Nulitate societate. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA nr. 65 /Ap DOSAR nr-
Ședința publică din 18 iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâta - reclamantă reconvențională & B împotriva sentinței civile nr. 362/C din 30 martie 2009, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr.-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru apelanta &, lipsă fiind intimatul reclamant - pârât reconvențional Baroul Brașov, intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov și intimatul chemat în garanție Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. -/15.04.2009 anulată în dosarul nr- al Curții de APEL BRAȘOV - Secția contencios administrativ și fiscal, atașat prezentului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentanta convențională a apelantei depune timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și face dovada completării taxei judiciare de timbru cu 14 lei. Precizează că ulterior pronunțării sentinței atacate & și-a schimbat obiectul de activitate și pentru a-și dovedi susținerile depune la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: certificat de înregistrare mențiuni din 27 aprilie 2009, încheierea nr.502/21 aprilie 2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov; certificat de înregistrare eliberat la 27 aprilie 2009; certificat constatator emis de de pe lângă Tribunalul Brașov la 27 aprilie 2009.
În temeiul prevederilor art. 167 alin.1, coroborate cu art.295 alin.2 și 298 din Codul d e procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisuri propusă de reprezentanta apelantei și emaifiind formulate alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă acesteia cuvântul în susținerea apelului.
Avocat solicită a se lua act de împrejurarea că & și-a schimbat obiectul de activitate, că sentința atacată a rămas fără temei, motiv pentru care se impune admiterea apelului, modificarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Brașov și respingerea acțiunii promovate de Baroul Brașov.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 9.02.2007 sub nr. dosar -, reclamantul Baroul Brașova chemat în judecată pârâta & solicitând instanței să declare nulitatea societății pârâte întrucât obiectul său de activitate este ilicit și să desemneze un lichidator conform prevederilor art.58 alin.2 din Legea nr.31/1990 modificată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul arată că o societate comercială nu poate avea calitatea de consilier juridic, iar existența unui statut al consilierilor juridici care cuprinde dispoziții neclare și contradictorii privind posibilitatea înființării unor persoane juridice considerate societăți comerciale, cu trimitere la Legea nr.31/1990, nu poate înlătura caracterul ilicit al obiectului de activitate al unei societăți comerciale care acordă asistență juridică în afara cadrului strict stabilit de Legea nr.51/1995 și Legea nr.514/2003.
În drept s-au invocat dispozițiile art.1, art.56, art.58 din Legea nr.31/1990 republicată și modificată, art.3, art.4, art.7 Cod comercial, Legea nr.51/1995, Legea nr.514/2003, art.274 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului.
Prin cererea reconvențională pârâta a solicitat, în contradictoriu cu reclamantul să se constate funcționarea ilicită a reclamantului - pârât reconvențional datorită neînregistrării formei asociative a organizației profesionale (pentru dobândirea personalității juridice și implicit a capacității de folosință și de exercițiu) și să dispună în consecință, să se constate inadmisibilitatea oricărei cereri sau acțiuni judiciare care contestă activitatea realizată de societățile profesionale de tip societate comercială cu răspundere limitată fondată de consilierii juridici asociați și care își desfășoară activitatea prin angajările persoanei juridice în baza contractelor de asistență juridică; să se dispună repararea prejudiciului material și moral generat (cu instigarea avocaților la agresarea și discreditarea nelegitimă a consilierului juridic) și obligarea reclamantului - pârât reconvențional să respecte competențele legale exclusive și dreptul de a-și exercita profesia, a consilierului juridic în general, și al asociaților societății pârâte - reclamantă reconvențională, în special; obligarea reclamantului - pârât reconvențional de a respecta drepturile dobândite legal de societatea profesională tip societate comercială cu răspundere limitată fondată de consilieri juridici definitivi, aflată în evidențele Colegiului județean, și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 362/C/30.03.2009 Tribunalul Brașova admis cererea formulată de reclamantul Baroul Brașov în contradictoriu cu pârâta &, a declarat nulitatea societății pârâte și a desemnat ca lichidator al acesteia pe domnul. A dispus comunicarea hotărârii Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov; a respins cererea formulată de pârâtă în contradictoriu cu chematul în garanție Discriminării, ca neîntemeiată; a respins cererea reconvențională formulata de pârâtă în contradictoriu cu reclamanta, ca neîntemeiată; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 63,65 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Pârâta & nu a negat faptul că domeniul principal de activitate al societății pârâte este cel reglementat de COD - 741, activitatea principală - 7411 - constând în activități de consultanță, reprezentare juridică și redactare documente.
