Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 116
Ședința publică de la 25 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
Judecător I -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe contestator SC SRL G și pe intimat SC SRL I, având ca obiect obligatia de a face, împotriva deciziei numărul 836 din 04.06.2007, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul Profiland G reprezentat de procuratorul cons.jr. Gh.; intimatul I reprezentat de dl.avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- contestația în anulare este la prim termen; timbrată, după care
Dl. avocat depune la dosar împuternicirea avocațială și întîmpinarea formulată de intimat în cauză, cu duplicat pe care-l înmînează contestatorului prin reprezentant.
Dl. av. invocă excepția necompetenței Curții de APEL IAȘI în soluționarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite. Contestatorul ar trebui să depună o cauțiune în acest sens.
La interpelarea instanței, dl.cons.jr. precizează că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de întîmpinare.
Cu privire la excepția invocată de intimat, dl. cons.jr. susține că cererea de suspendare a executării constituie un capăt de cerere accesoriu contestației în anulare și se depune la instanța care a pronunțat hotărîrea irevocabilă. Însă cererea din partea intimatului este tardivă întrucît executarea a avut loc deja. Solicită respingerea excepției.
Și, cum executarea a avut loc, dl.cons.jr. solicită a se soluționa contestația în anulare și, în eventualitatea admiterii contestației în anulare, să se dispună întoarcerea executării, precizînd că nu mai insistă în capătul de cerere privind suspendarea executării.
Solicită respingerea excepției invocate de intimat, Curtea fiind competentă a soluționa contestația în anulare și care poate anula decizia dată în recurs.
Dl. avocat lasă la aprecierea instanței, în aceste condiții, soluționarea excepției.
Instanța respinge excepția necompetenței Curții de APEL IAȘI de a soluționa capătul de cerere privind suspendarea executării, potrivit dispozițiilor art. 3191Cod procedură civilă. Avînd în vedere că reprezentantul contestatorului nu mai insistă în soluționarea suspendării executării, deoarece executarea a avut loc, nu se mai fixează o cauțiune.
Reprezentantul contestatorului solicită ca, în cazul admiterii contestației în anulare, să se dispună întoarcerea executării.
Instanța constată în stare de judecată contestația în anulare și acordă cuvîntul la dezbateri.
Dl. cons.jr. pune concluzii de admitere a contestației de față, formulată împotriva deciziei nr. 836/04.06.2007 a Curții de APEL IAȘI, anularea deciziei și reluarea judecării cauzei pentru a se pronunța o hotărîre temeinică, cu obligarea intimatului la respectarea dreptului de proprietate industrială conform certificatului. Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, dl.cons.jr. solicită și cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a respins cererea privind obligarea intimatului-pîrît de a respecta dreptul de proprietate industrială asupra modelului industrial nr. -, înregistrat de contestator la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci cu denumirea de "Secțiune profil: tunel oval". Prin decizia nr. 836/04.06.2007, Curtea de Apel respinge recursul.
Hotărîrile au fost date cu încălcarea procedurilor legale, susține reprezentantul contestatorului. Potrivit dispozițiilor art. 19 și 21 din Legea nr. 304/2004, litigiile de proprietate intelectuală sunt de competența secțiilor civile.
Necompetența materială a Secției comerciale în soluționarea unei cauze avînd ca obiect dreptul de proprietate intelectuală reiese și din prevederile art. 475 Cod civil, conform cărora aceste cauze sunt de competența absolută a unei Secții civile.
Instanța de recurs nu a reținut prevederile art. 581 Cod procedură civilă și normele legale aplicabile, prevăzute de art. 33 și 51 din Legea nr. 129/1992, care au stat la baza motivării recursului, precum și pe cele ale art. 9 din Ordonanța nr. 100/2005 privind asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală, arată dl.cons.jr..
Conchizînd, dl.cons.jr. solicită admiterea contestației în anulare, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 317 și 319 Cod procedură civilă, anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului. Potrivit dispozițiilor art. 19 și 21 din. nr. 304/2004, competența soluționării pricinii revene unei instanțe civile. Cu cheltuieli de judecată.
Pentru intimatul I, dl.avocat pune concluzii de respingere a contestației în anulare ca inadmisibilă. Potrivit dispozițiilor art. 317 Cod procedură civilă, pe care contestatorul își întemeiază motivele, acestea nu au fost invocate nici la prima instanță și nici la instanța de recurs.
Pe fond, contestația în anulare este neîntemeiată, apreciază dl.av.. La fond cererea a fost soluționată de Tribunalul Iași - Secția civilă. În recurs pricina corect a fost soluționată de Secția comercială. Pe calea ordonanței președințiale nu se are în vedere respectarea dreptului de proprietate intelectuală ci urgența. În speță părțile fiind comercianți, competența de a judeca ordonanța președințială a revenit Secției comerciale a instanței de recurs.
Dl. av. solicită a se constata că cererea de suspendare a executării a rămas fără obiect. Cu privire la cererea formulată de contestator de întoarcere a suspendării, dl.av. solicită a se reține că instanța nu a fost sesizată, pe de o parte; pe de altă parte, cererea nu este timbrată și solicită a fi anulată.
În principal, dl.av. pune concluzii de respingere a contestației ca inadmisibile. În subsidiar, concluziile sunt de respingere a contestației ca neîntemeiată.
În replică, dl.cons.jr. arată că motivele invocate în contestația în anulare au fost invocate și în recurs. Iar excepția privind necompetența materială a instanței, aceasta este una de ordine publică, excepție invocată la instanța de fond și respinsă de instanță prin sentința nr. 731/11.04.2007.
Însă dreptul de proprietate industrială este explicit reglementat de art. 33 și 51 din. 129/1992, potrivit cărora, citează: "Pe întreaga perioadă de valabilitate, certificatul de înregistrare conferă titularului un drept exclusiv de exploatare" - art. 33 din lege, iar în conformitate cu art. 51, reproducerea fără drept a desenului sau modelului industrial constituie infracțiune.
La interpelarea instanței, dl.cons.jr. arată că prevederile art. 43 din lege se referă la înregistrarea în străinătate a desenului sau modelului industrial creat pe teritoriul României.
Dl. avocat insistă asupra inadmisibilității contestației în anulare. Contestatorul nu a invocat în recurs necompetența materială a instanței.
Obiectul dosarului de fond este ordonanță președințială, care se soluționează prin dispunerea unor măsuri vremelnice și nu un drept de proprietate intelectuală. Părțile fiind comercianți, competența materială a revenit Secției comerciale.
Dl. cons.jr., în contrareplică susține că cererile de ordonanță președințială nu sunt de mai multe feluri. Sunt soluționate prin măsuri de urgență și vremelnice. Însă dreptul de proprietate industrială și asigurarea dreptului de proprietate industrială sunt reglementate de legi speciale și coroborate cu legea de organizare judiciară, neprimînd calitatea de comerciant a părților.
Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Deliberând asupra contestației în anulare de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, "Profiland" G, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 836 din 04.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel.
În motivarea contestației, se arată că în cauză au fost încălcate prevederile legale de ordine publică cu privire la competența instanțelor judecătorești hotărârea fiind dată de către Secția Comercială a Curții de Apel cu nerespectarea prevederilor Legii 304/2004 de organizare judiciară care prevede la art. 19 și art. 21 din legea revizuită că: litigiile de proprietate intelectuală sunt date spre judecare Secțiilor civile - proprietate intelectuală care au fost înființate după o practică unitară asemenea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Necompetența materială a Secției comerciale pentru a judeca o cauză privind drepturile de proprietate intelectuală rezultă și din faptul că aceste drepturi sunt drepturi de proprietate exclusive desigur de natură civilă reglementate de art. 475 și 480 cod civil a căror soluționare este de competența absolută a unei secții civilă și nu a unei secții comerciale.
Se mai arată că instanța de recurs a omis să judece în cauză condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă și art. 9 din ordonanța nr. 100/2005 privind asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală cât și a normelor materiale privind protecția desenelor și modelelor industriale prevăzute de art. 33 și 51 din Legea 129/1992 condiții care au stat la baza motivării recursului.
Astfel, susține contestatoarea că instanța nu a cercetat condiția aparenței dreptului asupra modelului industrial secțiune profil oval protejat de contestatoarea "Profiland" SRL G care a probat că deține un titlu exclusiv de proprietate acordat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și anume certificatul de înregistrare nr. -(1R) aflat în perioada de valabilitate din 29.03.2001 -29.03.2011 apreciind astfel în mod eronat că aparența dreptului este realizată în privința ambelor părți.
Instanța nu a cercetat condiția neprejudicierii fondului și anume faptul că prin admiterea măsurilor de respectarea drepturilor de proprietate industrială pe calea ordonanței președințiale ale contestatoarei SRL nu va fi astfel stabilită nici o măsură ireversibilă atâta vreme cât contestatoarea a făcut dovada unui titlu care este încălcat de către intimata " " SRL.
Mai mult decât atât, contestatoarea susține că în cauză condiția neprejudicierii fondului a fost îndeplinită din moment ce pe rolul Tribunalului Iași -Secția civilă, se află spre soluționare dosarul - ce are ca obiect judecarea în fond a cererii contestatoarei "Profiland" privind obligarea " " SRL I la respectarea pe calea dreptului comun a drepturilor de proprietate industrială asupra modelului industrial protejat la OSIM de către subscrisa "Profiland" G conform certificat - cu valabilitate în perioada 29.03.2001 -29.03.2011.
Analizând motivele contestației în anulare de față și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată următoarele:
Primul motiv al contestației în anulare de față critică decizia atacată, în sensul că aceasta a fost pronunțată cu încălcarea normelor de ordine publică referitoare la competență.
Cu referire la acest motiv al contestației, instanța reține că obiectul cererii formulate pe cale de ordonanță președințială al pricinii de față este obligarea pârâtei la încetarea imediată și sub orice formă a utilizării modelului industrial nr. - protejat prin înregistrare la. cu denumirea "Secțiune profil: tunel, oval", precum și obligarea pârâtei la încetarea actelor de concurență neloială săvârșite împotriva reclamantei de către pârâta " " SRL
Față de precizatul obiect al acțiunii, curtea apreciază că în speță competența de soluționare a acestei cauze este reglementată de dispozițiile art. 43 din Legea nr. 129/1992 republicată, care prevăd că: "litigiile cu privire la calitatea de autor al desenului sau modelului,calitatea de titular al certificatului de înregistrare,cele cu privire la drepturile patrimoniale născute din contractele de cesiune sau licență sunt de competența instanțelor judecătorești, potrivitdreptului comun".Prin urmare, în mod legal și corect această cerere formulată pe cale de ordonanță președințială a fost soluționată în primă instanță de Secția Comercială din cadrul Tribunalului Iași, iar în recurs de Secția Comercială a Curții de APEL IAȘI, în temeiul dispozițiilor art.581 alin. 2 coroborate cu dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. "a" și art. 3 pct. 3 Cod procedură civilă.
Și al doilea motiv al contestației în anulare referitor la omisiunea instanței de recurs de a cerceta dacă în cauză erau întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale este nefondat. Astfel, din lecturarea considerentelor deciziei atacate, se constată că instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs formulate, cu referire la întrunirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale și anume: urgenta, caracterul vremelnic și neprejudicierea fondului.
Pentru considerentele anterior expuse, curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare de față și va menține ca legală și corectă decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea "" G împotriva deciziei civile nr. 836/14.06.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Iulia Miler
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
10.04.2008
Curtea de APEL IAȘI:
-- -
-
--
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Cipriana Poiană, Iulia Miler
