Excludere asociat. Decizia 175/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 175
Ședința publică de la 05 Martie 2008
PREȘEDINTE: Ioan Speianu
JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia dr. - -
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâtul, cu domiciliul în B, Calea Clor nr. 323, -,. 1,. 40 împotriva sentinței nr. 478//27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Dezbaterile și susținerile orale ale cauzei au avut loc în ședința publică din 03 martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 05 martie 2008.
În urma deliberării, Curtea a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul, domiciliat în B, str. - nr. 32 chemat în judecată pe pârâtul, domiciliat în B, Calea Clor nr. 323, -,. 1,. 40 pentru ca în contradictoriu cu Com B să se dispună excluderea pârâtului din societate.
În motivare, reclamantul a arătat că prin actul adițional autentificat la. sub nr. 209 din 11.02.2004 a preluat de la - o parte socială la Com, reprezentând 50% din capitalul social.
Cesiunea a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului în baza încheierii judecătorului delegat nr. 609/12.02.2004, amândoi asociații având calitatea de administrator.
Reclamantul a precizat că a preluat de la fosta asociată, - nu numai partea sa socială ci și creditele acesteia față de societate a căror contravaloare a achitat-o și că a continuat să crediteze societatea pentru achitarea unor datorii bugetare restante, rate, bonuri restante, datorii la furnizori.
Pârâtul nu i-a permis să exercite în fapt atribuțiile de administrator, refuzându-i acordarea semnăturii în bancă, în calitate de administrator cât și schimbarea sediului social al societății de la domiciliul pârâtului la punctul de lucru din B,-, - parter.
Reclamantul a susținut că pârâtul a refuzat să-i pună la dispoziție actele contabile ale societății.
Având temerea unei posibile evaziuni fiscale, reclamantul a sesizat Garda Financiară, B și
Urmarea verificărilor efectuate de organele de specialitatea fost dispusă de către Boe xpertiză contabilă și a rezultat că pârâtul:
- a fraudat societatea cu 908.159.210,72 lei Rol, reprezentând stocuri lipsă în gestiune;
- s-a folosit de semnătura sa socială întocmind chitanțe false pe numele său pentru un pretins aport social de 225.586.000 lei;
- a prejudiciat societatea cu suma de 19.765.679 lei, din care 1.383.963 lei accesorii(dobânzi și penalități) aferente impozitului suplimentar datorat pentru vânzarea de mărfuri neînregistrate și 18.381.716 lei, accesorii aferente TVA stabilit suplimentar la 14.03.2005, potrivit deciziei de impunere a
Pentru că a prejudiciat societatea și s-a folosit de semnătura socială în scop personal, reclamantul a solicitat excluderea pârâtului din societate.
În drept au fost invocate disp. art. 217 (1) lit. d din Legea 31/1990.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, precizând că probele pe care le invocă reclamantul nu sunt reale și vizează activitatea sa în societate înainte ca acesta să devină asociat și ca atare, ele puteau fi invocate de fostul asociat, reclamantul neavând calitate procesuală activă.
Totodată, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pe motiv că din cauza neînțelegerilor existente între asociați, s-a retras din societate.
Conform actului constitutiv a notificat pe reclamant, să-și exercite dreptul de preemțiune pentru cumpărarea părții sociale și a cotei corespunzătoare din patrimoniul societății, acordându-i un termen de 7 zile.
Pe fond, pârâtul a arătat că lipsa din gestiune nu îi este imputabilă, iar constatările din faza de urmărire penală nu pot fi luate în considerare de către instanța civilă în lipsa unei hotărâri definitive. Referitor la pagubele suferite de societate, pârâtul a precizat că există o răspundere solidară, conform art. 73 din Legea nr. 31/1990, a ambilor asociați care au desfășurat activitatea în perioada respectivă, adică a pârâtului și a fostului asociat.
Pârâtul a menționat că nu el a ținut contabilitatea firmei iar lipsurile din gestiune sunt imputabile gestionarului care avea contract de muncă.
La interogatoriu, pârâtul a declarat că s-a retras din societate, dar nu s-a înțeles cu reclamantul asupra drepturilor bănești care-i revin.
