Excludere asociat. Decizia 134/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr intern 1744/2007)
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 134
Ședința publică de la 25 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Grefier ---
*************
Pe rol pronunțarea în cauza comercială de față, având ca obiect apelul formulat de pârâta în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al SC - SRL B în contradictoriu cu intimații reclamanți și -, împotriva Sentinței comerciale nr.6338/09.05.2007 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr intern 522/2006).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantele prin avocat HG, cu împuternicire avocațială colectivă depusă la fila 68 și intimații prin avocat, cu împuternicire avocațială colectivă depusă la fila 22.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apelantele, prin avocat, depun la dosar declarația de renunțare la mandatul apărătorului său de către intimatul.
Avocatul intimatului - învederează că partea este bulversată având în vedere faptul că din anul 2005 au tot încercat concilierea.
Având cuvântul pe alte cereri, reprezentanții părților susțin că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în apel.
Apelantele, prin avocat, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, pe fond, respingerea cererii formulată de reclamanți.
În susținere, arată că societatea a fost de tip familial, condusă de către defuncta, având drept angajați rude, iar după decesul acesteia s-a produs dezorganizarea societății, au fost achitate debitele și s-a închiriat spațiul pentru asigurarea unui venit către asociați.
Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul -, prin avocat, solicită respingerea apelului și arată că asociata a luat singură deciziile cu privire la societate după cooptarea tatălui și a fratelui său; că din contul societății au fost scoase sume și s-au făcut împrumuturi.
Arată că nu se poate continua activitatea întrucât celălalt acționar nu are nici un control, cei doi acționari reclamanți nu au primit nici o sumă din chirie și constată faptul că renunțarea nu se referă la părțile sociale.
Depune practică judiciară și solicită cheltuieli de judecată, sens în care depune dovezi de achitare ale onorariului de avocat.
În replică, avocatul apelantelor susține că acea chirie este de 1.800 euro/lună, că nu au fost făcute chitanțe între asociați dar din interogatoriu rezultă că aceștia au primit banii, astfel că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile privind excluderea.
CURTEA
Asupra apelului de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.6338/9.05.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și SC SRL. S-a dispus excluderea pârâtei din SC SRL, urmând ca în urma excluderii structura participării asociaților la capitalul social să fie următoarea: va deține 15 părți sociale, reprezentând 37,5 % din capitalul social, iar va deține 25 părți sociale, reprezentând 62,5 % din capitalul social.
S-a respins capătul de cerere privind revocarea pârâtei din funcția de administrator al societății, ca neîntemeiat.
S-a luat act că reclamanții au renunțat la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 Euro.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 991,03 RON cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că reclamanții și pârâta sunt asociați în SC SRL, iar potrivit dispozițiilor articolului 222 alin.1 lit.d din Legea nr.31/1990, poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată asociatul administrator care comite fraude în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
În speță, pentru a se stabili dacă pârâta, în calitatea sa de administrator a folosit pentru sine sau pentru alții capitalul societății, tribunalul a admis proba cu expertiză contabilă solicitată de reclamanți.
Expertul numit în cauză, pentru efectuarea expertizei a arătat că se află în imposibilitate de a răspunde la obiectivele încuviințate de instanță, întrucât pârâta nu a prezentat documentele contabile necesare pentru stabilirea împrejurărilor de fapt relevante in cauză (fila 218 dosar).
Au fost acordate mai multe termene de judecată pentru ca pârâta să pună la dispoziția expertului contabil documentele solicitate.
Refuzul pârâtei de a permite expertului verificarea operațiunilor financiar-contabile pe care le-a efectuat în calitate de administrator al societății, împrejurare ce a determinat imposibilitatea întocmirii raportului de expertiză, refuz manifestat și în raport de cererea asociaților-reclamanți formulată anterior sesizării instanței, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 124 din dosar, naște prezumția că pârâta a săvârșit, într-adevăr fapta prevăzută de art.222 alin.1 lit.d din Legea nr.31/1990, faptă de natură a atrage excluderea acesteia din societate.
În consecință, tribunalul a apreciat că cererea reclamanților privind excluderea pârâtei din SC - SRL este întemeiată și a admis-
În temeiul art.223 alin.3 din Legea nr.31/1990, cele 24 de părți sociale deținute de pârâtă au fost împărțite proporțional cu cota de participare a fiecărui reclamant la capitalul social, astfel încât reclamantul va primi 9 părți sociale urmând a deține în total 15 părți sociale, reprezentând 37,5% din capitalul social iar reclamantul va primi 15 părți sociale, urmând a deține 25 părți sociale, reprezentând 62,5% din capitalul social.