Împrejurarea că un act normativ de inferior a fost publicat în Monitorul Oficial, iar dispozițiile lui contravin unui alt act normativ în vigoare și care are o forță juridică superioară, nu face să devină aplicabile prevederile actului de inferior în detrimentul celui cu forță juridică superioară.
Statutul profesiei de consilier juridic adoptat de Congresul extraordinar al consilierilor juridici din România publicat în Monitorul Oficial al României nr. 684/29.07.2004, invocat în apărare de pârâtă, nu are forța juridică a unei legi, nefiind adoptat în Parlament.
Dispozițiile actului normativ menționat au valabilitate în măsura în care nu contravin unor dispoziții legale.
Art. 21 din Statut, privind înființarea, în baza Legii nr. 31/1990, unei persoane juridice cu caracter de societate profesională cu obiect de activitate "activități juridice", contravine Legii nr. 514/2003 privind organizarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, instituind un paralelism neadmis de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, dispozițiile art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic sunt lipsite de eficiență juridică, deoarece printr-un act al unei organizații profesionale nu se poate deroga de la dispozițiile legii.
Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă în condițiile legii.
Potrivit art. 4 din aceeași lege, consilierul juridic, în activitatea sa, asigură consultanță și reprezentare autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă.
Potrivit art.1 din Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial nr.867/5 decembrie 2003, consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept comun, precum și ale persoanelor de drept privat în slujba cărora se află, și în conformitate cu Constituția și legile țării. Din conținutul art. 2 și 3 ale aceleiași legi apare cât se poate de evident că în condițiile precis determinate de lege consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă, iar consilierul juridic numit în funcție are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acestuia.
Este de necontestat că exercitarea profesiei de consilier juridic se efectuează exclusiv printr-un raport juridic de muncă, și anume fie prin încheierea unui contract individual de muncă potrivit Codului muncii (Legea nr. 53/2003), deci în calitate de salariat, fie prin perfectarea unui raport de serviciu - care constituie una dintre formele raportului juridic de muncă - conform Legii nr.188/1999, deci în calitate de funcționar public.
Din perspectiva celor expuse anterior, profesia de consilier juridic nu este o profesie liberală cum este aceea de avocat, prin aceea că ea nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal conferit de raportul de serviciu sau raportul juridic de muncă.
În concepția Statutului profesiei de consilier juridic, adoptat de Congresul extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România din data de 10 martie 2004 publicat în Monitorul Oficial nr.684/29 iulie 2004, fost greșit acreditată în art. 21 teza conform căreia "persoana juridică înființată în baza Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mulți consilieri înscriși în ținut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională, verificând-se printre altele ca "obiectul de activitate să fie unic, respectiv activități juridice (consultanță și reprezentare juridică, exclusiv activități speciale atribuite altor profesii juridice) Cod 7411".
De remarcat că Legea nr.31/16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale, în art. 1, stabilește imperativ că în vederea efectuării de acte de comerț, persoanele fizice și juridice se pot asocia și pot constitui societăți comerciale cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.
Este unanim admis că activitățile juridice, de consultanță și reprezentare juridică nu constituie fapte de comerț în înțelesul art. 3 și 4 din Codul Comercial. Mai mult, profesia de consilier juridic nu este compatibilă cu aceea de comerciant în sensul prevederilor art. 7 din Codul Comercial, potrivit cărora "sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesie obișnuită" și societățile comerciale "O societate comercială nu poate avea concomitent și caracterul de societate profesională, context care conduce la aprecierea că art. 21 din Statut depășește cadrul instituit de Legea nr.31/1990, de Legea nr.514/2003, cât și a Legii nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, și reprezintă o modalitate de eludare a dispozițiilor legale privind acordarea asistenței juridice".
Relevantă în corecta stabilire a situației de fapt și de drept este și decizia nr.XXII din 12 iunie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin care s-a decis că admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Nu există nicio incompatibilitate între art. 46 alin.1 din Legea nr. 51/1995 invocat la fila 18 din dosar de către pârâtă și art. 23 din Legea nr. 514/2003, împrejurare care rezultă în mod evident din cele două texte de lege.