Prin concluziile scrise depuse la data de 04.XII.2006 reclamantul a solicitat admiterea acțiunii de excludere și, în subsidiar, în cazul în care se reține că pârâtul a declarat că înțelege să se retragă din societate, să se ia act de această declarație, pentru a se înregistra la Oficiul Registrului Comerțului, cererea de excludere rămânând fără obiect.
Pârâtul, prin " concluziile scrise" formulate la 05.XII.2006 a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca rămasă fără obiect, deoarece prin procesul verbal din 18.2006 al Adunării Generale Extraordinare a Asociaților reclamantul a fost de acord cu retragerea din societate a pârâtului și cu preluarea părților sociale, dar nu s-au înțeles cu privire la preț.
Ca urmare, pârâtul a solicitat ca instanța să ia act de acest acord și să respingă cererea reclamantului, dat fiind că neînțelegerile dintre părți constituie obiectul unui alt litigiu.
Prin sentința nr. 478/2007, Tribunalul Brăilaa admis ca fondată acțiunea modificată formulată de către reclamantul, domiciliat în B, str. - nr. 32 împotriva pârâtului, domiciliat în B, Calea Clor nr. 323, -,. 1,. 40.
S-a luat act de retragerea asociatului.
A fost stabilită structura participării la capitalul social a asociatului rămas la 100 % părți sociale.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului 1.839,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a reținut că reclamantul, prin concluzii scrise a solicitat să se ia act de retragerea pârâtului din societate și pârâtul a fost de acord cu această cerere (fila 129 dosar).
În raport cu actele depuse în dosarul cauzei și obiectul modificat al cererii reclamantului cât și dispozițiile art.223 al.3 din Legea nr.31/1990 a societăților comerciale care prevede că excluderea din cadrul societății se pronunță prin hotărâre judecătorească la cererea oricărui asociat.
Ca urmare a excluderii, instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul social al celorlalți asociați, s-a repus cauza pe rol pentru efectuarea unei expertize contabile având ca obiectiv stabilirea structurii participării la capitalul social al celorlalți asociați.
În conformitate cu dispozițiile art.226 al.2 din Legea nr.31/1990 care prevăd că atunci când nu se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza hotărârii pronunțată de tribunal.
Ca atare, instanța a dispus, prin aceeași hotărâre și cu privire la structura participării la capitalul social al celorlalți asociați.
Raportul de expertiză contabilă judiciară (fila 196 dosar) a stabilit structura participării la capitalul social al asociaților reținând un număr 2 părți sociale, din care o parte socială în valoare de 100.00 Ron lui și o parte socială în valoare de 100.00 Ron lui.
Cota de participare a asociaților la beneficii și pierdere este de câte 50% fiecare.
S-a reținut că prin cererea inițială din 21.06.2006, reclamantul a solicitat excluderea pârâtului din SC Com SRL B, motivat prin aceea că s-a folosit de semnătura sa socială în scop personal, ceea ce se încadrează în dispozițiile art. 217 al. 1 lit. d din Legea 31/1990.
La data de 3 octombrie 2003, pârâtul l-a notificat pe reclamant în vederea cumpărării părții sale sociale, ca urmare a retragerii sale din societate.
A fost convocată Adunarea Generală Extraordinară a Asociaților în cadrul căreia reclamantul a precizat că este de acord cu preluarea părților sociale corespunzătoare și cu retragerea din societate, însă nu acceptă prețul solicitat.
Concluzia a fost că ambele părți au convenit cu privire la retragerea pârâtului din societate.
Cererea reclamantului formulată în subsidiar constituie o modificare a obiectului cererii inițiale, care, așa cum au arătat ambele părți, a rămas fără obiect.
În raport și cu acordul pârâtului de a se lua act de către instanță de retragerea din societate intervenită, s-a dispus în consecință,făcându-se aplicarea art.226 al.1 lit.c din Legea nr.31/1990.
S-a reținut că există interes în cauză pentru a se emite o hotărâre judecătorească, deoarece chiar dacă există acordul "unanim al celorlalți asociați", nu s-a concretizat într-un act adițional care să fie înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, pentru a produce efecte față de terți.
În ceea ce privește excepțiile de procedură invocate de către pârât, respectiv lipsei calității procesuale active a reclamantului și lipsa calității pasive a pârâtului, au fost apreciate ca nefondate.
Cele două părți sunt asociați la SC Com SRL B și, ca urmare au calitate procesuală activă și pasivă într-o cerere de excludere sau de retragere din societate.