Capătul de cerere privind revocarea pârâtei din funcția de administrator al societății a fost respins ca neîntemeiat, întrucât revocarea contractului de mandat poate fi dispusă doar de părțile contractului, nu și de instanța de judecată, instanța neputând nici măcar cenzura hotărârea asociaților privind revocarea administratorilor din funcție conform art.132 din Legea nr.31/1990 rep.
În temeiul art.246 Cod procedură civilă, tribunalul a luat act că reclamanții au renunțat la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 Euro.
În baza articolului 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suma de 991,03 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel pârâta în nume propriu, dar și ca reprezentant legal al SC SRL, apel prin care au solicitat modificarea hotărârii apelate, suspendarea executării acesteia și respingerea acțiunii formulată de reclamanți pe fond.
În motivarea apelului s-a arătat că se impune desființarea hotărârii apelate pentru încălcarea de către instanța de fond a unor forme de procedură referitoare la citarea expertului parte, încuviințat pentru pârâta apelantă.
Astfel, după numirea expertului parte, instanța de judecată nu l-a încunoștințat pe acesta pentru a efectua un raport de expertiză cu specialitatea contabilitate, cât și pentru a-i aduce la cunoștință obiectivele, deși la dosar pârâta a depus în termen copie de pe datele de identificare ale expertului.
Pârâta a mai arătat că admiterea cererii reclamanților s-a făcut prin interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, numai pe baza prezumției că asociata se face vinovată de faptele prevăzute la articolul 222 alin.1 lit. din Legea nr.31/1990 și, în mod greșit, a fost unită excepția inadmisibilității cu fondul cauzei.
S-a mai arătat că mandatul administratorului a început cu data numirii acesteia, respectiv din 25.03.2005, astfel că instanța de fond a greșit atunci când a dispus efectuarea expertizei pentru perioada cuprinsă între anii 2003 și 2005, perioadă în care apelanta nu era administrator în exercițiu și nu a gestionat în nici un fel activitatea societății.
De asemenea, tribunalul apreciază fără nici un temei și probatoriu că apelanta ar fi folosit capitalul social al societății.
S-a mai învederat că, printr-o încheiere de ședință anterioară pronunțării, apelanta pârâtă a procedat la înfățișarea în fața instanței, în original, a înscrisurilor necesare efectuării expertizei, înscrisuri pe care expertul, în mod mincinos, susține că asociatul administrator nu le-a putut prezenta.
Prin interogatoriile luate din oficiu de către instanță, dar și la propunerea apelantei, s-a reținut că nici unul dintre cei doi reclamanți nu au desfășurat activități specifice asociaților într-o societate comercială, ei pretinzând numai scoaterea din casă a unor sume de bani fără justificare.
Concluzionând, s-a apreciat că se impune refacerea expertizei financiar contabilă, cu posibilitatea expertului parte de a-și prezenta concluziile într-un raport definitiv care să lămurească fraudarea sau nu a capitalului societății sau a celorlalți asociați.
Apelul a fost legal timbrat.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului arătând că desemnarea expertului parte este o opțiune care aparține în exclusivitate părții interesate, care trebuie să depună diligențele necesare în vederea înștiințării acestuia pentru efectuarea expertizei.
Pe cale de consecință, dispozițiile articolului 105 și următoarele din Codul d procedură civilă nu-și pot avea aplicabilitate în cauză.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel, s- arătat că instanța
de fond a tras concluzii corecte pe baza unor prezumții simple având în vedere refuzul nejustificat al apelantei pârâte de apune la dispoziția expertului actele contabile în vederea verificării operațiunilor pe care aceasta le-a efectuat ca și administrator.
Dacă instanța nu ar fi soluționat cauza ca urmare a refuzului pârâtului de a furniza informații, aceasta ar fi săvârșit o denegare de dreptate.
S-a mai arătat că apelanta este în situația de a-și invoca propria neglijență în apărare, iar împrejurarea că a devenit administrator abia în anul 2005 este nerelevantă întrucât din răspunsurile la interogatoriu rezultă că, de la decesul lui, ea a fost singura persoană care a administrat interesele SC SRL.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la unirea nejustificată a excepției inadmisibilității acțiunii cu fondul cauzei, acesta este vădit nefondat, singura cale legală pe care intimații o au pentru excluderea apelantei din societate, date fiind abuzurile pe care aceasta le-a săvârșit, fiind apelarea la instanța de judecată.
Intimații au solicitat și respingerea ca inadmisibilă a cererii de suspendare a executării hotărârii atacate.
La termenul de judecată din 2 octombrie 2007, curtea a admis proba cu expertiză financiar-contabilă solicitată de apelanți, cu următoarele obiective: stabilirea situației patrimoniale a societății la data de 25.03.2005, stabilirea situației patrimoniale a societății la 31.12.2005 și identificarea acelor operațiuni financiar-contabile sau de altă natură prin care administratorul ar fi încheiat operațiuni juridice de natură să fraudeze societatea sau s-a folosit de semnătura sa în acest scop ori a folosit capitalul societății în interesul său personal sau al altor persoane.
Din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expertul contabil a rezultat situația patrimonială a societății cuprinzând activul și pasivul acesteia la data de 26.03.2005, precum și situația patrimonială a societății la data de 31.12.2005.
În răspunsul la obiectivul nr.2 s-a arătat că angajarea personalului s-a făcut de către numita, iar la data de 28.02.2005 era înregistrat în evidența contabilă valoarea de 250.930 lei reprezentând sume cu care asociații au împrumutat societatea.
a mai împrumutat societatea cu suma de 25.500 RON și a ridicat din casierie suma totală de 48.700 lei RON reprezentând sumele totale cu care a împrumutat societatea.
S- mai reținut faptul că la data de 4.04.2005 SC SRL a vândut un autoturism 1307, pentru care nu a existat aprobarea AGA, iar în evidența contabilă factura a fost înregistrată la data de 1.12.2005, dată la care este înregistrată și încasarea sumei fără a se prezenta
însă documente contabile.
Expertul, în cuprinsul raportului de expertiză, a relevat și unele carențe în ținerea contabilității SC SRL.
Nici una dintre părți nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
La data de 11.03.2008 apelanta a depus la dosar o declarație autentică dată de intimatul reclamant în fața notarului public prin care acesta renunță la drept în cauza comercială care a avut ca obiect excluderea asociatului din SC SRL.
La termenul de judecată din 2.10.2007, curtea a luat act că apelanții au renunțat la susținerea cererii de suspendare a executării sentinței atacate.
Analizând întreaga cauză sub aspectul motivelor de apel invocate și în lumina dispozițiilor art.295 Cod de procedură civilă, curtea reține următoarele aspecte:
Cu privire la primul motiv de apel invocat, referitor la încălcarea formelor de procedură referitoare la citarea expertului parte, curtea constată că, potrivit dispozițiilor art.201 Cod de procedură civilă, la efectuarea expertizei pot participa și experții desemnați de părți, iar OG nr.2/2000 stabilește că partea suportă cheltuielile determinate de plata expertului specialist, nominalizat de ea.
Potrivit dispozițiilor art.205 din același act normativ, dispozițiile referitoare la citare sunt deopotrivă aplicabile experților, dar din economia prevederilor art.201-214 rezultă fără echivoc faptul că dispozițiile referitoare la citare au în vedere numai experții desemnați de instanța de judecată pentru efectuarea expertizei, aceștia fiind de altfel și încunoștințați prin adresă cu privire la necesitatea efectuării expertizei.
În opinia curții, partea care a solicitat încuviințarea unui expert consilier este cea care are îndatorirea de a aduce la cunoștința acestuia atât obiectivele expertizei, cât și celelalte dispoziții ale instanței de judecată cu privire la desfășurarea expertizei și termenele stabilite pentru depunerea raportului.
Față de cele arătate, primul motiv de apel apare ca nefondat.
Motivul de apel referitor la interpretarea și aplicarea prevederilor art.222 alin.1 litera d din Legea nr.31/1990 R, este apreciat de curte ca întemeiat, având în vedere următoarele considerente:
Într-o societate de persoane, premisa conlucrării asociaților este reprezentată de încrederea reciprocă, iar scopul participării asociatului la constituirea societății este determinat de obținerea unor beneficii.
Având natura juridică a unei sancțiuni societare, excluderea pe temeiul prevăzut de art. 222 litera d din legea societăților comerciale are în
vedere, în opinia curții, orice delict intenționat săvârșit în dauna societății de către administrator, sfera faptelor care se pot reține în sarcina acestuia fiind mai largă decât în cazul asociatului datorită încrederii de care acesta se bucură în funcția încredințată.
Astfel, potrivit acestei dispoziții legale, poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
În raport de actele dosarului și de conținutul raportului de expertiză efectuat în apel, curtea constată că, la preluarea funcției de către apelantă, nu a avut loc o predare-primire a situației patrimoniale a societății, iar în timpul exercitării mandatului de administrator contabilitatea societății a fost ținută de SC EXPERT SRL astfel că seria de carențe înregistrate în contabilitate nu poate fi imputată exclusiv apelantei.
Potrivit dispozițiilor art.11 din Legii nr.82/1991 cu modificările ulterioare, contabilitatea poate fi condusă de persoane juridice autorizate pe baza unor contracte de prestări servicii, iar aceste persoane răspund potrivit legii în ceea ce privește conducerea contabilității.
În consecință, neregulile înregistrate în contabilitate nu evidențiază, în opinia curții, delicte intenționate săvârșite în dauna societății de către administrator.
În ceea ce privește operațiunea de vânzare a autoturismului fără aprobarea AGA, aceasta reprezintă o încălcare a mandatului administratorului, care a abuzat de prerogativele sale, dar în cauză nu s-a dovedit că apelanta a traficat activele societăți în folosul său sau al altei persoane, astfel că instanța apreciază că, pentru încălcarea atribuțiilor sale, sancțiunea revocării din funcție ar fi suficientă.
Neînțelegerile grave între asociați în ceea ce privește gestionarea patrimoniului societății pot constitui temei al formulării unei cereri de dizolvare a acesteia, dar nu pot reprezenta o cauză de excludere a unui asociat dacă nu s-a dovedit fraudarea societății de către acesta.
Nu în ultimul rând, curtea va avea în vedere și împrejurarea că unul dintre reclamanți, deși obținuse o hotărâre favorabilă la fond, a renunțat în calea de atac la însuși dreptul pretins prin cererea de chemare în judecată.
În consecință, instanța, în raport de cele arătate mai sus, apreciază că cererea de excludere a administratorei-asociate din societate nu este întemeiată.
Față de renunțarea intimatului -reclamant la dreptul pretins, curtea constată că dispozițiile art.247 alineat 5 Cod procedură civilă prevăd că, atunci când renunțarea este făcută în instanța de apel, hotărârea pronunțată va fi anulată în tot sau în parte. De asemenea, potrivit art.247 alineat 1, instanța este obligată să pronunțe o hotărâre prin care va respinge cererea pe fond.
Având în vedere considerentele expuse mai sus cu privire la motivele de apel, curtea, potrivit art.296 Cod de procedură civilă ar urma să admită apelul, schimbe în parte sentința apelată și să respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ca neîntemeiată.
Datorită dificultăților întâmpinate în redactarea dispozitivului hotărârii prin care ar urma să fie anulată în parte și schimbată în parte hotărârea pronunțată la fond, ca efect al admiterii apelului și al renunțării la dreptul pretins de reclamantul, ca și faptului că acțiunea are un caracter unitar, curtea, în baza art.296 Cod de procedură civilă, va admite apelul, va schimba în parte hotărârea apelată și va respinge cererea de excludere și, în consecință, de împărțire a capitalului social al societății, ca neîntemeiate.
Se vor păstra dispozițiile sentinței atacate referitoare la revocarea asociatei din funcția de administrator al societății și la renunțarea la judecată privind obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 Euro.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții, domiciliată în B-, --48,.10, sector 5 și SC SRL, cu sediul în B,. nr.6, --2, parter, sector 5, în contradictoriu cu intimații și, cu domiciliul procesul ales la ȘI ASOCIAȚII, cu sediul în B,- A, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.6338/9.05.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Respinge cererea de excludere a asociatei din SC SRL, ca neîntemeiată și, în consecință, cererea de stabilire a structurii capitalului social.
dispozițiile sentinței referitoare la revocarea asociatei din funcția de administrator al societății și la renunțarea la judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 25.03.2008.
Președinte, - - - | Judecător, --- - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored.
6 ex./28.03.2008
Com.4ex/
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
