Încuviințare efectuare expertiză (art.136. Decizia 52/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 52/2008
Ședința publică din data de 12 MARTIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta - SA împotriva încheierii civile din data de 19.12.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul - SA, având ca obiect încuviințarea efectuare expertiză - art. 136 din Legea nr. 31/1990, art. 7 alin. 1 din OG nr. 94/1999.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă, pentru pârâtă, avocat, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei și avocat, în substituire avocat, pentru reclamantă, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul formulat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că a fost recalificată calea de apel din recurs în apel și transpusă soluționarea cauzei la un complet legal constituit pentru judecarea apelului, că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 07.03.2008 pârâta a depus răspuns la întâmpinare, în 4 exemplare.
Curtea acordă cuvântul părților asupra excepției inadmisibilității apelului, excepție invocată de reclamantă prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 14.02.2008.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea excepției, întrucât în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 105 alin. 2. proc. civ. cauza soluționându-se în primă instanță astfel încât se impunea a se pronunța o sentință iar nu o încheiere de ședință.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea excepției, întrucât încheierea de ședință din data de 19.12.2007 nu constituie actul final al judecății, astfel că aceasta poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei, potrivit dispozițiilor art. 238 alin. 2. proc. civ.
Reprezentanta pârâtei arată că din data de 19.12.2007 nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, deși trebuia depus de către reclamantă avans onorariu expert pentru efectuarea lucrării de expertiză contabilă. În conformitate cu dispozițiile art. 331 și următoarele din proc. civ. dacă cauza ar fi avut un caracter contencios, ar fi trebuit să se aplice dispozițiile art. 335. proc. civ.
La solicitarea instanței, reprezentanta reclamantei arată că operațiunile din gestiunea societății - SA sunt cele enumerate la fila 14 din dosarul de fond, respectiv cele cuprinse la fila 2 din cererea completatoare.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 137. proc. civ. unește excepția cu fondul cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta pârâtei solicită admiterea recursului așa cum a fost acesta formulat, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre vădit nelegală, întrucât avea obligația de a motiva de ce admite sau respinge o cerere cu care fost investită. Arată, de asemenea, că instanța de fond, la primul termen de judecată, deși pârâta nu a fost prezentă, a pus în vedere reclamantei să depună obiectivele expertizei, prin aceasta instanța de fond antepronunțându-se, admițând expertiza solicitată de reclamantă, fără aom ai pune în discuția părților.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată, arătând că încheierea atacată este legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 2. proc. civ. judecătorul punând pune în vedere părților, în toate fazele procesuale, soluționarea cauzei pe cale amiabilă.
Reprezentanta pârâtei arată că art. 129. Proc. civ. prevede că instanța va stărui pentru soluționarea cauzei pe cale amiabilă, dar nu după soluționarea cauzei.
După închiderea dezbaterilor, raportat la faptul că Curtea a apreciat că, pentru soluționarea cauzei, se impune comunicarea de către Biroul Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Maramureș, a unei liste de experți în specialitatea Contabilitate, s-a comunicat prin fax și s-a depus la dosarul cauzei lista solicitată de către instanță.
CURTEA
Prin încheierea pronunțată la data de 19 decembrie 2007, în dosar nr-, Tribunalul Maramureș întemeiat pe dispozițiile art. 136 din Legea nr. 31/1990 a încuviințat în principiu expertiza contabilă solicitată de către reclamantă, punând în vedere acesteia să formuleze obiectivele în care să fie individualizate operațiunile din gestiunea societății ce urmează să fie verificate de către expert.
Tribunalul a stabilit un nou termen în vederea discutării în condiții de contradictorialitate a obiectelor astfel precizate, punând în vedere părților să încerce soluționare litigiului pe cale amiabilă.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a exercitat calea de atac a recursului - SA.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 12 martie 2008, Curtea, întemeiat pe dispozițiile art. 7208.pr.civ. a recalificat calea de atac, din recurs în apel.