Art.223 al.1 din Legea nr.31/1990 prevede expres că excluderea se pronunță la cererea oricărui asociat.
Urmare a retragerii pârâtului, capitalul social își modifică structura în sensul că societatea comercială în discuție are un asociat unic, reclamantul căruia îi revin 2 părți sociale în valoare de câte 100.000 Ron fiecare și o cotă de participare la beneficii și pierderi de 100%.
Cu privire la drepturile bănești ale asociatului retras, cuvenite pentru părțile sale sociale, cu privire la care părțile nu s-au înțeles până la data pronunțării s-a dispus ca în cazul în care acestea nu se vor stabili prin acordul părților ori de un expert desemnat de aceștia, să se stabilească de către tribunal în cadrul unui alt litigiu, așa cum a precizat și pârâtul.
În conformitate cu dispozițiile art.226 al.1 pct.2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, s-a reținut că structura participării la capitalul social al asociatului rămas, este de 100% părți sociale corespunzător 2 părți sociale în valoare de 100.00 RON fiecare.
În cauză cheltuielile de judecată au fost admise conform art. 274. proc. civ.
Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs, criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală din următoarele considerente:
În cauză nu s-a stabilit corect calea de atac, care nu este recurs, ci apel.
Astfel, în dispozitivul hotărârii instanța de fond ia act de retragerea recurentului și stabilește structura participării la capitalul social al intimatului, considerând că în speță ar fi aplicabile disp. art. 226 alin. 1 lit. c din Legea 31/1990.
Aceasta ipoteză conform textului evocat, prevede în mod expres că atunci când nu se realizează acordul unanim al asociaților, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza hotărârii tribunalului, supusă numai recursului(alin. 1 lit. c).
În speță, ipoteza aplicabilă este aceea pe care o reglementează art. 226 alin. 1 lit. b din Legea 31/1990.
Aceasta se referă la situația retragerii asociatului dintr-o societate cu răspundere limitată cu acordul tuturor celorlalți asociați.
Rezultă explicit această situație din procesul verbal încheiat de părți la 18.2006, când în Adunarea Generală Extraordinară a Asociaților, intimatul a fost de acord cu retragerea din societate a recurentului, însă nu s-au înțeles cu privire la întinderea drepturilor care i se cuvin ca urmare a retragerii.
Acest acord al intimatului, reînnoit, rezultă din însăși cererea modificatoare promovată de intimat și depusă în dosarul cauzei la 25.01.2007, în care se precizează expres că nu se opune la retragerea din societate a recurentului.
În condițiile în care nu există cazul particular prevăzut de art. 226 alin. 1 lit. c din Legea 31/1990, celelalte cazuri rămase, per a contrario sunt supuse căilor de atac, astfel cum sunt reglementate de codul d e procedură civilă.
Potrivit art. 2821. proc. civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești care soluționează cererile de pensii de întreținere, litigiile cu o valoare de până la 100.000 lei, acțiunile posesorii, cele referitoare la înregistrarea în Registrul de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii.
Se deduce că retragerea unui asociat dintr-o societate cu acordul celorlalți asociați, reglementată de textul de lege arătat, se încadrează în categoria hotărârilor care sunt supuse apelului.
Ca urmare, consideră că în mod greșit dispozitivul hotărârii criticate conține mențiunea că aceasta este supusă recursului.
Prin alt motiv de recurs s-a precizat că instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Fiind o retragere din societate cu acordul celorlalți asociați, instanța nu mai avea atribuția de a stabili structura participării la capitalul social al celorlalți asociați, întrucât acest text de lege se aplică numai în cazul prevederilor art. 226 alin. 1 lit. c, nu și în cazul lit. b de la același alineat.
Cu toate acestea, partea din capitalul social ce aparține recurentului nu putea fi transmisă intimatului ca efect al retragerii, decât dacă exista acordul acestuia și nu era despăgubit la valoarea convenită de părți.
Societatea comercială limitată este societate de persoane și de capital iar retragerea unui asociat modifică actul constitutiv.
Consideră că în cazul în care asociatul retras nu a transmis celuilalt asociat partea sa socială, în condițiile art. 202 din Legea 31/1990, are dreptul să o transmită către terți.
