Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 135/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 135
Ședința publică de la 14 Mai 2008
PREȘEDINTE: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 2: Doina Lupea
Grefier -
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta SC SA- ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA B, împotriva Sentinței nr. 51/25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata () și intimata-pârâtă SUCURSALA ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII C- AGENȚIA ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE S, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns Cons. Jr. pentru apelanta-pârâtă și Av. substituient al Av. pentru intimata-reclamantă (), lipsind intimata-pârâtă SUCURSALA ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII C-AGENȚIA ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Cons. jr. pentru apelanta-pârâtă SC SA- ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA B, depune chitanța nr. 560-135-0008 din 14 mai 2008 reprezentând plata taxei judiciare de timbru de 4R0N și timbru judiciar de 0,15 RON.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordat cuvântul părților prezente asupra apelului de față.
Cons.jr. pentru apelanta-pârâtă SC SA- ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA B, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii. Solicită cheltuieli de judecată reprezentînd plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Av. pentru intimata-reclamantă (), pune concluzii de respingere a apelului și respingere a sentinței pronunțate de Tribunalul. Nu solicită cheltuieli de judecată.
URTEA:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.51 din 25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta (), și a fost obligată pârâta să vândă reclamantei apartamentul situat în Municipiul S, B-dul -, nr.42, -4,.A,.3, Județul O, cu prețul stabilit prin raportul de evaluare întocmit la data de 15.12.2005.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că acțiunea este întemeiată în raport de următoarele considerente: reclamanta este salariata pârâtei și are calitatea de chiriaș al apartamentului locuință de serviciu situat în S, dul - nr. 42, - scA,.3 pentru care pârâta a demarat procedura de vânzare către titularii contractelor de închiriere, conform nr.OUG l30/2004, aprobată prin Legea l89/2005; refuzul pârâtei de a încheia contract de vânzare-cumpărare este nejustificat și nelegal, în condițiile în care s-a întocmit raport de evaluare prevăzut de art.4 din OUG nr.130/2004 de către un expert autorizat desemnat pe baza unui concurs de oferte, iar certitudinea stabilirii prețului revine evaluatorului; sunt îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute de OUG nr.130/2004, în sensul că reclamanta a dovedit calitatea de salariat și chiriaș, precum și faptul că apartamentul este în patrimoniul pârâtei, fiind construit din fonduri proprii.
Faptul că actul normativ menționat mai sus a prevăzut procedura de vânzare numai facultativ a fost considerat ca lipsit de relevanță juridică, în contextul în care pârâții au trecut la vânzarea apartamentelor către titularii contractelor de închiriere, desemnat evaluatorul potrivit concursului de oferte de Comisia de evaluare numită prin decizia 60/28.11.2005 a Directorului Oltenia, raportul de evaluare a fost întocmit, iar apartamentul a cărui chiriașă este reclamanta a fost evaluat, potrivit raportului, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație Nr-/01.08.2005 și a Notei nr. 0400/8067/19.07.2005 până la 19.07.2005.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Criticile apelantei au vizat, în esență, următoarele aspecte: instanța nu a determinat persoana juridică în patrimoniul căreia se află apartamentul; a omis să dea curs cererii reclamantei de a reactualiza prețul stabilit prin raportul de evaluare întocmit la data de 15.12.2005 cu indicele de inflație; nu s-au avut în vedere dispozițiile legale potrivit cărora vânzarea apartamentelor către titularii contractelor de închiriere este facultativă și nu obligatorie; nu s-a avut în vedere faptul că prețul stabilit prin raportul de expertiză este inferior valorii de piață din zonă, ceea ce conduce la încălcarea dreptului său de proprietate; la pronunțarea hotărârii nu s-a ținut cont de actele depuse la dosar și apărările apelantei reclamante; instanța și-a încălcat rolul activ prevăzut deart.129 alin.5 cod.pr. civilă, prin aceea că, deși a constatat diferențele existente între cele două rapoarte de evaluare întocmite în cauză, nu a dispus efectuarea unei noi expertize pentru a stabili prețul real al imobilului.
În drept, și-a întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art.282 și următoarele Cod pr. civilă și OUG nr.130/2004.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel formulate și dispozițiilor legale invocate, Curtea constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit dispozițiilor art.2 din OUG nr.130/2004, aprobată prin Legea nr.189/2005, societățile comerciale expres prevăzute la art.1 pot vinde personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acești agenți economici, după caz, locuințele pe care le au în patrimoniu la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a legii, potrivit art. 9 alin 2, prețul fiind stabilit în raportul de evaluare, conform art.4 din același act normativ.
Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale menționate mai sus, dat fiind faptul că, așa cum rezultă din contractul individual de muncă și carnetul de muncă (filele 10-20 din dosarul de fond),intimata reclamantă are calitatea de salariat la SC " SERV SA B, este titular al contractului de închiriere nr.4827/11.08.2006 (filele 7-9 din dosarul de fond), iar prețul apartamentului a fost stabilit de către expertul autorizat, desemnat pe baza unui concurs de oferte.
Față de îndeplinirea cumulativă a acestor condiții, instanța de fond a apreciat corect că refuzul apelantei pârâte de a încheia contractul de vânzare-cumpărare este nejustificat și contrar legii.
Stabilind condiții clare ce urmează a fi îndeplinite și termene limită până la care pot fi încheiate contractele, legiuitorul nu a înțeles să lase doar la latitudinea societății comerciale vânzarea locuințelor prevăzute de art.2 din OUG nr.130/2004, aprobată prin Legea nr.189/2005.
Chiar dacă, așa cum susține apelanta, norma legală este dispozitivă, ea trebuie interpretată în raport de scopul urmărit, de voința legiuitorului, avându-se în vedere principiul efectului util, care impune interpretarea legii în sensul în care ea își găsește aplicare.
Cum din înscrisurile existente la dosar, rezultă că ambele părți și-au manifestat acordul de a încheia contract de vânzare-cumpărare, apelanta pârâtă prin numirea comisiei de evaluare și desemnarea expertului, iar intimata reclamantă prin cererea formulată, instanța a reținut corect că este lipsit de relevanță juridică faptul că actul normativ a prevăzut numai facultativ vânzarea apartamentelor.
Instanța de fond nu a confundat procedura de evaluare a apartamentelor cu contractul de vânzare cumpărare, ci s-a referit la parcurgerea de către apelantă a etapei prevăzute de art.4 din OUG 130/2004, aprobată prin Legea nr.189/2005 tocmai pentru justifica manifestarea acordului societății de a vinde, potrivit acestei ordonanțe, locuințele pe care le avea în patrimoniu.
În condițiile în care apelanta aprecia că prețul stabilit prin raportul de evaluare elaborat de evaluatorul selecționat în conformitate cu dispoz. art.4 alin.1 din actul normativ menționat mai sus este mult sub valoarea de piață în zonă, avea posibilitatea să se îndrepte cu o acțiune în răspundere împotriva acestuia, conform alin.4 al aceluiași articol.
Referirea instanței de fond la această dispoziție legală nu constituie o lipsă rolului său activ, ci poate fi interpretată, dimpotrivă, tocmai ca o manifestare a acestui rol, instanța încercând să indice părții calea pe care o poate urma în cazul în care are dubii asupra certitudinii stabilirii prețului.
Cât privește critica referitoare la neluarea în considerare a raportului de evaluare întocmit în decembrie 2006, se reține că este, de asemenea, neîntemeiată, față de faptul că singurul raport de evaluare ce trebuie luat în considerare la stabilirea prețului de vânzare este cel întocmit conform art.4 din OUG 130/2004. Cum instanța a ținut cont de prețul stabilit prin acest raport, nu se impunea să fie analizat noul raport de evaluare și nici să se dispună, din oficiu, în exercitarea rolului activ, efectuarea unei expertize judiciare în cauză, astfel încât nici criticile ce vizează aceste aspecte nu pot fi primite.
Așa cum rezultă din examinarea dosarului de fond, s-a avut în vedere precizarea formulată de către reclamantă la data de 15.03.2007, prin care a învederat că înțelege să cheme în judecată, în calitate de pârâtă, pe SC SERV SA B motiv pentru care, la termenul din 16.03.2007, instanța a dispus conceptarea și citarea acestei societăți în cauză, iar ulterior depunerii întâmpinării de către SC DE ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENEGETICE " SERV" SA B, apelanta pârâtă a fost conceptată și citată cu această denumire și la sediul indicat.
Prin urmare, sunt neîntemeiate criticile ce vizează nedeterminarea de către instanță a persoanei juridice ce are calitatea de pârât.
Din observarea cererii de chemare în judecată se constată că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la vânzarea imobilului la prețul stabilit în raport de evaluarea întocmită la data de 15.12.2005, reactualizat cu indicele de inflație la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Limitele cererii de chemare în judecată cu privire la obiect au fost fixate de către reclamantă, iar, potrivit dispoz. art.129 alin. 6.pr. civ. în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Cum, potrivit principiului disponibilității, instanța este ținută să se pronunțe, în limitele investirii, asupra obiectului determinat al pricinii, stabilit de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, se constată că sunt întemeiate criticile ce vizează nereactualizarea cu rata inflației a prețului stabilit prin raportul de evaluare.
În consecință, față de considerentele expuse mai sus, Curtea, potrivit dispoz. art 296. pr.civ. va admite apelul și va schimba sentința în parte, în sensul că va obliga reclamanta să achite pârâtei prețul stabilit prin raportul de evaluare întocmit la data de 15.12.2005, reactualizat cu indicele de inflație la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Se va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de pârâta SC SA- ÎNTREȚINERE ȘI SERVICII ENERGETICE " SERV" SA B, cu sediul în B, sector 1, Șoseaua cel M, nr. 1, împotriva Sentinței nr. 51/25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata (), cu domiciliul în S,-, -.B,.2, județul O.
Schimbă sentința apelată în parte, în sensul că prețul stabilit prin raportul de evaluare întocmit la data de 15 decembrie 2005 va fi actualizat cu indicele de inflație la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2008.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
15 Mai 2008
Red. Jud.
Jud. Fond.
Ex. 6 /tehnored.MP/12.06.2008
Președinte:Carmen MladenJudecători:Carmen Mladen, Doina Lupea
