultate din valorificarea tuturor bunurilor societății creditorii ale căror creanțe nu au fost acoperite integral, lichidatorul sau camera de comerț si industrie teritoriale pot sesiza tribunalul competent în vederea anulării unor acte juridice ale societății sau angajării răspunderii membrilor de conducere ale acestora."
De asemenea, potrivit art. 39 din Legea nr. 137/2002 "Termenul de prescripție pentru introducerea cererii prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut de prezenta lege, de nr.OUG 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare, precum și din celelalte legi speciale din domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea este de o lună de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască existența operațiunii ori actului atacat, ori de la nașterea dreptului".
Din moment ce contestatorul a formulat contestație în termenul de o lună prevăzut de lege este lipsit de relevanță faptul că intimatului lichidator i-a fost aprobat de către AVAS raportul final, liberarea lichidatorului neputându-se produce înainte de expirarea termenului de contestație operațiunilor efectuate în cadrul lichidării față de părțile care sunt în drept să le atace, creditorul în speță.
În privința intimatei instanța a reținut, sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive, că se invocă de contestatoare faptul că necomunicarea Raportului final și al Planului de distribuire de către lichidator se datorează clauzelor de confidențialitate din contractul cu, astfel încât această din urmă instituție are calitate procesuală activă față de obiectul cererii de chemare în judecată și față de precizările lichidatorului de la fila 277 din dosar în sensul că procedura de lichidare s-a desfășurat sub strictul control al
De asemenea, instanța a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată nu îl constituie, așa cum în mod greșit susține intimata în susținerea excepției lipsei de interes, contestarea certificatelor nr. 78, 102, 159 emise contestatoarei, ci obligarea la eliberarea către creditoare a Raportului final si Planului de distribuire, în raport de care este evident că există interesul creditoarei de a formula prezenta cerere de chemare în judecată.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că creditoarei-contestatoare nu i-au fost comunicate Raportul final întocmit cu privire inclusiv la operațiunile de vânzare a activelor celor trei societăți în lichidare și nici Planul de distribuire care cuprinde modalitatea de repartizare a sumelor obținute din vânzare, plan ce trebuie să respecte Tabelul de creanțe întocmit în prealabil.
Or, într-o atare situație, creditoarea este în imposibilitate de a verifica atât corectitudinea operațiunilor de valorificare a activelor societăților aflate în lichidare, cât și a celei de distribuire a sumelor astfel obținute, respectiv dacă a fost respectat Tabelul de creanță.
Pentru a se putea ataca cu acțiune în anulare un act sau o operațiune, trebuie să se poată cunoaște în prealabil ce anume conțin acestea.
Prin urmare, nu era necesar ca legea să prevadă în mod expres obligativitatea lichidatorului de a comunica creditorilor modul în care au fost valorificate activele societăților aflate în lichidare și felul în care s-au distribuit sumele astfel obținute, atâta vreme cât legea prevede, la art. 32 indice 24 din nr.OUG 88/1997, dreptul creditorilor ale căror creanțe nu au fost acoperite integral de a ataca un act efectuat în numele societății care se lichidează.
De altfel, art. 139 din Legea nr. 137/2002 dispune că termenul în care se poate introduce cererea prin care se atacă o operațiune sau un act efectuate în temeiul nr.OUG 88/1997 ori a Legii nr. 137/2002 curge de la data la care reclamantul a cunoscut ori trebuia să cunoască existența operațiunii sau actului atacat, fapt care impune implicit obligația de comunicare a Raportului final și al Planului de distribuire către creditoare.
Eventualele clauze de confidențialitate din contractul încheiat între și sunt fără relevanță sub aspectul dreptului creditorilor societăților aflate în lichidare de a cunoaște în concret modul în care s-a desfășurat aceasta, în acest mod garantându-se corecta desfășurare a operațiunilor respective și asigurându-se inclusiv posibilitatea cenzurării lor în instanță, potrivit principiului constituțional al liberului acces la justiție.