Partea socială rămâne întotdeauna în proprietatea asociatului retras, iar această proprietate nu poate fi pierdută decât în condițiile legii, art. 44 din Constituția României garantează proprietatea privată, la fel și Codul civil art. 480.
Instanța de fond a refuzat să recunoască valoarea juridică a acestor texte de lege, comițând un exces de putere.
Instanța a făcut cadou intimatului J din patrimoniul societății, prin trecerea abuzivă din proprietatea recurentului a părții sociale, în proprietatea acestuia.
Soluția corectă era de respingere a acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
Printr-un alt motive de recurs s-a precizat că nu fost încălcate regulile de procedură care intră sub incidența art. 105 alin. 2. proc. civ.
Astfel, acțiunea promovată pe rolul instanțelor de către intimat a fost înregistrată la 21.06.2006 și a avut ca obiect excluderea recurentului din societate pentru situația menționată în conținutul art. 217 alin. 1 lit. d din Legea 31/1990.
După introducerea acțiunii, urmare a notificării transmise de către recurent intimatului, nr. 126/ 2006 și a răspunsului primit de la acesta prin notificarea nr. 128/01.2006, s-a întrunit. Singurul punct din ordinea de zi a fost acela al retragerii din societate a recurentului, acord exprimat expres de către intimat, cu ocazia întocmirii procesului verbal din 18. 2006.
În cuprinsul menționatului act, semnat de ambele părți, se menționează că părțile nu s-au înțeles cu privire la drepturile asociatului retras.
Acțiunea fiind rămasă fără obiect trebuia respinsă.
Cererea modificatoare depusă la data de 25.01.2007 de către intimat privind stabilirea structurii capitalului social în persoana acestuia, depășea prima zi de înfățișare, fiind încălcate disp. art. 132 alin. 1. proc. civ. și a produs recurentului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin constatarea nulității cererii, conform art. 105 al. 2. proc. civ.
În fine, prin ultimul motiv s-a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, hotărârea dată s-a făcut cu aplicarea greșită a legii.
Instanța a denaturat actul de voință al părților stabilind greșit că în speță ar fi aplicabile disp. art. 226 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea 31/1990 și a impus o conduită procesuală care nu concordă cu cea legală.
Prin reținerea în mod forțat a unei norme juridice care nu se aplică în speță, art. 226 al. 2 din Legea 31/1990, instanța a creat o premisă care a condus la soluționarea greșită a cauzei, cum ar fi soluția în care s-a considerat că este necesară hotărârea tribunalului pentru a se constata retragerea, chiar și în cazul în care ceilalți asociați sunt de acord cu aceasta.
Precizarea aplicării art. 226 al. 2 în cauză este greșită în raport cu situația de fapt existentă în speța de față.
Recursul este nefondat.
Instanța de fond printr-o temeinică și legală administrare a probelor în cauză cât și a exercitării rolului activ menționat în cuprinsul art. 129 din codul d e procedură civilă a stabilit raporturile reale existente între părți și a pronunțat o soluție corectă în cauza de față.
Recurentul pârât prin întâmpinarea depusă în cauză a solicitat respingerea acțiunii dar nu pentru că situația celor doi asociați ar fi fost rezolvată, ci pentru că acesta este de acord să se retragă din societate.
Prin cesionarea părților sociale, intimatul urma să le preia la prețul solicitat de către recurent, ceea ce nu corespunde unei retrageri ci semnifică o cesiune, respectiv o vânzare a părților sociale, reglementată în mod distinct prin Legea 31/1990 de soluția retragerii, menționată în art. 202.
Instanța, fără a-și depăși atribuțiile legale în virtutea rolului activ exercitat conform art. 129. proc. civ. a stăruit pentru soluționarea cauzei prin înțelegerea părților și nu s-a reușit.
Recurentul a acceptat cesionarea integrală a părților sociale la un preț neacceptat.
La termenul din 30 noiembrie 2006, când au fost prezente ambele părți și apărătorii acestora, instanța a procedat legal luând un interogatoriu recurentului, care a precizat că este de acord să se retragă din societate, dar că nu s-a opus la nici o înțelegere cu privire la drepturile care i se cuvin în urma retragerii.
Rezultă de aici să situația conflictuală dintre părți a rămas nesoluționată și, ca urmare, instanța a reținut corect că numai printr-o hotărâre judecătorească se poate soluționa conflictul existent.
Există interes în cauză pentru a se pronunța o hotărâre judecătorească chiar și în contextul în care exista acordul unanim al celorlalți asociați, acesta nu era concretizat în conținutul unui act adițional care să fie înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului pentru a produce efecte juridice față de cei doi asociați.
Dacă acțiunea ar fi fost respinsă de către instanță, cum susține recurentul, în lipsa unui act adițional încheiat în condițiile legii, respectiv de ambele părți prezente la Oficiul Registrului Comerțului pentru dată certă, însemna ca intimatul reclamant să introducă o altă acțiune în justiție, cu aceeași finalitate, ceea ce nu reprezintă o soluție rațională și juridică în speța de față.
pe care le face recurentul, referitor la disp. art. 224 lit. b din Legea 31/1990 sunt eronate, întrucât acestea, ca de altfel și cele de la lit. a, se referă la situații nelitigioase în care sunt incidente, fie clauzele actului constitutiv, fie a fost realizat acordul părților și deci este clar că nu există conflict între părți, ceea ce ar fi făcut sesizarea instanței inutilă.
Instanța, constatând că soluția conflictuală nu a fost rezolvată în condițiile în care nu exista un act adițional încheiat de părți pentru a fi operat în Registrul Comerțului, la cererea intimatului a luat act de retragerea din societate a recurentului pârât și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 224 alin. 2 din Legea 31/1990, imperative în cauză, stabilind legal structura participării la capitalul social a asociatului rămas în societate.
Această hotărâre este supusă recursului potrivit legii speciale, Legea 31/1990 art. 226 lit. c, o altă susținere fiind evident nefondată.
Instanța de fond, pronunțând o hotărâre prin care a soluționat situația conflictuală dintre părți și structura capitalului rămas în societate, în raport cu situația de fapt sus analizată, nu rezultă că și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, susținerile contrare fiind nefondate.
În cauză nu au fost nesocotite dispozițiile de ordine publică sancționate în conformitate cu art. 105 al. 2. proc. civ.
Termenul din 10 noiembrie 2006 reprezentat prima zi de înfățișare, conform reglementărilor din conținutul art. 134. proc. civ, până la acea dată recurentul fiind cel care a solicitat acordarea unui termen pentru lipsă de apărare(filele 43-44).
Ulterior a depus întâmpinare și, la termenul următor din 5 octombrie cauza a fost amânată pentru a se lua cunoștință de întâmpinare și pentru a se rezolva amiabil conflictul părților(fila 58 dosar fond).
La data de 2 noiembrie cauza a fost amânată pentru lipsă de apărare, avocatul recurentei fiind la Curtea de Apel și la noul termen acordat instanța a luat interogatoriu recurentului care a precizat că se retrage, dar că nu sunt rezolvate problemele cu privire la drepturile pe care le pretinde ca asociat.
În cauză nu rezultă că au fost nesocotite prevederile art. 132 al. 1. proc. civ.
Instanța a calificat corect natura cauzei precizând că textul art. 226 al. 1 lit. b din Legea 31/1990 se referă la situații neconflictuale, inaplicabile în speța de față.
Aspecte privind nesocotirea reglementării instituției proprietății și exproprierea, invocate în cauză, nu se regăsesc în speța de față.
Instanța a luat act de poziția adoptată de părți pe parcursul procesului, respectiv menținerea stării conflictuale prin nesemnarea de comun acord a unui act adițional privind retragerea din societate a recurentului pârât, a soluționat structura capitalului social rămas în societate, ceea ce se desfășura și în cazul excluderii (art. 223(3) din Legea 31/1990) și nu s-a pronunțat asupra drepturilor asociatului retras, acesta neformulând cerere reconvențională.
Motivele de recurs sunt nefondate, urmând ca în conformitate cu disp. art. 312. proc. civ. să fie respinse ca atare.
În conformitate cu disp. art. 274. proc. civ. obligă recurentul la 2.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâtul, cu domiciliul în B, Calea Clor nr. 323, -,. 1,. 40 împotriva sentinței nr. 478//27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă pe pârât la 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul, sumă achitată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, dr. - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - - |
Red. ST
Tehnored. MC
2 ex. / 03.04.2008
Fond:
Președinte:Ioan SpeianuJudecători:Ioan Speianu, Sarmisegetuza Tulbure, Alexandrina Zaharia
