Obligare la încheierea contractului de vânzare. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 22
Ședința publică de la 14 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Saftiuc
JUDECĂTOR 2: Claudia Popescu
Grefier - -
La ordine a venit spre pronunțare apelurile comerciale promovate de apelantul - intervenient, împotriva încheierii din 17 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- și de către apelanta - pârâtăL- prin administrator G și de apelanții - reclamanțiiși ,împotriva sentinței civile nr. 841 din 01 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în același dosar.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04 martie 2008.
CURTEA
-deliberând-
Asupra apelurilor comerciale de față, declarate în termen și legal timbrate, de către, împotriva Încheierii din 17 mai 2007, L R, împotriva Încheierii din 22 februarie 2007 și a sentinței civile nr. 841/01 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 3742/COM/2006 (-), precum și a apelului declarat de și împotriva aceleași sentințe, reține următoarele:
- Prin Încheierea din 22 februarie 2007, Tribunalul Neamța respins cererea de recuzare formulată de pârâta L R, împotriva judecătorului care a soluționat cauza, deoarece intervenția în cursul audierii martorului nu echivalează cu o antepronunțare, în sensul art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă.
- Prin Încheierea din 17 mai 2007, tribunalul a respins cererea de încuviințare în principiu a cererii de intervenție formulată de, precum și excepția de necompetență materială a acestei instanțe.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere că, nu figurează în evidențele Oficiului Registrului Comerțului în calitate de administrator, astfel că nu justifică un interes legitim pentru a formula cerere de intervenție, prin care să solicite respingerea acțiunii de perfectare vânzare - cumpărare și constatarea nulității absolute a antecontractului, încheiat în calitate de vânzător, cu
Acestuia, în calitate de administrator al societății nu i-a fost contestată această calitate.
În ce privește calitatea de moștenitor al unui asociat, decedat, tribunalul a reținut că este irelevantă.
Referitor la competența materială, s-a reținut că în raport de caracterul neevaluabil în bani a cererilor, competența de soluționare a cauzei, revine tribunalului.
- Prin sentința nr. 841/01 iunie 2007, a fost respinsă excepția prematurității acțiunii, invocată de societatea - pârâtă.
Acțiunea formulată de reclamanții - pârâți și, în contradictoriu cu pârâta - reclamantă, L R, județul N, reprezentate de G, a fost admisă.
S-a constatat perfectarea vânzării - cumpărării intervenită între pârâta - reclamantă, L R, în calitate de vânzătoare și reclamanții - pârâți și, în calitate de cumpărători, având ca obiect spațiul comercial în suprafață totală de 60 compus din două încăperi de 20 și 40, situat în municipiul R,-, parter, județul N, conform înscrisului sub semnătură privată, încheiat între părți, la data de 04 octombrie 2005.
Cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă, L R, în contradictoriu cu reclamanții - pârâți și, a fost respinsă.
S- dispus restituirea către pârâta - reclamantă sumei de 1300 lei, reprezentând taxă de timbru nedatorată.
Pârâta - reclamantă, a fost obligată să plătească reclamanților - pârâți, suma de 631,52 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că G, în calitate de administrator al pârâtei - reclamante, a convenit cu reclamanții - pârâți, să le înstrăineze două încăperi aparținând societății.
Inițial a primit suma de 8300 dolari, pentru încăperea în suprafață de 20, iar ulterior a mai primit suma de 15.000 euro, pentru încăperea în suprafață de 40
La data de 04 octombrie 2005, părțile, în prezența trei martori, au întocmit un înscris sub semnătură privată, prin care consemnează promisiunea de vânzare - cumpărare a suprafeței totale de 60, situată în municipiul R,-, parter, promitenta - vânzătoare obligându-se să lase cumpărătorilor, imobilul și să facă demersuri pentru întocmirea actelor în formă autentică, până cel mai târziu la data de 01 mai 2006.
Apărarea pârâtei - reclamante, că bunul ar fi proprietatea indiviză a moștenitorilor coasociatei, a fost înlăturată, motivat de faptul că în calitatea sa de administrator al societății - pârâte, a făcut acte de dispoziție în mod valabil, cu privire la activele societății.
De altfel, moștenitorii nu au contestat calitatea de administrator și nici nu pot cenzura actele de dispoziție ale acestuia.
Referitor la excepția prematurității acțiunii, tribunalul a respins-o determinat de faptul că termenul pentru perfectarea vânzării prin act autentic, era depășit la data introducerii acțiunii, iar art. 5 al. 2 din Legea circulației juridice a terenurilor, nu are aplicabilitate în cauză, obiectul cererii referindu-se la un spațiu comercial, nu la o suprafață de teren.
Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1295 cod civil și 969 Cod civil, acțiunea a fost admisă, așa cum s- arătat mai sus.
În ce privește cererea reconvențională, prima instanță a reținut că nu există motive de revocare și nici de nulitate înscrisului sub semnătură privată încheiat de părți, motiv pentru care a respins-
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâta - reclamantă a fost obligată să plătească reclamanților - pârâți cheltuielile de judecată efectuate și dovedite cu acte.
Împotriva Încheierii din 17 mai 2007, prin care s-a respins încuviințarea în principiu a cererii de intervenție a declarat apel -, împotriva Încheierii din 22 februarie 2007 a declarat apel R, județul N iar împotriva sentinței, atât această societate, cât și reclamanții.
-Apelantul - a susținut că încheierea este nelegală și netemeinică, în mod eronat instanța de fond reținând că nu justifică un interes legitim pentru a formula cerere de intervenție.
Interesul legitim rezultă din faptul că este moștenitorul defunctei, mama sa, fostă asociată societății pârâte, și din patrimoniul căreia face parte spațiul din litigiu.
Calitatea de moștenitor al unui asociat, administrator decedat, este relevantă, a arătat apelantul, fiind afectat material ca urmare a înstrăinării unui asupra căruia este coproprietar.
Cererea de intervenție a formulat-o în interes propriu, iar instanța trebuia să o încuviințeze în principiu, potrivit art. 52 al. l din Codul d e procedură civilă și nu să o respingă.
Întrucât nu și-a exprimat consimțământul pentru vânzarea imobilului, de asemeni nici sora sa, apelantul a solicitat schimbarea încheierii în sensul admiterii cererii de intervenție, respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale.
În subsidiar, apelantul a solicitat potrivit art. 297 Cod procedură civilă, desființarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare, primei instanțe.
- R a invocat nulitatea hotărârii determinat de faptul că deși în încheierea din 22 februarie 2007, s-a consemnat că a reziliat contractul, cu apărătorul ales, instanța a trecut la efectuarea probatoriilor.
Din momentul rezilierii contractului, avocatul nu o mai reprezintă, astfel că fiind lipsă de procedură trebuia a fi citată din nou.
În această situație și această încheierii este nulă, deoarece în condițiile lipsei de procedură, s-a procedat la desemnarea expertului, prin tragere la sorți, s-a încălcat principiul contradictorialității, s-a dispus audierea martorului, declarația martorei nu este semnată de aceasta, iar în declarațiile martorilor și nu se precizează când au fost audiați.
De asemeni, încheierea de ședință din 22 februarie 2007, este nulă, deoarece s-a dispus citarea personal la interogatoriu a administratorului societății - pârâte, încălcându-se astfel dispozițiile art. 222 al. l Cod procedură civilă, care stabilește imperativ că persoanele juridice de drept privat, vor răspunde în scris la interogatoriu, care li se comunică.
În plus, interogatoriile de la filele 120 - 123, sunt nule, întrucât nu sunt semnate de grefierul de ședință.
Totodată procedura de citare cu societatea nu a fost îndeplinită în mod legal, întrucât nu a fost citată prin reprezentantul legitim.
Apelanta a mai arătat că și încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare este greșită, deoarece magistratul s-a antepronunțat în cauză, motiv pentru care solicitat admiterea recursului declarat împotriva încheierii de respingerea a cererii de recuzare și nulitatea actelor procesuale și procedurale efectuate la data de 22 februarie 2007.
Deși a formulat cerere reconvențională, apelanta a susținut că nu a apărut pe concept și nu a fost citată în calitate de pârâta - reclamantă.
În ce privește expertiza grafologică, instanța a respins-o cu motivarea că este inutilă, deși a contestat semnătura unor martori.
De asemeni, instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea de probatorii și cu privire la apărările formulate prin întâmpinare, nemotivând respingerea revocării antecontractului de vânzare - cumpărare și nulitatea înscrisurilor.
Totodată apelanta a susținut că antecontractul nu cuprinde mențiunea " L, prin administrator G", apărând mențiunea "", fără a fi identificată persoana.
Instanța de fond nu s-a pronunțat nici cu privire la excepția prematurității acțiunii, pe care a invocat-o, astfel că a solicitat admiterea apelului.
- La rândul lor, reclamanții - pârâți și, au declarat apel împotriva sentinței, criticând- numai cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată, ce le-au fost acordate.
Deși au dovedit cu acte că au efectuat cheltuieli în sumă de 8403,82 lei, instanța de fond i-a obligat pe pârâți doar la plata sumei de 631,52 lei.
Pentru acest motiv, au solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței, în sensul obligării părților la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
Reclamanții prin întâmpinarea formulată au solicitat respingerea apelurilor declarate de către - și L și să fie menținută hotărârea atacată ca fiind temeinică și legală.
Susținerile făcute de cei doi apelanți, nu-și găsesc suport real în conținutul dosarului, au arătat reclamanții.
Curtea de apel analizând Încheierile pronunțate la data de 22 februarie 2007, precum și sentința civilă nr. 841/01 iunie 2007, pronunțate de Tribunalul Neamț, în dosarul nr. 3742/COM/2006, în raport cu motivele de apel invocate de toate părțile și din oficiu, urmează a reține următoarele:
Prima instanță a analizat judicios actele și lucrările dosarului, în mod legal respingând cererea de recuzare formulată de apelanta - pârâtă și cererea de intervenție depusă de apelantul -, la data de 21 martie 2007 (fila 162).
- În ce privește cererea de recuzare formulată de apelanta - pârâtă, este de observat că atâta timp cât din actele și lucrările dosarului nu rezultă că judecătorul care a soluționat cauza și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă, așa cum prevăd dispozițiile art. 27 pct. 7 din Codul d e procedură civilă în mod legal această cerere a fost respinsă ca fiind nefondată.
Intervenția judecătorului în cursul audierii unui martor, într-adevăr, nu echivalează cu o antepronunțare, în sensul articolului invocat mai sus.
- Referitor la respingerea cererii de încuviințare în principiu a cererii de intervenție în interes propriu, formulată de -, în calitate de proprietar coindivizar al bunurilor mobile și imobile, rămase ca urmare a decesului mamei sale, care era asociat în cadrul societății - apelante, instanța de control judiciar urmează a reține că într-adevăr, acesta nu justifică un interes legitim pentru a formula astfel de cerere.
- nu are calitatea de asociat în cadrul societății - apelante, această calitate având- mama sa, (decedată la data de 04 octombrie 1999) alături de tatăl său, administrator al societății - apelante.
De altfel, prin concluziile scrise, depuse la dosarul cauzei, (fila 64) acesta arată că potrivit certificatului de moștenitor emis de notarul public la data de 15 noiembrie 1999, din masa succesorală, fac parte printre altele,și cota de 1/2 din suma de 476.075.000 lei, reprezentând activul societății - apelante, cu o cotă succesorală de 3/8,astfel că nu se pune problema altor drepturi.
În aceste împrejurări, este de reținut că tribunalul a respectat dispozițiile art. 52 din Codul d e procedură civilă atunci când a respins cererea de încuviințare în principiu a cererii de intervenție în interes propriu.
Atâta timp cât - nu justifică un interes, cererea de admitere în principiu, nu era admisibilă, deoarece prin admiterea acesteia, terțul devine parte în proces, ceea ce nu este legal.
- Cu privire la sentința civilă nr. 841/01 iunie 2007, prin care s- constatat perfectarea vânzării - cumpărării spațiului comercial din litigiu, curtea de apel reține următoare:
Deși din copia Antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 04 octombrie 2005, (fila 6, dosar fond) rezultă căacest act s-a încheiat între cu J - și -, cu sediul în R, str. -, 13, parter, reprezentată legal prin administrator G... în calitate de promitentă - vânzătoare și apelanții - reclamanți,cu rea - credință, prin motivele de apel, apelanta - pârâtă, susține că această afirmație este nelegală și, întrucât nu rezultă din antecontract, făcându-se doar mențiunea "", fără a fi identificată persoană.
Din conținutul acestui antecontract, rezultă fără putință de tăgadă că administratorul L R, G, a convenit cu apelanții - reclamanți să le vândă două încăperi proprietatea societății.
Inițial s-a achitat suma de 8300 dolari, pentru o încăpere în suprafață de 20 și ulterior s-a mai achitat suma de 15.ooo Euro, pentru o încăpere în suprafață de 40La data de 04 octombrie 2005, s-a întocmit antecontractul arătat mai sus, promitenta - vânzătoare obligându-se să lase cumpărătorilor spațiul comercial și să facă demersurile necesare pentru întocmirea actelor în formă autentică până cel mai târziu, 01 mai 2006.
Deși acest antecontract este semnat la rubrica "", cu o semnătură indescifrabilă, este de reținut că în cuprinsul actului au fost înserate toate datele, iar semnătura comparând-o cu cea de pe cererea de apel, (fila 11) îi aparține administratorului
Întrucât acesta nu a mai procedat la perfectarea actelor, în mod legal instanța de fond, cu respectarea dispozițiilor art. 1295 Cod civil a admis acțiunea și constatat perfectarea vânzării intervenite între părți.
Potrivit acestui text "vinderea este perfectă și proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privința vânzătorului, îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului, deși lucrul nu s- predat și prețul încă nu s-a numărat".
În cauză, prețul fiind achitat, apelanții - reclamanți trebuie să intre în legalitate și să dispună de proprietatea spațiului comercial cumpărat.
Apelanta - pârâtă a mai susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat nici cu privire la excepția prematurității acțiunii, deși atât în minuta de la fila 269 cât și din dispozitivul sentinței, fila 273, verso, rezultă contrariul.
Având în vedere că apelanta - pârâtă nu a respectat clauzele stabilite prin antecontractul de vânzare - cumpărare, de a întocmi actele în formă autentică, până la data de 01 mai 2006, respingerea excepției, prematurității acțiunii, se impune acu prisosință.
Societatea - apelantă a mai arătat că la data de 22 februarie 2007, avocatul său a reziliat contractul, situație consemnată în încheierea de ședință, și cu toate acestea s-a trecut la efectuarea de probatorii, deși din acel moment era lipsă de procedură.
Din actele și lucrările dosarului, rezultă că tribunalul a respectat dispozițiile legale în soluționarea cauzei, în sensul că martorii au fost audiați în prezența apărătorilor, expertiza tehnică fusese aprobată anterior termenului din 22 martie 2007, iar faptul că apărătorul apelantei - pârâte a fost nemulțumit de soluția pronunțată în cererea de recuzare și a depus o cerere prin care arata că reziliază contractul de asistență judiciară, nu duce la altă concluzie decât aceea a tergiversării soluționării cauzei.
După această dată, apelanta - pârâtă a fost citată pentru fiecare termen, făcându-i-se și adresă cu privire la rezilierea contractului de asistență judiciară (fila 146).
Referitor la interogatoriul solicitat de apelanții - reclamanți, acesta privea persoana administratorului fiind solicitat, în condițiile prevăzute de art. 220 Cod procedură civilă și nu de art. 222 din același cod, precizare făcută și prin întâmpinarea depusă la filele 44 - 47, dosar apel.
În ce privește citarea, în mod corect a fost efectuată la sediul societății, potrivit art. 87 pct. 2 din Codul d e procedură civilă și nu la domiciliul reprezentantului legal.
Expertiza efectuată în cauză a respectat dispozițiile legale, iar în raport de ansamblul probelor administrate în mod corect expertiza grafologică a fost respinsă, această probă nefiind pertinentă cauzei.
Totodată prima instanță, în mod corect a apreciat că nu există motive de nulitate a antecontractului încheiat între părți și a respins cererea reconvențională formulată.
Pentru toate aceste considerente, apelurile declarate de - și apelanta - pârâtă, urmează a fi respinse ca nefondate, în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă.
În ce privește apelul apelanților reclamanți, acesta urmează a fi admis, în baza aceluiași text, și a schimba în parte sentința, numai cu privire la plata cheltuielilor de judecată, care sunt în sumă de 7.777 lei, în loc de 631,52 lei, cheltuieli dovedite cu acte, reprezentând taxă de timbru, onorar avocat și onorar expert.
De altfel, apelantul -, prin concluziile scrise depuse, (fila 65, verso) recunoaște că nu a fost soluționată în mod corect cererea apelanților - reclamanți, cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea de apel urmează a menține celelalte dispoziții ale sentinței, iar în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, urmează a obligați apelanții - pârâți să plătească apelanților, reclamanți, cheltuielile de judecată efectuate în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții - reclamanți și ambii cu domiciliul în comuna, satul, str. - cel, județul N, împotriva sentinței civile 841/COM/01 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. -.
Schimbă în parte sentința, în sensul că obligă societatea pârâtă să plătească reclamanților suma de 7.777 lei, în loc de 631,52 lei, cheltuieli de judecată, la instanța de fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanta - reclamantă,-""SRL R cu sediul în R,-, județul N, împotriva Încheierii din 22 februarie 2007 și a sentinței civile 841/COM/01 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. - și apelantul - intervenit - cu domiciliul în R, str. - -. 2,. 4, județul N, împotriva încheierii din 17 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-
Obligă apelanții, -""SRL R și - să plătească apelanților-reclamanți suma de 3.600 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la14 Martie 2008.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red. și înch.
Red.
Tehnored. 7 ex. 10/15 aprilie 2008
Președinte:Aurelia SaftiucJudecători:Aurelia Saftiuc, Claudia Popescu