Aceasta cu atât mai mult cu cât în speță este vorba de lichidarea unor societăți comerciale la care Statul Român este acționar majoritar iar lichidarea se realizează prin implicarea unei instituții a Statului, respectiv, asemenea operațiuni neavând caracter secret, nepublic.
Împotriva sentinței au declarat apel intimatele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și.
Apelanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat, prin apelul său, schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii în tot a cererii formulate de contestatoare, ca neîntemeiată.
În motivarea apelului se arată că în cadrul procedurii de lichidare voluntară lichidatorul desemnat a parcurs toate etapele prevăzute de actele normative menționate.
După întocmirea raportului de evaluare au fost valorificate toate bunurile societăților comerciale.
În vederea realizării vânzării s-a numit o comisie de licitație din care au făcut parte și reprezentanți ai creditorilor. În situația în care creditoarea ar fi dorit să verifice modul în care se derulează procedura ar fi putut participa la licitația organizată de lichidator în data de 05.12.2007 care a fost publică.
Nu există nicio prevedere legală care să impună lichidatorului să comunice raportul creditorilor.
Față de aspectele invocate este evident că procedura de lichidare voluntară a societăților comerciale s-a desfășurat cu respectarea tuturor actelor normative incidente în materie, lichidatorul aplicând în mod corect prevederile legale.
Apelanta a solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, a excepției lipsei de interes a contestației intimatei și respingerii cererii formulate de intimată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive apelanta arată că a invocat această excepție ca efect al radierii societăților lichidate din evidențele B și încetării personalității juridice a acestora, întrucât procedura de lichidare voluntară a societăților s-a finalizat.
În interpretarea primei instanțe, astăzi, apelanta ar putea să efectueze operațiuni în numele și pentru persoane juridice inexistente, doar pentru că a deținut cândva calitatea de lichidator al acestor societăți.
Cu privire la excepția lipsei de interes se susține că intimata nu a justificat nici un interes în promovarea contestației raportat la obiectul acesteia deoarece nu a invocat nici un motiv de nelegalitate a certificatelor emise, neurmărind anularea acestora. Introducerea contestației împotriva acestor acte reprezintă un abuz de drept deoarece scopul urmărit este intrarea în posesia altor acte pentru a căror atacare intimata să fie astfel, repusă în termen.
Dacă s-ar accepta motivarea primei instanțe că am fi în prezența unei obligații de a face acțiunea intimatei ar trebui respinsă deoarece intimata nu a făcut dovada că a solicitat lichidatorului să elibereze aceste acte și că a fost refuzată.
Cu privire la fondul cauzei, apelanta învederează trei aspecte și anume:
1. Pe parcursul soluționării contestației intimata nu a fost în măsură să indice temeiul legal al pretinselor obligații de a-i elibera raportul final și planul de distribuire.
2. publicitatea prevăzută de lege pentru informarea participanților la procedura de lichidare voluntară a fost efectuată conform legii deoarece în data de 11.01.2008 rapoartele finale conținând planurile de distribuție au fost depuse la sediul societăților iar ulterior înregistrate la registrul comerțului, așadar, intimata putea oricând să consulte aceste acte.
3. Intimata nu a făcut dovada că ar fi solicitat lichidatorului eliberarea acestor acte și că ar fi fost refuzat în acest sens, fapt pentru care contestația este prematur introdusă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 287 și urm. art. 3225din nr.OUG 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
Intimata contestatoare a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor și menținerea hotărârii atacate, pentru motivele expuse în considerentele acestei hotărâri.
La termenul din 4 decembrie 2008 apelanta a făcut dovada comunicării către intimata contestatoare a planurilor de distribuire a sumelor obținute din valorificarea bunurilor și încasarea altor creanțe ale celor trei societăți de pe platforma. A făcut totodată mențiunea că rapoartele finale nu sunt acte emanate de la lichidator, fiind întocmite de către cenzorii societăților, conform prevederilor art. 3225din nr.OUG 88/1997 de către.
Examinând sentința atacată în limitele motivelor de recurs, în raport de probele administrate în cele două faze procesuale și de dispozițiile legale în materie, curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei se reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 3225din nr.OUG 88/1997, în termen de 20 de zile de la ultima licitație cenzorii întocmesc și supun aprobării instituției publice implicate un raport cu privire la ansamblul operațiunilor lichidării. Aprobarea raportului are ca efect liberarea lichidatorului.
Ca urmare, după aprobarea raportului final, lichidatorul nu mai are nicio răspundere referitoare la societatea lichidată. Momentul liberării lichidatorului fiind expres indicat în lege, nu se poate interpreta că aceasta se produce la o altă dată.
În speță, după ultima licitație, cenzorii au întocmit rapoartele cu privire la ansamblul operațiunilor lichidării. Aceste rapoarte au fost comunicate către, ca instituție publică implicată și au fost aprobate la data de 11.01.2008. Ca urmare, lichidatorul a fost eliberat de răspundere și nu mai are calitate procesuală pasivă în litigiile legate de lichidarea celor trei societăți de pe platforma.
Este de remarcat și faptul că prin cererea cu care a sesizat instanța creditoarea nu a contestat vreo operațiune sau un act prevăzut de acele normative care reglementează privatizarea, ci a solicitat comunicarea unor documente, astfel că dispozițiile art. 39 din Legea nr. 137/2002 nu au relevanță în cauză.
Pe de altă parte, înainte de soluționarea apelului, lichidatorul a făcut dovada că i-a comunicat contestatoarei copii de pe planurile de distribuire a sumelor, astfel că, în raport de această cerere acțiunea a rămas fără obiect iar rapoartele finale nu sunt acte întocmite de lichidator, ci de cenzori, astfel cum s-a menționat mai sus, astfel că, chiar în cazul în care ar exista obligația de comunicare a acestor documente către creditori, aceasta nu ar aparține lichidatorului.
Față de aceste considerente, se constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelantul lichidator este întemeiată, astfel că apelul său va fi admis, cu consecința respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu această parte.
Apelul declarat de, care privește soluționarea în fond a cauzei, este de asemenea, întemeiat.
Concluzia instanței de fond cu privire la obligativitatea comunicării planurilor de distribuție și a raportului final către creditori se întemeiază pe dispozițiile art. 39 din Legea nr. 137/2002, în conformitate cu care termenul de prescripție pentru introducerea cererii prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut de legile speciale în domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea este de o lună de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască existența operațiunii sau a actului atacat ori de la nașterea dreptului.
Cunoașterea actului atacat nu se realizează însă întotdeauna numai pe calea comunicării. Altfel, legea ar fi prevăzut că termenul curge de la comunicare.
Având în vedere necesitatea derulării cu celeritate a procedurilor, atât nr.OUG 88/1997 cât și Legea nr. 137/2002 au prevăzut pentru majoritatea actelor întocmite, inclusiv raportul final, efectuarea publicității prin înscrierea în registrul comerțului. Atunci când s-a intenționat comunicarea documentelor către creditori s-a prevăzut expres în textul de lege (art. 36 alin. 2 din Legea nr. 137/2002).
Ca urmare, concluzia instanței fiind întemeiată pe o premisă falsă, nu există nici un temei pentru obligarea lichidatorului sau acționarului la comunicarea raportului final către creditori.
În raport de aceste considerente, în baza art. 296 Cod procedură civilă, urmează a se admite apelurile și a se schimba în parte hotărârea atacată, în sensul celor menționate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și împotriva sentinței civile nr. 1949/C/16.09.2008 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pe care o modifică în parte, în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei și în consecință:
Respinge cererea formulată de contestatoarea Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Industrială în contradictoriu cu ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea formulată de aceeași contestatoare în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, ca nefondată.
Menține dispozițiile referitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale de folosință a intimatelor, și Făgăraș.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 decembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Lucica
- - - - -
Grefier,
-
/16.12.2008
Dact:/18.12.2008
- 6 ex. -
Judecător fond:
Președinte:Alina Gabriela StoianJudecători:Alina Gabriela Stoian, Gabriela Comșa, Lucica