Deliberând asupra cererii de apel, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 25 septembrie 2007, reclamanta - Grupul SA a chemat în judecată pe pârâta - SA BMs olicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se autorizeze efectuarea unei expertize în condițiile reglementate de art. 136 din Legea nr. 31/1990, în vederea întocmirii unui raport prin care să se analizeze anumite operațiuni din gestiunea - SA B
Prin cererea înregistrată la data de 15 noiembrie 2007, reclamanta a individualizat la pct. 3-12 operațiunile din gestiunea - SA B M ce trebuiau să constituie obiectul analizei.
În esență, s-a solicitat expertului să analizeze:
- care sunt activitățile desfășurate de - SA BMp rivind comercializarea de autoturisme și cifrele de afaceri aferente acestor activități în perioada 2000-2007, cu prezentarea detaliată a următoarelor documente și date: denumire activitate ( exemplu: comercializare autoturisme produse de uzina - Pitești, etc.); denumire furnizor; nr. contract și data; perioada desfășurării contractului; data la care contractul a intrat în vigoare; data la care a încetat sau a fost reziliat contractul, motivul încetării sau rezilierii; cifra de afaceri aferenta contractului; profit aferent contractului.
- care a fost, în perioada 2000-2007, cifra de afaceri și profitul aferente activităților de service pentru: automobile; automobile Renault, altor tipuri de automobile;
- care a fost, în perioada 2000-2007, cifra de afaceri și profitul aferent vânzărilor de piese pentru: automobile, automobile Renault, altor tipuri de automobile;
- care a fost, în perioada 2000-2007, cifra de afaceri și profitul altor activități, altele decât cele de comercializare autoturisme, piese și service auto;
- să se stabilească care sunt terenurile care aparțin - SA, valoarea de achiziție, furnizor, data intrării în patrimoniu, data ieșirii din patrimoniu și către cine a fost înstrăinat, costurile de amenajare (dacă e cazul), valoarea reevaluata (dacă e cazul), profitul obținut din înstrăinare (în cazul în care terenurile au fost înstrăinate;
- să se stabilească pentru clădirile și construcțiile de orice fel care se află situate pe terenurile societății următoarele date și informații: data achiziției sau construirii; cine le-a utilizat și baza legala (închiriere, comodat, etc.) a utilizării lor în perioada 2000 - 2007; numărul și data autorizației de construcție; titularul autorizației de construcție; valoarea de achiziție sau valoarea construcției; data ieșirii din patrimoniu (dacă e cazul) și către cine a fost înstrăinată valoarea modernizărilor (data și cine le-a făcut);
- să se stabilească dacă în relațiile cu societățile concurente, în speță cu -, societatea comerciala SA a respectat prețurile similare de pe piață și ce tipuri de relații comerciale a avut cu această societate concurentă: denumire relație comercială; data la care a început; data la care s-a sfârșit; număr de contract și data contractului; cine a semnat contractul din partea ambelor părți; cifra de afaceri; prețuri utilizate pe piață; prețuri utilizate în contractul respectiv; profit sau pierdere;
- pentru contractele de închiriere prin care - SA a închiriat spații și clădiri - să se precizeze cine a suportat utilitățile (gaze, curent electric, etc.) și care a fost valoarea acestor utilități de-a lungul derulării contractelor și până în prezent;
- pentru lucrările de reparații, îmbunătățiri sau modernizări la mijloacele fixe date cu chirie către - să se precizeze în ce au constat aceste lucrări, baza legală a desfășurării acestora (autorizații, avizul proprietarului, acte adiționale, etc.) și dacă au fost decontate proprietarului și în ce măsură; să se mai precizeze și valoarea acestor lucrări și dacă expertul apreciază că acestea reflectă valoarea justă de piață în ceea ce privește relațiile dintre - SA și -;
- expertul să determine dacă există și în situația în care există care este prejudiciul creat de relația - SA B M și - BMs ocietăți în care au fost până în primăvara lui 2007 acționari și administratori aceleași persoane.
Apelanta a criticat încheierea pronunțată de către Tribunalul Maramureș relevând că instanța a făcut o greșită aplicare a prevederile art. 136 din Legea nr. 31/1990.
S-a relevat că operațiunile din gestiunea societății intimate ce urmau a fi analizate, au fost evocate în cuprinsul cererii înregistrate la 15 noiembrie 2007.
