Excludere asociat. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 4
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Teodor Nițu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de reclamanții,domiciliat în P, str. -, nr. 22, județul și A, domiciliat în P, str. -. -., nr. 125, județul P și de pârâtaSC SRL, cu sediul în P,- A prin lichidator judiciar cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 148 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în comuna Jilava,-,. a3,. 1,. 3,. 15, județul I și domiciliat în B,-,. 62,. E,.6,. 188, sector 6.
Apelul reclamanților este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei, conform chitanței nr. -/26.06.2009 și timbru judiciar de 0,50 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei, iar apelul declarat de pârâta SC SRL, prin lichidator judiciar, este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanții-reclamanți și A și apelanta-pârâtă SC SRL, prin lichidator judiciar, reprezentat de avocat din Baroul Prahova și intimații-pârâți și, reprezentați de avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, aducându-se la cunoștința instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare și a timbrajului, după care,
Curtea pune în dicuția părților excepția tardivității formulării apelului, excepție invocată de intimații-pârâți, prin întâmpinare.
Avocat, având cuvântul pentru intimații-pârâti, solicită admiterea excepției și respingerea apelului, ca tardiv formulat, deoarece apelanții au luat cunoștință de sentința apelată la data de 17.06.2009, iar ultima zi, în care se putea formula apel, era data de 02.07.2009. Chiar prin motivele de apel, cei doi reclamanți recunosc că au luat cunoștință de sentința atacată la data de 17.06.2009, chiar dacă pe un formular de citație și nu pe unul de comunicare, totuși aceasta este data de la care începe să curgă termenul de apel.
Avocat, având cuvântul pentru apelanții-reclamanți, solicită respingerea excepției, ca nefondată, deoarece apelul a fost formulat în termenul procedural. Într-adevăr, prin motivele de apel, au recunoscut că au luat cunoștință de sentința apelată la data de 17.06.2009, însă, ambele apelului au fost depuse la data de 29.06.2009, așa cum rezultă de pe ștampilele aplicate pe plicurile prin care au fost expediate acestea, plicuri care se află depuse la dosarul cauzei.
Curtea, având în vedere că ștampila poștei aplicată pe plicurile prin care apelanții-reclamanți au trimis apelurile la instanța de fond (care se află la filele 6 și 12 din dosarul de apel) poartă data de 29.06.2009, respinge excepția tardivității formulării apelurilor, ca nefondată, apelurile fiind declarate în termen procedural. Totodată, pune în discuția părților și excepția insuficientei timbrări a apelului declarat de reclamanții și A, deoarece acesta trebuia timbrat cu 50% din taxa datorată la suma contestată.
Avocat, având cuvântul pentru apelanții-reclamanți, solicită respingerea excepției, ca nefondată, deoarece, așa cum s-a luat act și prin încheierea de ședință aflată la fila 154 din dosarul de fond, reclamanții și-au restrâns câtimea pretențiilor la suma de 2000 lei.
Curtea respinge, ca neîntemeiată, excepția insuficientei timbrări a apelului, având în vedere că apelanții au timbrat la valoarea pretențiilor pe care și-le-au restâns.
Părțile, având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în susținerea și respectiv combaterea apelului.
Curtea, luând act că părțile nu au alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Avocat, având cuvântul pentru apelanții-reclamanți, critică sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând motivele de apel aflate, în scris, la dosar. În esență, arată că numirea unui curator, care să apere interesele societății reclamante, este nejustificată, deoarece, încă de la primul termen de judecată, respectiv data de 07.05.2008, societarea a avut un reprezentant legal, în persoana administratorului, drept conferit prin încheierea judecătorului delegat la ORC În condițiile în care administratorul a reprezentat SC SRL în baza unei împuterniciri, exclude incidența prevederilor art. 44 alin. 1 teza finală Cod proc. civ, instanța de fond procedând, în mod nelegal, la numirea unui curator.
O altă critică, adusă sentinței, constă în aceea că reclamanții nu au renunțat niciodată, nici în scris și nici oral, în instanță, pe tot parcursul derulării procesului, la capătul de cerere privind excluderea, aflând de această renunțare din motivarea instanței.
Se mai arată că reclamanții au chemat în judecată doar pe pârâții și și nu SC SRL, instanța, din oficiu, contrar principiului disponibilității, a introdus această societate în judecată.
Se mai critică sentința și în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de
judecată la care reclamanții au fost obligați, deoarece instanța trebuia să aplice
dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod proc. civ. și să micșoreze onorariul de avocat, care este excesiv de mare.
.//.
Solicită admiterea apelurilor, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Solicită amânarea pronunțării, pentru a depune concluzii scrise.
