Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligație de a face -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.1394
Ședința publică din 03 iulie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta ", cu sediul în R, str. -.- nr. 1 B, județul S, împotrivasentinței nr. 585 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu pârâta intimata Autoritatea Rutieră Română - cu sediul în B, dul - - nr. 38, sector
La apelul nominal făcut ședință publică a răspuns consilier juridic pentru pârâta intimată, lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, grefierul de ședință învederează instanței că la dosar s-a depus de către reclamanta chitanța seria - nr. 24336 din 23.06.2009 în sumă de 4 lei - reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei - aferentă recursului declarat.
Instanța verifică actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru pârâta intimată Agenția B solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Depune concluzii scrise.
In temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă rămâne în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 14.01.2009 și înregistrată sub nr-, reclamanta SRL în contradictoriu cu Agenția ARR Bas olicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să o oblige la eliberarea copiei după plicul prin care s-a returnat procesul-verbal de contravenție Air NR.- DIN 12.01.2008, să dispună introducerea în cauză a salariatului vinovat de netrimiterea acestuia și să oblige ARR Agenția B la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că societatea a fost amendată la data de 12.01.2008, prilej cu care s-a încheiat procesul-verbal de contravenție - nr.-, act ce nu a fost comunicat reclamantului.
Urmare a plângerii acestuia adresate judecătoriei, în întâmpinarea nr.311/J/22,04.2008 depusă la instanță, s-a consemnat ca:" procesul-verbal de contravenție - nr.- a fost întocmit la data de 12.01.2008 și comunicat prin afișare, datoria returnării plicului cu care s-a transmis procesul-verbal". Cum reclamantul nu a fost avizat de către factorul poștal că are de ridicat o corespondență despre care nu a știut și a constatat că i s-au blocat conturile în bancă pentru neplata amenzii contravenționale, a depus plângere la judecătorie, iar pârâta a cerut respingerea plângerii ca tardive, tocmai pentru că i-a expediat reclamantului prin poștă procesul-verbal de contravenție,iar acesta nu l-a ridicat. Mai mult pârâta a susținut că acesta a fost returnat și apoi a fost afișat pe ușă de către un angajat al ARR Agenția S, în prezența unui martor, lucru ce nu s-a întâmplat niciodată.
Deși a solicitat în nenumărate rânduri să îi fie trimisă o copie a plicului returnat, de fiecare dată nu a primit nici un răspuns ultima cerere datând din 12.12.2008, când reclamantul a încercat concilierea directă, însă din nou nu a primit nici un răspuns.
În drept au fost invocate disp. art.10.al.3 din Legea nr.554/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 6-11 s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței și a tardivității.
Prin întâmpinarea depusă la filele 16-19 dosar s-au invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că solicitarea reclamantului nu îndeplinește condițiile unui act administrativ. Prin cealaltă excepție pârâta a învederat instanței că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă necesară justei soluționări a cauzei. Pe fondul cauzei reclamantul a solicitat instanței respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința nr. 585/27.03.2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția necompetenței teritoriale ca nefondată, s-a respins excepția tardivității ca nefondată, s-au respins excepțiile inadmisibilității ca nefondate și s-a respins acțiunea având ca obiect "obligația de a face" formulată de reclamanta - SRL R, în contradictoriu cu pârâtul ARR Agenția B, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Solicitarea reclamantului vizează eliberarea de către pârâtă a unei copii a plicului prin care i s-a comunicat procesul-verbal de contravenție seria - nr.-/12.01.2008.
În ceea ce privește excepțiile tardivității și a necompetenței materiale a instanței invocate de pârâtă, instanța le-a respins ca nefondate, întrucât prin prezenta cauză reclamantul nu contestă procesul-verbal mai sus menționat, situație în care s-ar fi pus în discuție competența instanței în funcție de locul săvârșirii contravenției, precum și depunerea în termenul prevăzut de OG nr.2/2001 a plângerii contravenționale.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii invocate de pârâtă, instanța a respins-o ca nefondată, motivat de faptul că în cauză nu este vorba despre un act administrativ, prima instanță a reținut că potrivit disp.art.2 al.2 din Legea nr.554/2004 "se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un dosar sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal".
În cauza dedusă judecății, reclamantul nu contestă un act administrativ, ci a învestit instanța de judecată cu soluționarea unei cereri având ca obiect refuzul nejustificat al unei autorități publice de a-i soluționa o cerere.
Potrivit disp.art.7 al.5 din Legea nr.554/2004 "În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum și în cazurile prevăzute laart. 2alin. (2) și laart. 4nu este obligatorie plângerea prealabilă", iar în cazul prevăzut la art.2 al.2 din aceeași lege, nu este obligatorie plângerea prealabilă, prin urmare prima instanță a respins ca nefondată și cea de-a doua excepție a inadmisibilității invocate de pârâtă.
În ceea ce privește fondul pretenției deduse judecății, pârâta a făcut dovada(fila 20 dosar) că procesul-verbal a fost comunicat contravenientului prin afișare la sediul acestuia, fiind respectate astfel disp.art.27 din OG nr.2/2001, în sensul că procesul-verbal încheiat cu prilejul afișării a fost semnat de un martor.
De altfel, prin întâmpinarea depusă la dosar (16-18) pârâta afirmă că nu s-a reușit comunicarea prin poștă cu reclamantul, astfel încât procesul-verbal de contravenție a fost comunicat prin afișare.
Nici un text de lege nu prevede în sarcina reclamantului obligația de păstrare a plicului prin care s-a comunicat/s-a încercat comunicarea cu persoana sancționată contravențional.
Prima instanță a apreciat că refuzul pârâtei nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.2 al.2 din Legea nr.554/2004 pentru ca acțiunea reclamantului să fie admisibilă și anume faptul că, din actele și lucrările dosarului nu rezultă că acesta ar fi "nejustificat".
Pentru aceste considerente, prima instanță a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat, în esență, că a folosit procedura prealabilă a concilierii directe cu pârâta și i-a cerut să-i comunice că a refuzat primirea unei corespondențe adresate și refuzate de către recurentă, cerere la care nu a primit nici un răspuns. De asemenea, a arătat că la termenul când s-a judecat pe fond pricina în care s-a pronunțat sentința pe care o recurează, a depus și copie după depoziția martorului, care a semnat procesul verbal de afișare a amenzii, din care rezultă că a semnat procesul verbal la sediul ARR S și nu la domiciliul recurentei, aceasta demonstrând în mod clar că nu a luat cunoștință de procesul verbal de amendă. Reclamanta recurentă a precizat că pârâta nu a răspuns la cererile adresate și a refuzat să-i facă dovada că i-a comunicat prin poștă procesul verbal de amendă.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâta intimată Autoritatea Rutieră Română a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele dosarului sub aspectul motivelor invocate,Curteaconstată că recursul declarat de reclamantă este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Referitor la excepțiile tardivității și a necompetenței materiale a instanței invocate de pârâtă, în mod corect prima instanță le-a respins ca nefondate, având în vedere că prin cauza dedusă judecății, reclamanta nu a contestat procesul-verbal mai sus menționat, situație în care s-ar fi pus în discuție competența primei instanțe în funcție de locul săvârșirii contravenției, precum și depunerea în termenul prevăzut de OG nr.2/2001 a plângerii contravenționale.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta intimată, în mod corect prima instanță a respins-o ca nefondată, întrucât în cauza dedusă judecății nu este vorba despre un act administrativ. Astfel, potrivit disp. art.2 al.2 din Legea nr.554/2004, "se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un dosar sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal".
Ori, în cauza dedusă judecății, reclamanta nu a contestat un act administrativ, ci a formulat o cerere având ca obiect refuzul nejustificat al unei autorități publice de a-i soluționa o cerere.
Potrivit disp.art.7 al.5 din Legea nr.554/2004, " În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum și în cazurile prevăzute laart. 2alin. (2) și laart. 4nu este obligatorie plângerea prealabilă", iar în cazul prevăzut la art.2 al.2 din aceeași lege, nu este obligatorie plângerea prealabilă, astfel încât în mod corect prima instanță a respins ca nefondată și cea de-a doua excepție a inadmisibilității invocate de pârâtă.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că în mod corect a reținut prima instanță că nu există vreun text de lege care să prevadă obligația de păstrare a plicului prin care s-a comunicat sau s-a încercat comunicarea cu persoana sancționată contravențional.
Prin urmare, refuzul pârâtei intimate nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.2 al.2 din Legea nr.554/2004 pentru ca acțiunea formulată să fie admisibilă, întrucât din actele și lucrările dosarului nu rezultă că acesta ar fi "nejustificat".
Motivul de recurs invocat, în sensul că din declarația martorului, depusă în copie la dosarul de fond, rezultă că acesta a semnat procesul-verbal la sediul S, nu are relevanță în cauză, întrucât cauza dedusă judecății nu are ca obiect "plângere contravențională", ci "obligația de a face".
Pentru aceste considerente, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă,Curteava respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta " " R împotriva sentinței nr. 385/27.03.2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr-.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta ", cu sediul în R, str. -.- nr. 1 B, județul S, împotrivasentinței nr. 585 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu pârâta intimata Autoritatea Rutieră Română - cu sediul în B, dul - - nr. 38, sector
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pentru judecător - -
aflat în concediu de odihnă, semnează
președintele instanței, conform
art. 261 alin. 2 Cod procedură civilă
Red.- -
Jud.fond:
Tehnoredact.
2 ex/16.07.2009
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Hîncu Cezar, Grosu Cristinel