În esență s-a susținut că soluția instanței încalcă principiile care guvernează procedura în materia contenciosului comercial, întrucât chestiunea litigioasă dedusă judecății trebuia tranșată pe fond, într-un singur moment procesual, câtă vreme obiect al cererii îl constituia analiza unor operațiuni din gestiunea societății apelante.
S-a arătat că prima instanță a pronunțat o hotărâre arbitrară neevocând rațiunile pentru care a încuviințat doar în principiu cererea referitoare la efectuarea expertizei.
S-a mai invocat încălcarea principiului contradictorialității, precum și a încălcării egalității părților în procesul civil.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, întrucât încheierea recurată nu constituie actul final al judecății.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că tribunalul a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, realizând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 31/1990.
Demersul judiciar a fost inițiat de reclamantă în vederea exercitării dreptului său la informare.
Dreptul la informare este un drept personal nepatrimonial, relativ, accesoriu dreptului de proprietate asupra acțiunilor al fiecărui acționar al unei societăți comerciale ce rezidă din principiul general al controlului exercitat de acționari asupra gestiunii societății și asupra tuturor actelor juridice încheiate de societate.
Art. 136 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevede că nul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreuna, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați sa analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport, care sa le fie înmânat și, totodată, predat oficial consiliului de administrație, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societății, după caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzătoare.
Potrivit alin. 2 din același act normativ norariile experților vor fi suportate de societate, cu excepția cazurilor în care sesizarea a fost făcută cu rea-credință.
Condiția esențială a exercitării dreptului acționarilor semnificativi reglementat de art. 136 este aceea a precizării unor acte de gestiune concrete care urmează a fi verificate de către experții desemnați de instanță. Reclamanta a indicat în mod suficient de clar care anume operațiuni urmau să fie verificate de către experți.
Dispozițiile art. 136 din Legea nr. 31/1990, conferă acționarului semnificativ o prerogativă suplimentară față de acționarii obișnuiți.
Cererea a fost formulată așadar de către reclamantă pe temeiul art. 136, ea reprezentând o expresie a dreptului de informare și a dreptului de control ce poate fi exercitat în speță indirect, prin intermediul cenzorilor.
Procedura reglementată de art. 136 are în esență un caracter necontencios, fiind în concluzie supusă regulilor prevăzute de art. 331, 339.pr.civ.
Prin modul în care s-a derulat înaintea instanței de fond, prin obiecțiunile ridicate de către societate, care a invocat excepția prematurității acțiunii întemeiat pe aceea că reclamanta nu a uzat de dispozițiile art. 1641din Legea nr. 31/1990, date fiind și apărările evocate în ceea ce privește fondul raportului juridic litigios, cererea a prezentat un caracter contencios. Cu toate acestea, prima instanță nu a respins-o și a soluționat-o după rigorile procedurii contencioase.
Pentru aceste considerente, Curtea a făcut în speță aplicarea prevederilor art. 7208.pr.civ. în privința calificării naturii juridice a căii de atac, pentru a conferi procedurii un caracter unitar din perspectiva normelor procesuale aplicabile și pentru a asigura rezolvarea cu celeritate a fondului raportului juridic litigios în vederea respectării dreptului părților la o procedură echitabilă din perspectiva duratei rezonabile a cauzei.
În ceea ce privește admisibilitatea căii de atac, Curtea a reținut că este legal investită deși intimata a susținut că încheierea atacată nu constituie actul final al judecății.
Dreptul la un proces echitabil implică garanții de ordin esențialmente procedural.
Caracterul echitabil al procedurii derivă și din durata rezonabilă a acestuia.
invocat în ceea ce privește procedura derulată înaintea primei instanțe nu a fost remediat, rolul instanței de control fiind acela de a stabili dacă viciul există și dacă este admisibil să fie remediat pe această cale.
Din punct de vedere procedural procedura derulată înaintea primei instanțe a încălcat o serie de principii procesuale. Mai întâi s-a încălcat principiul care guvernează procedura necontencioasă, iar mai apoi principiul legalității și disponibilității.