Avocat, având cuvântul pentru intimații- pârâți, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate și menținerea sentinței apelate, ca fiind temeinică și legală, potrivit susținerilor formulate prin întâmpinare.
În esență, susține că onorariul de avocat se stabilește prin înțelegere cu părțile și, atâta timp cât nu s-a dovedit reaua-credință, cheltuielile de judecată au fost în mod legal acordate.
În ceea ce privește renunțarea la capătul de cerere prin excluderea din societate a intimaților, instanța de fond nu a făcut altceva decât să ia act de această renunțare, formulată verbal.
Mai susține că, în mod corect instanța fondului, în lipsa unui mandatar, expres desemnat de către societate, în vederea promovării acțiunii în despăgubiri, a desemnat un curator, care să reprezinte interesele societății, așa cum impun dispozițiile Legii nr. 31/1990. Apelanții-persoane fizice nu au calitatea de mandatari ai societății, așa cum prevăd dispozițiile art. 194 lit. c din legea nr. 31/1990, motiv care nu pot promova o astfel de acțiune în numele societății.
Pentru concluziile expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate și menținerea sentinței apelate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții și A au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună excluderea acestora din societate și obligarea, în solidar, la plata daunelor cauzate de aceștia, în calitate de administratori ai societății pârâte.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că cei doi asociați pârâți, pe
timpul exercitării funcției de administratori, au acționat contrar intereselor societății, faptele acestora încălcând flagrant prevederile referitoare la incompatibilitate și concurența neloaială și că, din informațiile primite la data de 13.03.2008 de la ONRC B, rezultă că pârâții, la data de 12.11.2007, au înființat o altă firmă SC AUTOMOTIVE SRL, cu obiect de activitate identic cu cel al SC SRL, înființarea societății având loc fără încunoștiințarea reclamanților și fără autorizarea AGA, condiție impusă de art.197 al.2 și art.82 al.1 din Legea 31/1990. Acționând în același spirit de concurență neloaială și contrar intereselor propriei firme, dar în interesul unei alte firme, SC AUTOMOTIVE SRL, pârâții, deși asociați și administratori la SC SRL, din proprie inițiativă și fără încunoștințarea celorlalți asociați și fără aprobarea AGA - SC
SRL, au luat decizia rezilierii, prin actul adițional nr.02/13.03.2008, a contractului de închiriere nr 3/2005 cu SC PARC SA, unde functiona un punct
de lucru, singura activitate profitabila a societatii.
.//.
Reclamanții au mai susținut că, contrar dispozițiilor art.80 din Legea 31/1990, pârâții au folosit bunurile SC SRL într-o relație comercială cu o firmă direct concurentă și unde exista un interes personal direct, respectiv SC Automotive SRL, iar prejudiciul total poate fi structurat astfel:
- prejudiciul din investiția rămasă de recuperat la punctul de lucru situat în B, nr.319, sector 6, reziliat imperativ prin dol, culpa și abuzul funcției de administrator,
- prejudiciul din beneficiul nerealizat din relația comercială stabilită cu SC AUTOMOTIVE SRL pe baza fact.nr.-/14.12.2007 și ( nr.-), în valoare totală de 544.425 lei;
- prejudiciu din lipsa de folosință a spațiului reziliat și beneficiul nerealizat pe perioada 14.03.2008 - 24.01.2010;
- prejudiciul din pierderile datorate administrării defectuoase și culpabile a administratorilor, și;
- prejudiciul rezultat din obligațiile fiscale suplimentare, ce vor fi calculate de organele financiar-fiscale la terminarea inspecției fiscale;
- prejudiciul rezultat din expertizele de specialitate, adminJ. ca probe în cursul cercetărilor penale.
Pârâții și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea actiunii, ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 6.04.2009, reclamanții au arătat că înțeleg să renunțe la judecata capătului principal de cerere privind excluderea pârâților asociați din societate, ținând cont că, împotriva acesteia, s-a deschis procedura insolvenței, prev.de Legea 85/2006, societatea fiind dizolvată.
În cauză, s-au administrat probatorii cu înscrisuri, iar, la termenul de judecată din data de 14.01.2009, prin cererea depusa la fila 322 dosar fond,pârâții au invocat excepția inadmisibilității cererii și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, susținând că adunarea generală a asociaților a fost convocată și s-a desfășurat în data de 15.04.2008, când a fost desemnat noul administrator al societății - și imputernicit să formuleze, în instanță, acțiunea de atragere a răspunderii pârâților.
Actiunea formulata in cauza, sustin paratii, este prematura, deoarece, la data de 15.04.2008, când a fost adoptată hotararea de a fi actionati in judecata,aceasta era deja înregistrată la instanța, semnată de și A, fără a exista, în prealabil, o hotărâre AGA în acest sens și fără a fi împuterniciti de către AGA să formuleze o astfel de acțiune.
Având în vedere prevederile imperative ale art.194 lit.c din Legea nr.31/1990, modificată și față de faptul că acțiunea a fost formulată de persoane care nu au fost desemnate prin hotărâre AGA, pârâții au invocat și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, solicitând respingerea acțiunii, ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală.
Prin sentința nr. 148 din 15 mai 2009, Tribunalul Prahovaa admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâții și; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata de daune, ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă;
.//.
în baza art. 246 pr.civ. a luat act că reclamanții și A au renunțat la judecata capătului de cerere privind excluderea pârâților și din societate și a obligat reclamanții să plătească pârâților suma de 9000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, istanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâți, este întemeiată, nemaifiind necesară analizarea excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de aceeași pârâți.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților privește cel de-al doilea capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamanți, prin care s-a solicitat obligarea pârâților la plata, în solidar, a daunelor cauzate societății, întrucât s-a renunțat la judecata capătului de cerere privind excluderea acestora.
Instanța de fond a reținut că, potrivit art.194 al.1 lit.c din Legea 31/1990, printre obligațiile principale ale adunării generale a asociaților se numără și aceea de a decide urmărirea administratorilor pentru daunele pricinuite societății, desemnând și persoana însărcinată să o exercite; ori, această persoană a fost desemnată, la data de 15.04.2008, prin hotărâre AGA (fila 176 dosar), reclamanții procedând la introducerea acțiunii, în calitate de asociați majoritari ai societății, fără să respecte dispozițiile legale imperative mai sus menționate.
Deși își păstrează plenitudinea de competențe proprii adunării asociaților din societatea în nume colectiv, adunarea generală a societății cu răspundere limitată are și o serie de obligații, instituite legal, care au un caracter principal și a căror îndeplinire se impune, chiar dacă asociații nu le-au reglementat în actul constitutiv.
Asupra administratorilor societății, adunarea exercită un control, prin intermediul mai multor instrumente, îi numește și îi revocă, le stabilește remunerația și eventualele avantaje, le aprobă activitatea șidecide pornirea acțiunii în răspundere împotriva lor, pentru daunele produse societățiiprin exercitarea necorespunzătoare a obligațiilor profesionale ce le revin.
Prin urmare, cererea de chemare în judecată, în ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, a fost formulată cu încălcarea disp.art.194 lit.c, de persoane (asociați) care nu au mandat, în condițiile legii, să exercite o astfel de acțiune, aceasta fiind necesar să fie exercitată de persoana desemnată, în mod expres, de către adunarea generală a asociaților (în condiții de cvorum și majoritate).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pârâta SC SRL, criticand-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeași instanța.
In susținerea apelului, societatea pârâta arată că instanța de fond a soluționat cauza prin admiterea greșită a excepțiilor invocate de pârâți, fără să cerceteze fondul acesteia
La soluționarea excepției lipsei calității procesuale active,susține apelanta, nu s-a avut în vedere faptul că, inițial, societatea a fost reprezentată de administratorul statutar, care și-a însușit acțiunea reclamanților și a depus la dosar o întâmpinare, semantă în acest sens, prin care a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâților la despăgubiri.
.//.
Ulterior, societatea a intrat în procedura de insolvență, după care a fost reprezentată de lichidatorul judiciar desemnat de judecătorul sindic, care a și fost citat în cauză.
In această situație, arată apelanta, se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei în vederea soluționării, pe fond.
Privitor la despăgubiri,arată apelanta, acestea sunt datorate societății care și-a însușit această cerere, atât prin administratorul ales de adunarea generală, cât și de lichidatorul judiciar, și nu reclamanților.
Reclamanții, prin apelul declarat, critică sentința instanței de fond, în genere, invocând aceleși motive ca și societatea apelantă,și solicită, la rândul său, desființarea sentinței și trimiterea cauzei la acceași instanța, în vederea soluționarii pe fond.
Un prim aspect, invocat de reclamanții apelanți, este acela că greșit instanța de fond a luat act că renunța la primul capăt de cerere privind excluderea din societate a pârâților, deoarece nu a formulat o cerere în acest sens, nici oral nici scris și nici nu a imputenicit o alta persoană să ia o asemenea măsură.
Mai susțin apelanții că, prin sentința apelată, s-a încălcat și principiul disponibilității procesului civil, în sensul că nu au chemat în judecată și societatea comercială și, ca atare, nu poate avea calitatea de pârâtă.
Societatea comercială SC SRL, ca pârâtă, prin întâmpinarea depusă și semnată de administratorul ales în adunarea generală, și-a însușit acțiunea formulată în cauză sub toate aspectele, soluția instanței privind admiterea excepției de lipsă a calității procesuale active este nelegală.
Sentința instanței de fond,susțin apelanții, este nelegală și sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată,un onorariu de avocat nejustificat, în ceea ce privește cuantumul, în situația în care cauza a suferit numeroase amânări, tocmai din culpa pârâților.
Curtea, analizand sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de apelanți, critici, în genere comune, având în vedere actele dosarului și dispozițiile legale în materie, constată că apelul declarat de societatea pârâtă și reclamanți este întemeiat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor dosarului, respectiv a acțiunii cu care a fost investită instanța de fond, rezultă că reclamanții au solicitat excluderea din SC SRL a celor doi pârâți și, așa cum rezultă din rezoluția judecătorului care a dispus măsurile în dosar și din încheierea din data de 07.05.2008, în cauză a fost citată și societatea, în calitate de pârâtă.
Măsurile dispuse sunt în concordanță cu dispozițiile art.223 alin.1 și 2 din Legea 31/1990 și care dispun că " excluderea se pronunță prin hotărârea judecătorească, la cererea societății, sau a oricărui asociat, când excluderea se cere de către un asociat se vor cita societatea și asociatul pârât ".
Mai rezultă din actele dosarului, respectiv încheierea din 21.05.2008, că instanța, având în vedere obiectul cauzei -excluderea asociaților administratori - a considerat că societatea nu are reprezentare legală și, în conformitate cu dispozițiile art 44 alin 2 din pr.civ, a numit un curator special, care, alături de reclamanți, a continuat acțiunea și a solicitat toate probele necesare dovedirii culpei pârâților, atât sub aspectul
.//.
excluderii lor din societate, cât și al răspunderii pentru daunele produse.
Curatorul special a continuat să reprezinte societatea pe tot parcursul procesului, până la data de 19 noiembrie 2008, când, prin sentința 1400/19noiembrie 2008, s-a deschis, cu privire la societatea SC SRL, procedura de insolvență și s-a numit administrator judiciar, care, așa
cum rezultă din împuternicirea aflată la fila 343 dosar fond, și-a numit un reprezentat în instanța, care a continuat procedura începută de curatorul special.
Ca atare, din procedura parcursă pe toată durata procesului, rezultă că
societatea a fost tot timpul reprezentată legal, ca acțiunea reclamanților a fost insusită de aceasta și ca atare, lipsa calității procesuale active a reclamanților nu poate duce la respingerea acțiunii pe acest considerent, din moment ce acțiunea a fost insușită sub ambele capete de cerere de către societate, atât prin curatorul special, cât și prin administratorul judiciar.
De aceea, sentința pronunțată de instanța de fond urmează, în conformitate cu dispozițiile art 297 alin 1, să fie desființată și trimisă cauza spre rejudecare, pe fond.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond urmează a cerceta fondul cauzei sub cele două capete de cerere, atât al excluderii pârâților, cât și al obligării acestora la plata eventualelor daune cauzate societății.
Cu privire la excluderea pârâților din societate, instanța de fond urmează a stabili exact calitatea societății într-un cadru procesual clar, acela de reclamantă, care așa cum s-a aratat mai înainte rezultă că și-a însușit acțiunea reclamanților, pentru ca ulterior, cu respectarea întocmai a dispozițiilor art 246 din pr.civ, să lămurească aspectul renunțării la judecată cu privire la aceasta cerere.
In ce privește al doilea capăt de cerere, se impune analiza acestuia pe fond, ocazie cu care urmează a se administra probele solicitate de reprezentantul societății la termenul din 16 martie 2009, așa cum rezultă din încheierea de la acea dată, cerere asupra căreia instanța nu s-a pronunțat.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de fond urmează a avea în vedere și celelalte motive invocate de apelanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții,
domiciliat în P, str. -, nr. 22, județul și A, domiciliat în P, str. -. -., nr. 125, județul P și de pârâtaSC SRL, cu sediul în P,- A prin lichidator judiciar cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 148 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în comuna Jilava,-,. a3,. 1,. 3,. 15, județul I și
domiciliat în B,-,. 62,. E,.6,. 188, sector 6 și, în consecință:
Desființează sentința nr. 148 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
red AU
tehnored MC/AU
9 ex/09.02.2010
f-Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Teodor Nițu