În legătură cu dreptul la alegerea liberă a profesiei, se observă că stabilirea prin lege a unor condiții și incompatibilități pentru exercitarea profesiei de consilier juridic reprezintă aplicarea dispozițiilor art. 41 din Constituție la o categorie profesională distinctă, fiind justificată opțiunea legiuitorului de a acorda consilierului juridic un statut aparte, neexistând nici un fel de discriminare în raport cu profesia de avocat.
În temeiul celor arătate, a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Discriminării, în plus nefăcându-se dovada că pârâta ar fi suferit vreun prejudiciu imputabil acestei instituții.
Cu privire la primul petit din cererea reconvențională formulată de pârâtă, instanța a reținut că acesta este neîntemeiat.
În concret, se pretinde o funcționare ilicită a reclamantului Baroul Brașov datorită neînregistrării, potrivit legislației asocierii (Legea nr. 21/1994), a formei asociative a organizației profesionale pentru dobândirea personalității juridice și a capacității de folosință și de exercițiu. Trebuie observat că aceste argumente au fost invocate de către pârâtă și în motivarea excepției de neconstituționalitate a art. 48 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 republicată și modificată (filele 81 și 82 din dosar).
Așa cum s-a reținut în considerentele deciziei nr. 236/4 martie 2008 Curții Constituționale, exercitarea profesiei de avocat este reglementată prin lege specială, inclusiv referitor la modul de organizare în asociații profesionale și la cel al dobândirii personalității juridice, fiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 51/1995 și nu cele ale Legii nr. 21/1994, așa cum în mod greșit afirmă pârâta.
Referitor la petitul al doilea din cererea reconvențională, instanța a reținut că acesta este neîntemeiat pentru motivele expuse mai sus, referitoare la imposibilitatea consilierilor juridici de a se constitui in societăți cu răspundere limitată având obiect de activitate "activități juridice".
În altă ordine de idei, acest petit nu are un obiect determinat în concret, solicitându-se să se constate de către instanță inadmisibilitatea oricărei acțiuni judiciare prin care se contestă activitatea profesională realizată prin societăți comerciale cu răspundere limitată având obiectul de activitate indicat mai sus, fondate de consilieri juridici.
O atare soluție ar contraveni inclusiv principiului garantării liberului acces la justiție garantat de Constituția României.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - reclamantă reconvențională, solicitând schimbarea în sensul respingerii acțiunii reclamantului Baroul Brașov. În motivarea apelului se arată următoarele:
La data de 30.03.2009 reclamanta a încheiat un act adițional la actul constitutiv prin care s-a modificat obiectul societății, astfel că se impune respingerea acțiunii reclamantului.
Examinând sentința atacată, în raport cu probele dosarului, cu motivele de apel invocate, Curtea constată că apelul este fondat.
Acțiunea reclamantului Baroul Brașov are ca obiect nulitatea societății pârâte & întrucât obiectul său de activitate juridică este ilicit. La data de 27.03.2009 pârâta și-a modificat actul constitutiv prin actul adițional nr. 6, înregistrat la Registrul Comerțului prin încheierea judecătorului delegat nr. 5021/21.04.2009, obiectul principal al pârâtei schimbându-se din activitate juridică în consultanță pentru afaceri și management.
În urma modificării actului constitutiv obiectul societății pârâte a devenit licit, nemaiexistând motive de declarare a nulității acesteia, acțiunea reclamantul rămânând fără obiect.
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 296 Cod procedură civilă Curtea va admite apelul declarat de pârâta & împotriva sentinței Tribunalului Brașov, care va fi schimbată în parte în sensul respingerii acțiunii reclamantului Baroul Brașov.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta & împotriva sentinței civile nr. 326/30.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Respinge cererea formulată de reclamantul Baroul Brașov în contradictoriu cu pârâta &
Înlătură dispozițiile privind declararea nulității pârâtei și comunicarea sentinței Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.
restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi,18.06.2009.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
- -
Red.LF/19.06.2009
Dact.LD/25.06.2009/ 6 ex.
Jud.fond
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Carmen Bujan, Liliana Dobrogeanu
