Excludere asociat. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 38
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țăndăreanu
GREFIER - -
Pe rol judecarea apelurilor declarate de pârâtul reclamant, și reclamantul pârât, împotriva sentinței nr. 3953 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC COM SRL C, având ca obiect excludere asociat.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul pârât asistat de avocat, apelantul reclamant asistat de avocat și intimata SC COM SRL C prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Curtea, având în vedere că părțile nu mai au alte cereri de formulat și cauza fiind în stare de judecată a acordat cuvântul.
Avocat, pentru apelantul pârât, solicită respingerea apelului formulat de reclamantul ca fiind tardiv introdus iar pe fond respingerea ca neîntemeiat cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că, prin înscrisurile depuse în ședința din data de 6 februarie 2008, se tinde să se dovedească faptul că reclamantul a aprovizionat punctul de lucru cu o cantitate de marfă mai mare decât pârâtul,dar, cum în tabel s-au identificat un număr de 17 facturi emise de asociatul care a aprovizionat cu marfă punctul de lucru din Centrală și, raportat la timpul efectiv în care acesta a administrat respectivul punct de lucru, rezultă contribuții sensibil egale ale celor doi asociați. Aceeași situație rezultă și din probele administrate la fond, răspunsul la interogatoriu al reclamantului, raportul de expertiză și aceasta s-a datorat reclamantului pârât care prin acte abuzive l-a împiedicat să exercite activitatea comercială.
Cu privire la apelul propriu, solicită admiterea acestuia, schimbarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare căci respingerea cererii reconvenționale nu este motivată și aceasta echivalează cu nepronunțarea asupra pricinii.
Avocat pentru apelantul reclamant, solicită respingerea excepției tardivității apelului reclamantului pârât întrucât interesul pentru promovarea apelului s-a născut după ce i-a fost comunicată încheierea de îndreptare a erorii materiale. Pe fond solicită admiterea apelului propriu, modificarea sentinței instanței de fond în sensul excluderii asociatului din cadrul SC COM SRL Modalitatea de administrare a societății de către pârât, a adus prejudicii societății, determinând pierderi, afirmație susținută și de faptul că, în lunile iulie, septembrie 2006 când punctul de lucru era administrat de pârât, societatea a înregistrat pierderi, pe când în perioada în care acesta a fost administrat de reclamant, societatea a reușit să-și plătească datoriile și să realizeze profit. Marfa achiziționată de pârât a fost de slabă calitate și la prețuri mari.
Cu privire la apelul formulat de, solicită respingerea acestuia, fără acordarea de cheltuieli de judecată, arătând că, este neîntemeiat petitul formulat de pârât privind excluderea reclamantului din societate, întrucât pârâtul nu a precizat temeiul de drept pe care se bazează.
CURTEA
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 3953 din 12 septembrie 2007, pronunțată în dosarul - al Tribunalul Dolj - Secția Comercială, a cărui dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din 15.11.2007 pronunțată în același dosar, s-a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții și SC COM SRL C, s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant.
Pentru a hotărât astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat excluderea asociatului din cadrul SC COM SRL C, în temeiul art. 222 lit. d din Legea nr. 31/1990, întrucât conform înțelegerii au administrat împreună punctul de lucru Centrală, iar în perioada administrării acestuia de către pârât s-au înregistrat venituri de 3,5 ori mai mici față de veniturile realizate de către reclamant în perioada când s-a ocupat el de acest punct de lucru și aceasta s-a datorat faptului că pârâtul a aprovizionat magazinul cu marfă de proastă calitate, a pus un adaos mare, a folosit forța de muncă la negru.
La rândul său, pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională și a solicitat excluderea din societate a reclamantului pârât, în conformitate cu dispozițiile art. 222 lit. d din Legea nr.31/1990.
A motivat că a fost împiedicat de coasociat să își desfășoare activitatea la punctul de lucru din Centrală, deciziile au fost luate numai de respectivul, care a refuzat să prezinte situația economico - financiară a firmei.
În cauză, au fost audiați martorii și, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile s-au depus somații, note și alte acte și față de probatoriul administrat, instanța a reținut că pârâtul a administrat timp de 497 zile punctul de lucru din Centrală, iar reclamantul un număr 599 zile și societatea a realizat încasări în ambele perioade, respectiv 119.705 lei în perioada administrată de reclamant și 72.717 lei în perioada administrată de pârât, iar profitul a fost de 6097 lei în perioada administrării de către pârât, iar 9751 lei în perioada administrată de reclamant.
