Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 157/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.157
Ședința publică de la 02 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
GREFIER - -
.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului formulat de apelanții și, împotriva sentinței comerciale nr.740/01.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SUD SA și ÎNTREPRINDEREA DE REPARAȚII ȘI INSTALAȚII gaze ȘI CONSTRUCȚII SRL.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 26.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea consecutiv la data de 02.04.2009, când în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA
Prin sentința comercială nr.740/1.03.2006 pronunțată de Tribunalul București secția a vi-a comercială s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții SC Sud SA și Întreprinderea de Reparații Gaze și Construcții SRL. Prin acțiunea formulată și precizată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtelor la mutarea conductei de gaze amplasată pe terenul proprietatea lor și fără acordul acestora, lucrare efectuată fără autorizație de construcție, plata de daune cominatorii în sumă de 5.000.000 lei/zi de întârziere de la rămânerea definitivă hotărârii judecătorești, în caz de nerespectare a obligației de a muta conducta de gaze; obligarea la plata sumei de 63.332 usd în echivalent lei la data plății, reprezentând despăgubirile și indemnizația prevăzute de lege, aferente drepturilor de uz și uzufruct asupra terenurilor proprietate privată.
În considerentele sentinței, Tribunalul reține următoarele:
Reclamanții afirmă că pe terenul proprietatea lor, situat în intravilanul comunei a fost montată o conductă de gaze, fără a avea acordul proprietarilor și fără autorizație de construcție. Pârâta SC Sud SA a început executarea unor lucrări privind alimentarea cu gaze naturale a Complexului situat în comuna, județul
Pentru această lucrare au fost eliberate executantului de lucrări: certificatul de urbanism nr.277/302 emis de Consiliul județean I în care se regăsește regimul juridic al suprafețelor de teren ce vor fi afectate de aceste lucrări (domeniu public), avizul favorabil nr.522/7.05.2001 eliberat de Primăria Comunei Găneasa în care se precizează că terenul necesar realizării lucrărilor de alimentare cu gaze naturale constituie proprietate a domeniului public.
Din raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză a rezultat că daunele suferite de reclamanți din cauza amplasării acestei conducte pe terenul lor au o valoare de 63.332 usd și că la momentul efectuării raportului conducta era dezafectată.
Instanța de fond a mai reținut că la data demarării lucrărilor de alimentare cu gaze s-au obținut avizele legale necesare, că terenul afectat de lucrări aparținea domeniului public, deci nu era necesar acordul reclamanților și că în ceea ce privește prejudiciul, nu s-au administrat probe care să determine caracterul cert al acestuia.
Reclamanții au declarat apel împotriva acestei sentințe, apel înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI sub nr-.
Criticile aduse hotărârii sunt în esență următoarele:
Instanța nu a avut în vedere faptul că această conductă de gaze este amplasată pe terenul reclamanților la o distanță de aproximativ 6m față de marginea îmbrăcăminții asfaltice și nu se află în zona de siguranță a drumului național.
Documentele invocate de instanța de fond, respectiv certificatul de urbanism nr.277/302 și autorizația de construire nr.05A/2.11.2001 se referă la amplasarea construcției pe teritoriul administrativ al comunei Găneasa, fiind emise de autoritatea locală competentă, dar nu există nici o mențiune în acest înscris prin care se autorizează lucrări pe teritoriul administrativ al comunei, autoritate administrativă sub a cărei jurisdicție se află terenul proprietatea reclamanților. Din înscrisurile depuse la dosar și care nu au fost avute în vedere la pronunțarea soluției, rezultă că la data emiterii certificatului de urbanism nr.277/2001 terenul reclamanților pe care s-a montat conducta de gaze se afla în intravilanul comunei.
Nu se poate reține că a intervenit o cauză de expropriere pentru utilitate publică, întrucât datorită unei erori a pârâtelor conducta a fost montată nu în zona de siguranță a domeniului public, ci pe terenul proprietatea reclamanților.
Apelanții mai arată că la dosar există suficiente probe pentru a demonstra caracterul cert al acestuia, având în vedere despăgubirile și indemnizația datorate conform nr.OG60/2000.
