Întoarcere executare. Decizia 420/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1259/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 420

Ședința publică de la 22 Octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci

JUDECĂTOR 2: Adriana Teodora Bucur

GREFIER - -

******************

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS împotriva sentinței comerciale nr.5465/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - -.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă prin avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 19, lipsind apelanta pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.

Intimata reclamantă, prin apărător, solicită respingerea apelului pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față:

Prin cererea înregistrată la numărul - la 22 decembrie 2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, reclamanta - -, cu sediul în B, a chemat-o în judecată pe pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și a solicitat ca instanța să dispună întoarcerea efectuării efectuate de pârâtă în baza ordinului de poprire nr. 1531 din 31 octombrie 2006, cu consecința restabilirii situației anterioare prin obligarea pârâtei la restituirea sumei de 231.733 lei, plus dobânda legală începând cu noiembrie 2006 și până la data restituirii sumei. A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că la 16 noiembrie 2006, la solicitarea, - Generale i-a livrat pârâtei fără acordul reclamantei suma de 210.281,52 lei, iar la 2 decembrie 2006 suma de 21.452,47 lei, în executarea ordinului de poprire nr.1531 din 31 octombrie 2006 emis de

A arătat că a contestat executarea silită, iar prin sentința civilă nr. 17403 din 13 decembrie 2007, definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, a fost admisă contestația la executare și s-a dispus anularea ordinului de poprire susmenționat.

A mai arătat și că, potrivit dispozițiilor articolului 7201Cod procedură civilă, a invocat-o pe pârâtă pentru conciliere prealabilă la 5 septembrie 2008, însă pârâta nu a dat curs invitației.

Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolelor 4041- 4043Cod procedură civilă.

La 2 februarie 2009, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat pe acel de excepție necompetența materială a tribunalului în raport de dispozițiile articolelor 44 și 45 din OUG nr.51/1998, cu raportare la dispozițiile articolului 1 din același act normativ. Tot pe cale de excepție a invocat și prescripția prescripției dreptului material la acțiune în raport de dispozițiile articolului 41 alineat 1 din OUG nr.51/1998.

Pe fondul cauzei, a subliniat caracterul de debitor pe care reclamanta l-a dobândit urmare a fuziunii prin absorbție cu - - și a precizat că reclamanta nu a contestat debitul ci modalitatea de executare silită, iar prin însăși contestația la executare, la termenul din 27 august 2007, reclamanta a renunțat la soluționarea capătului de cerere privitor la întoarcerea executării silite.

Privitor la dobândă, a susținut că eventuala obligație de restituire a sumelor încasate de către s-a născut la 27 iunie 2008, dată când a rămas irevocabilă hotărârea pronunțată în cadrul contestației la executare.

Prin încheierea de la 20 martie 2009, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâtă, având în vedere obiectul cauzei, dispozițiile articolului 4044alineatele 1 și 3, raportate la articolul 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă, reținând inaplicabilitatea în cauză a dispozițiilor OUG nr.51/1998.

Prin sentința comercială nr. 5465 din 3 aprilie 2009, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a admis în parte acțiunea reclamantei, a dispus întoarcerea executării efectuate în baza ordinului de poprire nr.1531 din 31 octombrie 2006 emis de, a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 231.733 lei plus dobânda legală aferentă de la 27 iunie 2008 și până la achitarea integrală a sumei, ca și la plata sumei de 29.620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 17403 din 13 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, sentință rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1242 din 27 iunie 2008 fost admisă contestația la executare formulată de CS - în contradictoriu cu AS. și a fost anulat ordinul de poprire nr.1531 din 31 octombrie 2006 emis de pârâtă.

A reținut că, în conformitate cu extrasele de cont aflate la filele 29 și 30 ale dosarului, BRD Generale a făcut plata către a sumelor de 210.281,52 lei și de 21.452,47 din conturile reclamantei, iar față de soluția pronunțată în contestația la executare sunt incidente prevederile articolului 4042Cod procedură civilă, fiind irelevant că în cadrul contestației la executare reclamanta a renunțat la soluționarea cererii de întoarcere a executării.

Privitor la capătul de cerere în legătură cu restituirea sumei executate silit, prima instanță a apreciat incidente dispozițiile articolului 4042alineatele 1 și 3 Cod procedură civilă.

În ce privește cererea referitoare la acordarea dobânzii, a apreciat ca întemeiată susținerea făcută în apărare de pârâtă, acordând dobândă la suma a cărei restituire a dispus-o, numai de la 27 iunie 2008, dată când a rămas irevocabilă hotărârea prin care s-a admis contestația la executare.

A făcut aplicarea dispozițiilor articolului 274 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel motivat AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 26 mai 2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.

Apelanta a solicitat în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă schimbarea hotărârii atacate și respingerea cererii de întoarcere a executării silite, iar în temeiul articolului 274 Cod procedură civilă a solicitat diminuarea onorariului avocațial pe care l-a apreciat exagerat de mare în raport cu munca prestată.

În motivarea apelului au fost invocate aceleași excepții, cu aceeași motivare expusă în întâmpinarea depusă la fondul cauzei.

Pe fond, apelanta a invocat aceeași situație prezentată și în fața primei instanțe, susținând în esență că drepturile și obligațiile aparținând și au fost preluate de, motiv pentru care la executarea silită au fost prevederile articolelor 58 și 60 din OUG nr.51/1998.

În ce privește dobânda legală, a invocat prevederile articolului 3 din OG nr.9/2000, a susținut că articolul 7 din Codul comercial prevede care persoane au calitate de comerciant și a susținut că pentru necomercianți dobânda legală se stabilește la nivelul dobânzii de referință a diminuat cu 20%.

A reiterat susținerea privitoare la reducerea cheltuielilor de judecată numai sub aspectul întinderii onorariului avocațial.

La 4 septembrie 2009 intimata a depus întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept față de apel, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază apelul ca nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

În ce privește modul de soluționare a excepției necompetenței materiale de către prima instanță, Curtea reține că în mod temeinic și legal judecătorul fondului a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile OUG nr.51/1990, atâta vreme cât obiectul cererii îl constituie întoarcerea executării silite, sediul materiei reprezentând-o dispozițiile articolelor 4041- 4043Cod procedură civilă.

Potrivit dispozițiilor articolului 4042alineat 3 Cod procedură civilă, dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alineatelor 1 și 2, respectiv de către instanța judecătorească ce a desființat titlul sau de către instanța care rejudecă fondul, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.

Competența stabilită de articolul 44 și de articolul 45 din OUG nr.51/1998 nu poate fi extinsă și în speță, întrucât întoarcerea executării nu derivă dintr-un litigiu în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică,acesta fiind de altfel și motivul pentru care a fost admisă contestația la executare și s-a reținut că AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B nu are la dispoziție procedura execuțională prevăzută de OUG nr.51/1990, creanța pe care o are de executat fiind o creanță comercială, pentru care incidente sunt dispozițiile codului d e procedură civilă.

În atare situație, cum instanța care a admis contestația la executare nu a dispus și întoarcerea executării, în mod legal și temeinic a soluționat cererea cu acest obiect Tribunalul București, instanță competentă potrivit legii în funcție de criteriul valoric al pretențiilor, astfel cum prevăd dispozițiile articolului 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă.

Privitor la modul de soluționare a excepției prescripției dreptului material la acțiune, Curtea apreciază că prima instanță a dat o corectă dezlegare acestei apărări, atâta vreme cât a reținut inaplicabilitatea dispozițiilor OUG nr.51/1998, Curtea reținând în considerentele ce preced care sunt argumentele pentru care aceste dispoziții legale nu-și găsesc aplicabilitatea în speță.

Pe fondul cauzei, Curtea apreciază că prima instanță a făcut în mod judicios aplicarea dispozițiilor articolului 4041alineatele 1 și 3 Cod procedură civilă, câtă vreme s-a făcut dovada că titlul în baza căruia au fost executate sumele respective a fost anulat în mod definitiv și irevocabil.

Curtea apreciază că apelanta pârâtă nu mai poate invoca apărări care țin de legalitatea procedurii execuționale urmate, atâta vreme cât asupra acestui aspect există o hotărâre irevocabilă, apărările putând fi formulate numai în cadrul procedurii care a premers pronunțarea acestei hotărâri.

Având în vedere că la dosarul cauzei există și dovada plăților făcute de - GENERALE, în temeiul ordinului de poprire nr. 1531/2006 emis de, Curtea apreciază ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe și sub aspectul cuantumului sumei pentru care aceasta a dispus întoarcerea executării.

În ce privește dobânda legală, Curtea apreciază critica formulată de apelantă ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de fond s-a limitat la a indica natura dobânzii acordate - dobândă legală- fără a face precizări privitoare la cuantumul acestei dobânzi.

Soluția este corectă prin prisma prevederilor articolului 3712alineat 2 Cod procedură civilă, care conferă posibilitatea calculului dobânzii necuantificate de instanță în cursul executării silite, calcul care se poate face de organul de executare și care poate fi contestat în condițiile articolului 399 și următoarele Cod procedură civilă de partea nemulțumită.

Este neîntemeiată și a fost înlăturată și critica privitoare la cuantumul exagerat de mare al cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial. Se constată că apelanta pârâtă se limitează la a face doar o aserțiune privitoare la acest cuantum, fără a arăta în concret în ce constă disproporția, fără a avea un contra calcul care să-i fundamenteze aserțiunea.

În atare condiții, Curtea apreciază că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, la câtimea obiectului pretențiilor, la împrejurarea că în cauză apărătorul reclamantei s-a preocupat de redactarea cererii, de atașarea înscrisurilor pe care aceasta se întemeiază, de a formula un răspuns punctual și documentat la întâmpinarea depusă de apelanta pârâtă, că a depus la dosar concluzii scrise și că a fost prezent la toate termenele de judecată acordate, nu există nici o disproporție între munca prestată de avocat și cuantumul onorariului avocațial pe care acesta l-a pretins și care i s-a plătit.

Sintetizând, Curtea apreciază că hotărârea primei instanțe a fost dată cu stricta și riguroasa aplicare a dispozițiilor legale incidente, raportat la o situație de fapt corect stabilită, caz în care apelul se impune a fi respins, în conformitate cu dispozițiile articolelor 295 și 296 Cod procedură civilă.

Se va lua act că intimata reclamantă își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul ales în B,--11 sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.5465/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - -, cu sediul în B,- sector 3.

Ia act că intimata își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi,22.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

-

GREFIER

- -

Red.Jud.

Tehnored.

4 ex./

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Eugenia Voicheci
Judecători:Eugenia Voicheci, Adriana Teodora Bucur

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Întoarcere executare. Decizia 420/2009. Curtea de Apel Bucuresti