Nu rezultă că asociații au comis fraude în dauna societății, pentru ca în conformitate cu art. 222 alin.1 lit. d din Legea 31/1990 să se dispună excluderea acestora.
Capătul de cerere al acțiunii reclamantului privind revocarea din funcția de administrator al pârâtului din cadrul societății, s-a respins ca inadmisibil, cu motivarea că potrivit dispozițiilor art. 194 din Legea 31/1990, nu intră în atribuțiile instanței de a dispune revocare ci în atribuțiunile Adunării Generale a Asociaților.
Împotriva acestei sentințe, ambele părți au declarat apel.
Apelantul a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, întrucât instanța a avut în vedere la stabilirea stării de fapt numai o parte din actele depuse la dosar neluând în considerare celelalte acte, respectiv somațiile nr.1/15.01.2007, nr.2/10.08.2007, 3/10.08.2007, nota din 10.01.2007, adresa din 21.03.2007, acte din care rezultă că a fost împiedicat în mod abuziv de către reclamantul pârât să administreze punctul de lucru Centrală și l-a exclus de la administrarea punctului de lucru lui iar reclamantul făcea concurență neloială. Respingerea cererii reconvenționale nu este motivată astfel că instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia.
A mai susținut că motivarea instanței este în contradicție cu minuta dar și cu dispozitivul hotărârii, căci în dispozitiv s-a menționat admite acțiune reclamantului pârât în loc de respinge acțiunea.
Cu privire la apelul reclamantului, prin întâmpinare, a solicitat respingerea ca nefondat pentru că din actele depuse la fond, rezultă că marfa cu care a fost aprovizionat punctul de lucru din Centrală, a fost de foarte bună calitate, că apelantul reclamant redirecționa marfa către punctul de lucru din lui, că reclamantul a lucrat mai mult la punctul de lucru din Centrală pentru că la împlinirea termenului convenit nu a cedat locul asociatului său, iar față de numărul de ore lucrate profitul realizat de fiecare asociat este sensibil egal. Critica apelantului reclamant că nu s-a dispus revocarea administratorului este nefondată, întrucât în mod corect instanța a interpretat dispozițiile art. 194 din Legea 31/1990 ca fiind inadmisibilă dispunerea unei asemenea măsuri.
Apelantul a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, întrucât în mod greșit s-a respins cererea sa deși din probatoriul administrat, interogatorii, declarațiile martorilor, expertiza contabilă, rezultă că asociatul administrator a comis fraudă în dauna societății, ce constă în faptul că a aprovizionat punctul de lucru din Centrală cu marfă de proastă calitate și cu o cantitate mai mică contrar înțelegerii, diminuând astfel cifra de afaceri și profitul societății.
Apreciază că frauda în dauna societății nu înseamnă numai obținerea unor avantaje personale ci acțiunea sau inacțiunea pe care o săvârșește, administratorul folosindu-se de bunurile, ștampila, însemnele societății, în cazul în speță, frauda însemnând distrugerea pieții, făcând să câștige ceilalți comercianți, terți, care se aflau în preajma societății; diminuarea profitului ce a condus la imposibilitatea societății de a lua credite și de a se bucura de bonitate.
În legătură cu apelul declarat de pârâtul reclamant, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acestuia, întrucât cererea reconvențională a fost admisă în urma întregului material probator administrat în cauză, pentru că împrejurările invocate de pârât că a fost împiedicat abuziv să-și desfășoare activitatea în cadrul societății nu au fost dovedite și nici nu constituie un caz de excludere din societate conform legii.
De asemenea, nu s-a dovedit că a săvârșit acte de concurență neloială, pentru că deși este asociat într-o altă societate ce are și activitatea de comercializare a băuturilor alcoolice, acesta are puncte de lucru situate în alte locuri decât societatea intimată, astfel că, din punctul de vederea al clientelei căreia i se adresează cele două societăți, nu desfășoară activității concurente, iar pe de altă parte, pârâtul a cunoscut acest fapt și l-a acceptat în mod tacit.
Curtea din oficiu, la termenul din 22.01.2008, a invocat excepția tardivității declarării apelului de către reclamantul pârât, excepție ce a fost unită cu fondul.
În legătură cu excepția tardivității apelului reclamantului, Curtea reține că, prin sentința apelată în dispozitivul acesteia s-a strecurat o eroare materială în sensul că s-a menționat " admite acțiunea principală", deși minuta cuprinde mențiunea "respinge acțiunea principală", iar din considerentele hotărârii rezultă că se respinge acțiunea principală.