Prin decizia comercială nr.423/25.09.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI secția a -a, s-a respins apelul ca nefondat, reținându-se în considerente că intimata a efectuat în baza avizelor obținute lucrări de montare a unei conducte de gaze pe terenul proprietatea reclamanților și pe care a dezafectat-o atunci când a aflat că terenul respectiv și-a schimbat natura juridică și că oricum, nu sunt probe concludente care să justifice pretențiile bănești ale reclamanților.
Recursul declarat de reclamanți împotriva acestei decizii a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justițieprin decizia nr.3203/18.10.2007 pronunțată în dosarul nr-. Decizia din apel a fost casată și cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, apreciindu-se că nu s-a stabilit corect situația de fapt, respectiv nu se cunoaște cu exactitate data la care a fost montată și data dezafectării conductei, care era regimul juridic al terenului la momentul obținerii autorizației de construire pentru înființarea rețelei de gaze naturale în vederea alimentării cu gaz metan la Mănăstirea (comuna ) și localitatea Cozieni(comuna Găneasa).
După casare dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI cu nr-.
În conformitate cu decizia de casare a Înaltei Curți de Casația și Justiție, prin încheierea de ședință din data de 24.04.2008 s-a încuviințat părților completarea probatoriului cu înscrisuri noi și la cererea apelanților o expertiză tehnică imobiliară având ca obiective: stabilirea momentului amplasării pe terenul proprietatea reclamanților a unei conducte de gaze, data dezafectării și cuantificarea prejudiciului suferit de apelanți ca urmare a amplasării acestei conducte.
Intimata Sud SA a formulat obiecțiuni față de raportul de expertiză depus la dosar, o parte din obiecțiuni au fost încuviințate, fiind apreciate de instanță ca utile pentru lămurirea pe deplin a situației de fapt.
Prin concluziile orale și scrise, apelanții-reclamanți au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, respectiv obligarea intimatelor-pârâte la plata sumei de 46.912 euro în echivalent lei la data plății, sumă ce reprezintă echivalentul sumei de 63.332 usd, urmând ca pe cale separată să se solicite diferența de până la valoarea de 56.871 euro, cum s-a stabilit în ultima expertiză. În ceea ce privește primele două capete de cerere, s-a solicitat să se constate că acestea au rămas fără obiect, întrucât în timpul soluționării litigiului intimatele au dezafectat conducta de pe teren.
Analizând sentința Tribunalului prin prisma criticilor aduse de apelanți și ținând seama de considerentele cu caracter obligatoriu reținute de instanța de recurs prin decizia nr.3203/18.10.2007precum și de probele administrate în cauză, Curtea constată următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar de către apelanții-reclamanți (contractele de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr.1359/1994, nr.876/1995 și contractul de schimb nr.3138/1995) rezultă că pe terenul proprietatea reclamanților situat în intravilanul comunei a fost montată o conductă de gaze în vederea alimentării cu gaz metan a Mănăstirii și a satelor Cozieni și Găneasa. Conducta fost amplasată în baza certificatului de urbanism nr-, a autorizației de construire nr.05A/2.11.2002 și aprocesului-verbal de recepție a lucrării nr.552/29.11.2002.
Așadar, la data de 29.11.2002 a fost montată conducta de gaze pe terenul apelanților. În ceea ce privește momentul dezafectării, probele administrate conduc la concluzia că după data concilierii ce a avut loc între toate părțile litigante la 29.07.2004, conducta a fost demontată. Această împrejurare de fapt nu a fost contestată de către apelanții-reclamanți.
Drepturile apelanților de proprietari ai unui teren pe care s-a montat o conductă de gaze fără acordul lor, au fost afectate pe o perioadă de timp cuprinsă între 29.11.2002, data procesului-verbal de recepție a lucrării de gaze și 29.07.2004 când s-a încheiat procesul-verbal de conciliere directă între părțile dosarului.
Cât privește suprafața de teren strict afectată prin amplasarea conductei, ultima expertiză judiciară realizată arată că aceasta este de 2494,38 mp. (142d.), concluzie necontestată de vreuna dintre părți și pe care Curtea o va reține ca fiind corect stabilită.
În ceea ce privește petitul acțiunii cu care a fost învestită instanța, acesta a suferit mai multe precizări și reformulări pe parcursul celor două cicluri procesuale.
În mod evident, primele două capete de cerere prin care se pretinde demontarea conductei sub sancțiunea achitării de daune cominatoriii în caz de neexecutare au rămas fără obiect și urmează a fi respinse cu această motivare.
Capătul 3 al acțiunii prin care se exhibă pretenția de acordare a despăgubirilor cuvenite în urma amplasării conductei a fost evaluat inițial la suma de1.214.580.000 lei vechi. Prin cererea precizatoare de la fila 165, în urma realizării raportului de expertiză judiciară de către expert, despăgubirileau fost majorate la suma de 1.872.980.568 lei, cu mențiunea că reprezintă echivalentul sumei de 63.332 USD. La ultimul termen de judecată apelanții au cerut obligarea în solidar a pârâtelor la plata sumei de 46.912 euro, precizând că suma reprezintă echivalentul a 63.332 usd, fără a aduce vreo justificare legală sau temeinic motivată pentru această revenire, astfel că instanța nu va ține seama de ultima precizare a daunelor în euro.
Prin urmare, întrucât în primul raport de expertiză judiciară efectuat în cauză de către expert, daunele sunt evaluate în " usd", Curtea urmează să țină seama de concluziile acestuia referitoare exclusiv la valoarea despăgubirii lunare de "0,17 usd/mp/lună", considerată a fi stabilită corect.
Având în vedere că suprafața de teren afectată de montarea conductei este de 2494, 38 mp și că perioada de timp a existenței pe teren a conductei este de 22 luni de zile ( 29.11.2002 - 29.07.2004), prin efectuarea calculului a rezultat suma de 9267,28 usd. Aceasta este suma cuvenită apelanților cu titlu de despăgubire pentru că terenul proprietatea acestora în suprafață de 2494,38 mp le-a fost ocupat în mod nelegal și din culpa intimatelor cu o conductă de gaze într-un interval de timp de 22 luni de zile.
Curtea mai reține că apelanților-reclamanți li se cuvin despăgubiri pentru perioade de timp cât terenul - proprietatea lor, a fost ocupată în mod nelegal cu respectiva conductă de gaze, instalată din eroarea intimatelor în alt loc decât cel pentru care se obținuseră avizele necesare.
Că este culpa intimatelor o dovedește faptul că avizele legale necesare instalării conductei de gaze s-au emis în anul 2001 în baza unei documentații cadastrale nereale, vechi, din 1990, iar la momentul luării la cunoștință de schimbarea regimului juridic al terenului, intimatele au dezafectat conducta.
În concluzie, soluția primei instanțe este greșită și va fi schimbată. În conformitate cu dispozițiile art.296 proc.civ. Curtea va admite apelul, va schimba în tot sentința atacată în sensul că:
Va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtele să plătească reclamanților suma de 9267,28 usd în echivalent lei la data plății, cu titlu de despăgubiri. Va respinge ca rămase fără obiect capetele de cerere privind mutarea conductei de gaze de pe terenul reclamanților și plata daunelor cominatorii.
Observând că apelanții nu au achitat odată cu introducerea apelului taxa de timbru legală aferentă cererii de apel, Curtea va da în debit apelanții cu suma de 3049,5 lei, taxă datorată și neachitată în primul ciclu procesual.
Având în vedere cererea apelanților de acordare a cheltuielilor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.274 proc.civ. Curtea va obliga pârâtele la plata sumei de 35353,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxele de timbru în fond și apel, onorariul de expert și onorariul de avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanții și ambii cu domiciliul în B,-, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.740 din 01.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SUD SA cu sediul în B,--6, sector 4, și ÎNTREPRINDEREA DE REPARAȚII ȘI INSTALAȚII GAZE ȘI CONSTRUCȚII SRL cu sediul în B,-, sector 1.
Schimbă în tot sentința atacată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâtele să plătească reclamanților suma de 9.267,28 USD în echivalent lei la data plății, cu titlu de despăgubiri.
Respinge ca rămase fără obiect capetele de cerere privind mutarea conductei de gaze de pe terenul reclamanților și plata daunelor cominatorii.
Dă în debit apelanții cu suma de 3.049,5 lei reprezentând taxă timbru în apel, datorată legal și neachitată în primul ciclu procesual.
Obligă pârâtele la plata către reclamanți a sumei de 35.353,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în fond și apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 02.04.2009.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
I - - -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 28.04.2009
Nr.ex.: 6
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram
