Excludere asociat. Decizia 50/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 50/A/2009
Ședința publică de la 29 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Irimie
JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta O în contradictoriu cu reclamanta Colegiul Național " " împotriva Sentinței nr. 366/CA din 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 22 mai 2009, când a fost amânată pronunțarea pentru azi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față:
Constată că prin sentința nr. 366/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Colegiul Național O împotriva pârâtei " " O prin care a solicitat evacuarea necondiționată a acesteia din imobilul cantina școlii, obligarea pârâtei la plata chiriei de 8.555 lei/lună începând cu data de 16.03.2007 și până la predarea cantinei precum și a utilităților consumate. S-a respins și cererea reconvențională a pârâtei prin care a solicitat obligarea reclamantei la restituirea investițiilor efectuate, ele care nu au fost compensate cu c/valoarea chiriei pe durata folosinței imobilului și să constate în favoarea sa un drept de retenție până la plata integrală a acestora.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin contractul de închiriere nr. 146/16.03.2006 reclamanta în calitate de locator a închiriat pârâtei, în calitate de locatar cantina școlii pe perioadă de 1 an cu începere de la 15.03.2006 până la 15.03.2007. La art. 4 alin. 2 din contract părțile au stipulat că la împlinirea termenului acesta poate fi prelungit la cererea locatorului în condițiile stabilite de comun acord.
La împlinirea termenului pentru care a fost închiriat contractul reclamantul nu a mai fost de acord cu închirierea cantinei colegiului începând cu 16.03.2007 fapt ce a fost adus la cunoștința pârâtei.
În baza procesului verbal încheiat în data de 24.10.2008 de biroul executorului judecătoresc pârâta a fost evacuată din spațiu și părțile au încheiat un proces verbal de compensare a chiriei și utilităților datorate de pârâtă cu contravaloarea investițiilor efectuate de pârâtă în sumă de 48.825 lei.
Prin urmare, s-a reținut că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect și a fost respinsă.
Cu privire la cererea reconvențională s-a reținut, din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, că valoarea îmbunătățirilor aduse de către pârâtă la spațiul închiriat este de 76.484,18 lei din care suma de 48.825 lei a fost compensată în baza procesului verbal încheiat cu reclamanta.
Din spațiu închiriat pârâta a ridicat aparatul de aer condiționat în sumă de 24.226 lei și a mai solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 5.579,98 lei aparate de fum. Reclamanta reconvențională nu a făcut dovada că aceste aparate au rămas în spațiu, iar din procesul verbal întocmit de comisia de inventariere efectuată la data evacuării nu a rezultat existența în clădire a acestora.
Așa fiind, s-a apreciat că cererea reconvențională urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta reclamantă reconvențională solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii cererii principale și a admiterii cererii reconvenționale așa cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtei reconvenționale la plata sumei de 707 lei necompensată cu chiria și menționată în procesul verbal precum și sume de 5.579,98 lei reprezentând c/valoarea aparatelor de fum, cu instituirea unui drept de retenție până la plata integrală a acestor sume.
În motivarea recursului se arată, cu privire la evacuarea sa din imobil, că această soluție nu este legală întrucât executorul judecătoresc a avut în vedere o soluție de evacuare dispusă în mod provizoriu pe calea ordonanței președințiale. Cu privire la capătul doi din cererea reclamantei, cu privire la plata chiriei și a penalităților, se apreciază că soluția este greșită întrucât instanța trebuia să ia act de faptul că acest capăt de cerere a rămas fără obiect.
Cât privește cererea reconvențională se apreciază, în legătură cu aparatele de fum și de aer condiționat, că la data când s-a efectuat expertiza ordonată în cauză erau în imobil însă cu ocazia evacuării sale a luat din spațiu doar aparatele de aer condiționat nu și pe cele de fum are au rămas în imobil. În acest sens s-a încheiat un proces verbal din care însă nu i s-a înmânat nici un exemplar.
Referitor la suma de 707 lei, susține că această sumă reprezintă diferența dintre suma datorată cu titlu de chirie și suma de 48.825 lei reprezentând c/valoarea investițiilor efectuate.
Prin întâmpinare, reclamanta solicită respingerea apelului ca nefondat.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate se constată următoarele.
Cu privire la soluția pronunțată în evacuare, se constată că raportul juridic de închiriere, născut între părți prin contractul nr. 164/16.03.2006, a expirat la 15.03.2007. În condițiile în care, în considerarea art. 4 alin. 2 din contract, potrivit cu care o eventuală prelungire a contractului s-a aflat la latitudinea părților, iar reclamanta nu a mai dorit prelungirea, este evident că soluția evacuării pârâtei se impune, argumentele instanței de fond, privitoare la faptul că pârâta a fost deja evacuată prin ordonanță președințială având doar rolul de a întări justețea acestei soluții.
În legătură cu soluția pronunțată în cererea reconvențională, în mod întemeiat a reținut prima instanță, cu privire la aparatele de fum revendicate de pârâtă, că nu a făcut dovada faptului că aceste aparate au rămas în posesia reclamantei cu ocazia evacuării iar din procesul verbal întocmit de comisia de inventariere cu ocazia evacuării nu rezultă existența acestor aparate.
Referitor la suma de 707 lei solicitată cu titlu de diferență dintre suma datorată cu titlu de chirie și c/valoarea investițiilor se constată că o reală compensare a datoriilor reciproce ale părților trebuie raportată la momentul predării efective a spațiului de către pârâtă reclamantei, respectiv 24 martie 2008 și observat faptul că începând cu ianuarie 2007, data compensării creanțelor, pârâta nu a mai plătit nicio chirie reclamantei.
Față de toate aceste considerente, apelul de față se va respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențională împotriva sentinței 366/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă apelanta să plătească intimatei Colegiul Național " " O suma de 850 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Th.
Ex.4/09.06.2009
Jud fond
Președinte:Marius IrimieJudecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