Această eroare materială a fost îndreptată din oficiu prin încheierea din 15.11.2007 a Tribunalului Dolj, pronunțată în același dosar.
Față de mențiunea inițială, din dispozitivul sentinței, chiar dacă apărea contradictorialitate între minută, considerente și dispozitiv și cum ceea ce se execută la o hotărâre este dispozitivul, reclamantul nu a avut interesul declarării apelului la data comunicării sentinței, interesul său născându-se după ce i-a fost comunicată încheierea de lămurire a dispozitivului. Astfel față de data comunicării încheierii menționate, 28.11.2007 și data declarării apelului 05.12.2007, apelul reclamantului este în termen.
Astfel fiind excepția tardivității introducerii apelului invocată din oficiu se va respinge ca nefondată.
Așa cum rezultă din cele expuse mai sus, obiectul cererilor părților l-a format excluderea reciprocă din societate având ca temei juridic dispozițiile art. 222 alin.1 lit.d din Legea 31/1990.
Susținerea apelantului că instanța nu a analizat întregul probatoriu administrat este nefondată.
Instanța nu era obligată să analizeze exhaustiv fiecare probă administrată, mai ales că acestea se coroborează.
la care face referire în apelul său apelantul nu au un conținut care să contravină expertizei efectuate în cauză, declarațiile martorilor audiați iar respectivele manifestă voința pârâtului ca la termenul stipulat să i se predea punctul de lucru din Centrală, ori instanța a reținut că pârâtul a avut zile mai puține lucrate la punctul din Centrală decât reclamantul, pentru că acesta din urmă nu a respectat înțelegerea în ceea ce privește acest punct de lucru, dar aceasta nu reprezintă o activitate frauduloasă.
Instanța a analizat ambele acțiuni, în temeiul dispozițiile art. 222 alin.1 lit.d din Legea 31/1990, a reținut starea de fapt pe baza probatoriului administrat și a concluzionat că nu s-a comis fraudă în dauna societății, de nici una dintre părți, astfel că este nefondată susținerea apelantului că instanța nu a motivat respingerea cererii reconvenționale.
Cum sentința apelată a fost îndreptată prin încheierea mai sus arătată, motivul de nelegalitate invocat în sensul că există neconcordanță între dispozitiv și considerente, nu mai subzistă.
Cu privire la apelul declarat de, Curtea reține de asemenea că este nefondat, pentru că fapta pârâtului de a fi aprovizionat punctul de lucru Centrală cu mărfuri care nu au avut aceeași calitate cu cele cu care aproviziona respectivul același punct de lucru, din moment ce nu s-a dovedit că erau de proastă calitate, greu vandabile și ca urmare s-a produs pagube societății, nu reprezintă o activitate frauduloasă, cum de asemenea, nu reprezintă o asemenea activitate nici obținerea unui profit mai mic de către celălalt coasociat decât apelantul.
Ambii apelanți au interpretat greșit dispozițiile art.222 lit. d din 31/1990 solicitând excluderea pentru motivele mai sus arătate.
Astfel, potrivit dispozițiile art. 222 lit. d din 31/1990 poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată "asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora".
Din formularea textului reiese natura faptelor sancționate, și anume intenția, autorul faptei delictuale urmărind sau acceptând un profit din activitatea sa frauduloasă sau acceptând ca un terț să profite de pe urma acestei activități. Nu pot fi considerate fraudă în dauna societății, neglijența, inabilitatea, dezinteresul în afaceri, atâta timp cât acestor fapte le lipsește elementul volițional care să permită calificarea lor ca fiind un act de înșelăciune.
Nu există în cazul în speță intenția de a înșela din partea nici uneia din părți, astfel că în mod corect instanța le-a respins cererile de excludere reciprocă, neînțelegerile dintre asociați este sancționată de legiuitor în alt mod, respectiv dizolvarea societății, iar sancțiunea excluderii intervine pentru orice acțiune ori inacțiune în dauna societății.
Sentința apelată fiind legală și temeinică, în baza dispozițiile art. 296. proc. civ. ambele apeluri vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția invocată din oficiu a tardivității apelului reclamantului pârât.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâtul reclamant, cu domiciliul în C, B-dul -, -.1,.3,.7, județul D și reclamantul pârât, cu domiciliul în C,-, -.1,.15, județul D, împotriva sentinței nr. 3953 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC COM SRL C, cu sediul în C, cartier L, -8,.1,.15, județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. Jud. /5 ex./21.02.2007
Jud. Fond
S/21 februarie 2008
13 Februarie 2008
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Nicoleta Țăndăreanu
