Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 1328/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 1328
Ședința publică de la 02 2009
PREȘEDINTE: Doina Lupea
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină Lotus Gherghină
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta - SRL împotriva Încheierii din 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că recurenta reclamantă a depus prin serviciul arhivă timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 pr.civ. după care, constatându-se recursul în stare de judecată, s-a reținut pentru soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea din 30.06.2009, Tribunalul Dolj - Secția Comercială a luat act de renunțarea reclamantei - SRL, la judecarea cauzei având ca obiect obligația de a face, în contradictoriu cu pârâta - SRL.
A bligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolja reținut, în esență, că:
a data de 26 iunie 2008 reclamanta - SRL a depus la dosarul cauzei cerere de renunțare la acțiune, prin care a arătat că nu mai înțelege să susțină cererea având ca obiect obligația de a face, iar pârâta a depus la dosar cerere prin care solicită să se ia act de renunțarea reclamantei și în temeiul art. 246 alin. 3 Cod procedură civilă, să fie obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată, conform înscrisurilor anexate.
Potrivit art. 246.pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, iar dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Întrucât prin cererea înregistrată la dosar sub nr. 20117 la data de 26.06.2009 reclamanta - SRL a învederat că înțelege să renunțe la judecarea acțiunii având ca obiect obligația de a face, în conformitate cu dispozițiile art. 246.pr.civ. instanța a luat act de manifestarea de voință a acesteia în sensul renunțării la judecarea acțiunii, apreciind ca sunt îndeplinite cerințele de fond și de formă pentru această aplicație a principiului disponibilității.
Având în vedere că renunțarea reclamantei s-a făcut prin cerere scrisă înregistrată la dosarul cauzei sub nr. 20117 la data de 26.06.2009, deci după comunicarea cererii de chemare în judecată, iar pârâta prin cererea înregistrată la dosar la data de 30.06.2009 sub nr. 20685 solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată (conform înscrisurilor anexate cererii), în baza dispozițiilor art. 246 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr.137/29.06.2009 emisă de. Av...
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - SRL C, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Un prim aspect pentru care recurenta reclamantă a criticat sentința vizează nulitatea acesteia în condițiile în care s-a trecut un alt număr de dosar - în locul dosarului judecat -, precum și o altă dată 15.11.2007 în loc de data soluționării dosarului 06.05.2009.
Un alt aspect de critică al hotărârii recurate vizează greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată deoarece până la data de 26.06.2009, când a formulat cererea de renunțare la judecată, pârâtei nu i se comunicase cererea de chemare în judecată.
Recursul nu este fondat.
În ceea ce privește motivul de recurs vizând nulitatea prevăzută de art. 105 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este neîntemeiat.
Art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit căruia actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, reprezintă dreptul comun în materia nulității actelor de procedură.
Textul art. 105 alin. 2 prevede că nulitatea intervine numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele 3 condiții: să existe un act de procedură care a fost întocmit cu nerespectarea formelor legale sau de către un funcționar necompetent; actul de procedură să fi produs părții o vătămare; vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În cauză condițiile arătate mai sus nu sunt îndeplinite, recurenta reclamantă nefiind vătămată în vreun fel prin trecerea în hotărâre a altui număr de dosar și a unei alte date a ședinței în condițiile în care din practicaua hotărârii și din dispozitiv rezultă părțile dosarului, dezbaterile ce au avut loc și data corectă la care sentința a fost pronunțată în ședința publică din 30.06.2009.
privind numărul dosarului - - în loc de -, cum era corect și ședința publică de la 15.11.2007 în loc de 30.06.2009 sunt simple erori materiale ce pot fi îndreptate pe calea unei cereri de îndreptare eroare materială potrivit dispozițiilor art. 281 Cod procedură civilă.
Referitor la motivul de recurs privind greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată, Curtea constată că și acesta este nefondat.
Potrivit art. 246 alin.3 Cod procedură civilă dacă renunțarea la judecată s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Ca urmare, pentru obligarea reclamantului care a renunțat la judecata cererii la plata cheltuielilor de judecată către pârât se impune îndeplinirea următoarelor condiții: să existe cerere de obligare la plata cheltuielilor de judecată formulată de pârât și renunțarea la judecată să se fi făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată.
În speță, cererea de renunțare la judecată s-a formulat la data de 25.06.2009, dată la care cererea de chemare în judecată fusese comunicată pârâtei - SRL ( pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare din 07.05.2009 există mențiunea cu copie acțiune - fila 19 dosar fond) și pârâtul a formulat cerere de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată la data de 30.06.2009 - fila 28 dosar fond.
Cum condițiile prevăzute de art. 246 alin 3 Cod procedură civilă pentru obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată sunt îndeplinite, în mod corect instanța de fond a obligat reclamanta la 700 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 304 și 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanta - SRL
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL C cu sediul în C,-, cartier nr.93,.47,.1,.75, județul D, împotriva Încheierii din 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL C cu sediul în C,-, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, Lotus Gherghină |
Grefier, |
03 2009
Red.jud./05.11.2009
2 ex./
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Carmen Mladen, Lotus Gherghină