Conform prevederilor art. 129 alin. final pr.civ. judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
În speță, tribunalul a încuviințat în principiu cererea privitoare la analiza unor operațiuni din gestiunea societății intimate, dar nu s-a pronunțat în mod clar asupra aspectelor ce urmează să fie analizate de către experți, în pofida faptului că reclamantul individualiza-se în mod clar aceste operațiuni.
acestor erori se impune a fi curmat, chiar dacă aparent încheierea pronunțată la 19 decembrie 2007 nu ar constitui actul final al judecății.
Trebuie recunoscută reclamantei garanția de ordin procedural, de a vedea înlăturat, într-un termen rezonabil, viciul de procedură invocat, viciu ce este în măsură să pună în discuție caracterul echitabil al procedurii.
Nu se poate însă primi apărarea conform căreia demersul inițiat de intimată ar fi prematur, întrucât el se înscrie în cadrul general al dreptului la informare a acționarilor, exercitare dreptului de control indirect prin intermediul cenzorilor fiind o altă expresie a drepturilor accesorii dreptului de proprietate asupra acțiunilor.
Dreptul la informare rezidă din principiul general al controlului exercitat de acționari asupra gestiunii societății.
Realizarea dreptului la informare este o condițiesine-qua-nona exercitării dreptului de control asupra societății.
Fără a fi în posesia unor informații relevante și sigure, acționarii nu sunt în măsură să aprecieze corectitudinea realizării gestiunii societății.
Principiul legalității procesului civil este un principiu de ordine publică. Principiulnon reformatio in peiusnu poate constitui un obstacol în calea invocării motivului de ordine publică referitor la încălcarea principiului legalității.
În virtutea dreptului său la informare, reclamanta este îndreptățită să primească informații cu privire la operațiunile indicate în cuprinsul cererii înregistrate la 15 noiembrie 2007, pct. 3-12.
Chiar dacă aceste operațiuni vizează acte juridice încheiate de apelantă cu alte societăți comerciale, se consideră că dreptul de informare a acționarilor se extinde și pe această componentă, întrucât, în absența unei astfel de reflectări nu se poate avea o imagine fidelă asupra operațiunilor din gestiunea societății.
Împrejurarea că bilanțurile contabile ar fi fost aprobate an de an de către reclamantă, fără obiecțiuni, nu este relevantă, în contextul în care informații ulterioare dobândite de către aceasta ar fi fost în măsură să nască dubii cu privire la legalitatea anumitor operațiuni.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, întemeiat pe dispozițiile art. 296.pr.civ. raportat la art. 136 din Legea nr. 31/1990 și ar 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, va admite apelul declarat de pârâta - SA B, va schimba sentința atacată în sensul că va admite cererea formulată de reclamantă și, în consecință, va desemna pe expertul judiciar în vederea întocmirii unui raport prin care să analizeze operațiunile din gestiunea - SA B M, individualizate în cererea înregistrată la 15.11.2007 la punctele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12; va dispune ca onorariul expertului să fie avansat și suportat de societatea - SA B M; se va stabili un onorariu provizoriu în cuantum de 1.000 RON; va autoriza și pe reclamantă să avanseze onorariu în numele debitoarei - SA B M; va obliga expertul să predea raportul consiliului de administrație, cenzorilor sau auditorilor interni ai societății în vederea analizării; va obliga expertul să notifice reclamantei faptul predării oficiale a raportului către consiliul de administrație și cenzori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta - SA BMî mpotriva încheierii civile din data de 19.12.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o schimbă în sensul că admite cererea formulată de reclamantă și în consecință desemnează pe expertul judiciar în vederea întocmirii unui raport prin care să analizeze operațiunile din gestiunea - SA BMi ndividualizate în cererea înregistrată la 15.11.2007 la punctele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12.
Dispune ca onorariul expertului să fie avansat și suportat de societatea - SA B
Stabilește un onorariu provizoriu în cuantum de 1.000 RON.
Autorizează și pe reclamantă să avanseze onorariu în numele debitoarei - SA B
Obligă expertul să predea raportul consiliului de administrație, cenzorilor sau auditorilor interni ai societății în vederea analizării.
Obligă expertul să notifice reclamantei faptul predării oficiale a raportului către consiliul de administrație și cenzori.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.SS/dact.
6 ex.
Jud.primă instanță:
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș
