Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR.161

Ședința publică din data de 18 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Chirica Elena

JUDECĂTOR 2: Preda Popescu Florentina

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de reclamanta - AGRO CONCRET SRL cu sediul în B, sector 1, nr. 70, Cod poștal - împotriva sentinței nr. 519 din 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA cu sediul în Poșta, Cod poștal -, Județ

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16 decembrie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a verifica actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 18 decembrie 2009 când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA:

Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr- la Tribunalul Buzău, ca urmare declinării competenței de către Tribunalul București prin sentința nr. 2533/22.02.2008, reclamanta - Agro Concret SRL a chemat în judecată pe pârâta - Agro SA, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să livreze următoarele produse: două tractoare - cu cadru de siguranță și două cabine pentru acestea, în baza cu contractelor nr.620/20.04.2005 și nr. 621/20.04.2005, modificate și completate cu actele adiționale încheiate la data de 21.12.2005; obligarea pârâtei la plata unor penalități de întârziere în cuantum total de 97.798,48 lei (penalități rezultate din însumarea penalităților stabilite în cele două contracte sus menționate), precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta a încheiat cu pârâta contractele de vânzare cumpărare nr. 620 și 621/2005, prin care pârâta se obliga să livreze, iar reclamanta să primească și să plătească (la termenele și în condițiile convenite de părți în contracte), următoarele produse: două tractoare - cu cadru de siguranță (obiectul contractului nr.620/20.04.2005) și două cabine pentru acestea (obiectul contractului nr.621/20.04.2005).

A învederat reclamanta că potrivit art. 3 pct. 1 din contractul nr. 620/20.04.2005, în calitate de cumpărătoare avea obligația achitării unui avans de 55% din prețul produselor la cumpărarea acestora, iar prin actul adițional nr. 1 din 21.12.2005 s-au fost modificat termenele de plată a avansului, în sensul că ambele părți au recunoscut că s-a achitat prima, plata 1 " în valoare de 10.217,59 lei la 7.06.2005, convenindu-se ca cea de a doua în valoare de 32.461,91 lei -, plata 2" să se facă la 14.03.2006, iar livrarea celor două tractoare să aibă loc la 60 de zile de la data achitării sumei de 37.570,70 lei, precizându-se că la data livrării tractoarelor urma să se efectueze ultima plată de 32.461,91 lei.

Reclamanta a susținut că și-a respectat obligațiile de plată a tranșelor convenite cu pârâta, achitând cu nr. 7/7.06.2005 prima de 10.217,59 lei din prețul convenit, iar cu nr. 48/17.03.2006 a efectuat plata 2 în valoare de 32461,91 lei, însă pârâta nu și-a respectat obligația de a livra cele două tractoare în termen de 60 de zile, deci la 17.05.2006, astfel că reclamanta prejudiciată a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune, solicitând și penalități contractuale de 0,1% pe zi întârziere, calculate la valoarea contractului, potrivit clauzei penale cuprinsă în art. II nr. 620/2005.

A arătat reclamanta că în baza contractului nr. 621 din 20.04.2005, modificat prin actul adițional nr. 1 din 21.12.2005, părțile de comun acord au stabilit ca pârâta să livreze reclamantei două cabine pentru tractoarele ce au format obiectul contractului menționat anterior, pentru care reclamanta cumpărătoare trebuia să achite prima tranșă în valoare de 21.910,88 lei din prețul convenit, la data de 14.03.2006, iar următoarea tranșă denumită de părți,plata 2, în valoare de 21.910,88 lei, la data livrării celor două cabine, pe care pârâta trebuia să o efectueze în termen de 60 de zile de la data primei plăți.

A învederat reclamanta că a efectuat plata primei tranșe a prețului datorat pentru cele două cabine, cu OP nr.49/17.03.2006, iar la data de 17.05.2006 pârâta trebuia să livreze cele două cabine, obligație pe care nu și-a respectat-o, astfel încât reclamanta s-a considerat îndreptățită să se adreseze instanței de judecată, solicitând și penalități de întârziere de 0,1% pe zi din valoarea contractului, potrivit clauzei înscrisă de părți la capitolul IX din contractul nr. 621/2005.

În temeiul art. 115 Cod procedură civilă, pârâta a formulat întâmpinare ( filele 28-29 dosar ) și concluzii scrise ( filele 52-55 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că ambele contracte invocate de reclamantă prevedeau achiziționarea tractoarelor și a cabinelor, cu subvenție ( alocație) de 45% de la bugetul de stat conform nr.HG 1399/2003, iar obținerea acestei facilități era condiționată de efectuarea la scadență a plăților, care nu a fost respectată din vina reclamantei.

A mai arătat pârâta că din răspunsul reclamantei la interogator - pct. 1, rezultă că aceasta a recunoscut primirea sumei de 649.239.148 lei vechi de la - SRL și că din acel moment cunoștea că banii cu titlu de avans nu au fost virați pârâtei, pentru constituirea avansului, răspunsul dat de pârâtă în adresa nr. 3000 din 14.10.2005 cum că reclamanta ar fi achitat avansul cuprins în suma de 648.238.148 lei, datorându-se inducerii în eroare de către reclamantă, ulterior pârâta aflând că avansul se restituise acesteia, iar subvenția nu mai putea fi acordată.

S-a mai susținut că reclamanta era informată de stadiul derulării contractelor de către Ministerul Agriculturii și Pădurilor, inclusiv de faptul că trebuia achitat integral un tractor și nu 55% din valoare, pentru a putea fi livrate două produse, iar această plată care însemna suma de 683.103.750 lei cu TVA nu a fost efectuată de reclamantă, care a achitat numai 42.679,50 lei, nerespectând scadența convenită cu pârâta.

A susținut pârâta că din culpa reclamantei s-a pierdut subvenția că aceasta nu a mai dorit livrarea cabinelor de tractor, deși a fost anunțată de către pârâtă că dorește să-i restituie sumele încasate cu titlu de avans în baza contractelor nr. 620 și 621/2005, reclamanta nu a comunicat numărul de cont, în vederea rambursării avansului.

După administrarea probatoriilor cu înscrisuriprin sentința nr.519 din 08.04.2009 Tribunalul Buzăua respins acțiunea reclamantei.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că părțile au convenit vânzarea cumpărarea a două tractoare - cu cadru de siguranță și a două cabine, potrivit contractelor nr. 620 și 621/2005 completate și modificate cu acte adiționale, iar livrarea produselor era condiționată de respectarea, atât de către vânzător cât și de cumpărător, a unor obligații referitoare la plata prețului, la modalitatea de recepție cantitativă și calitativă a produselor, în sensul că, reclamanta cumpărătoare avea obligația achitării unui avans de 55% din prețul produselor, la data plății avansului convenit cu pârâta, diferența de 45% urmând a fi achitată conform HG nr. 1399/2003, prin obținerea unor subvenții.

A constatat prima instanță din probele administrate în cauză a rezultat însă că reclamanta nu și-a respectat obligațiile și în consecință nu a mai îndeplinit condițiile de acordare a subvenției (alocației) de 45% din valoarea produselor de la bugetul de stat, astfel încât nu poate fi impusă pârâtei respectarea obligației corelative de livrare a produselor.

De altfel, pârâta a notificat reclamantei restituirea avansului achitat, instanța considerând astfel că acesteia nu îi mai revine obligația de livrare a utilajelor și implicit nici obligația de plată a unor penalități de întârziere.

S-a apreciat că din răspunsurile părților la interogatorii și din celelalte înscrisuri aflate la dosarul cauzei, obținerea subvenției pentru reclamantă era condiționată de efectuarea a plăților la scadență, fapt care nu s- întâmplat, astfel încât, reținând că din culpa sa reclamanta a pierdut subvenția acordată de stat conform HG nr. 1399/2003, pârâta a sistat livrarea care urma să aibă loc la data de 17.05.2005, întrucât nu avea certitudinea încasării diferenței de 45% din valoarea contractului de la bugetul de stat, motive pentru care acțiunea a fost respinsă, cum s-a arătat anterior.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta - Agro Concret SRL B, care a criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că în mod greșit prima instanță a apreciat că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale, în realitate pârâta fiind cea care nu și-a executat obligațiile asumate prin contractele nr. 620 și 621/2005, modificate prin acte adiționale.

A mai arătat apelanta că pierderea subvenției nu se datorează culpei sale, deoarece a plătit tranșele așa cum i-au fost solicitate de intimata pârâtă la termenele indicate de aceasta, intimata fiind cea care a comunicat cu DADR D, având abilitarea și obligația legală în acest sens.

Apelanta a susținut că în baza contractului nr. 620/2005, modificat prin Actul adițional nr. 1/21.12.2005 avea obligația achitării unui avans de 5% din prețul tractoarelor, în două rate, respectiv 10.217,59 lei la 7.06.2005 și 32.461,91 lei la 14.03.2006, după care pârâta trebuia să-i livreze tractoarele în 60 de zile de la data achitării sumei de 37.570,70 lei, iar apelanta trebuia să achite restul de preț 32461,91 lei la data livrării tractoarelor.

Apelanta a susținut că și-a respectat obligația achitării celor două tranșe din avans, cu OP nr. 7/7.06.2005 și OP nr.48/17.03.2006, însă pârâta nu i-a mai livrat tractoarele, din cauza acesteia nefinalizându-se executarea contractului.

Cu privire la contractul nr. 621/20.04.2005 completat și modificat cu actul adițional nr. 1/21.12.2005, apelanta a arătat că intimata avea obligația să-i livreze două cabine pentru tractoarele ce au format obiectul contractului nr. 620/2005 în termen de 60 de zile de la plata avansului de 21.910,88 lei, care urma să se efectueze la 14.03.2006, iar diferența de preț trebuia achitată de apelantă la data livrării celor două cabine.

S-a învederat de către apelantă că a plătit avansul convenit cu intimata prin OP nr.49.17,03.2006, însă aceasta nu a mai livrat cabinele, a refuzat să-și execute obligațiile contractuale, astfel că apelanta s-a adresat instanței, solicitând și penalitățile prevăzute în fiecare dintre cele două contracte, pentru întârzierea executării obligațiilor în valoare de 0,1% pe zi.

Intimata - Agro SA a depus la dosar întâmpinare (filele 12-15) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că apelanta nu a achitat la scadența convenită de părți tranșele din prețul produselor contractate, ceea ce a condus la imposibilitatea obținerii subvenției și a plății prețului.

A arătat intimata că apelanta a recunoscut la interogatoriu că a primit suma de 649.238.148 lei de la - SRL și că din acel moment se poate considera că apelanta știa că banii cu titlu de avans nu au fost virați intimatei, pentru constituirea avansului, iar intimata din eroare a răspuns adresei formulată de DADR D nr. 3000/14.10.2005, că în suma de 649.238.148 lei vechi este cuprins și avansul achitat de către apelanta reclamantă.

S-a mai arătat că apelanta reclamantă încearcă să inducă în eroare instanța, susținând că a efectuat plata integral pentru un tractor, deși prețul acestuia era de 683.103.750 lei vechi și nu de 42.679,50 lei noi cât a achitat apelanta, care nu și-a mai dorit nici cabinele de tractor ce formau obiectul contractului nr. 621/2005, intimata comunicându-i cu adresa nr. 61/4.05.2007 că intenționează să-i restituie sumele achitate cu titlu de avans.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de apel, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.969 Cod civil, aplicabile și în materie comercială conform art. 1 alin. 2 Cod comercial, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Între părțile din prezentul proces s-au încheiat două contracte: nr. 620/2005 privind livrarea a două tractoare - cu cadru de siguranță și a două cabine pentru cele două tractoare, conform contractului nr. 621/20.04.2005.

Părțile au convenit ca achitarea prețului, în cazul ambelor contracte să se facă în tranșe, stabilind termene de plată a avansului, precum și un termen de 60 de zile de livrare a produselor, de la data plății avansului, iar la data livrării urma să se achite diferența de preț, dintr-o subvenție ce urma să fie obținută conform dispozițiilor HG nr. 1399/2003.

Prin acte adiționale încheiate la 21.12.2005, părțile de comun acord au modificat termenele stabilite pentru plata prețului, astfel: pentru contractul nr. 620/2005 apelanta cumpărătoare trebuia să achite prima tranșă a avansului în valoare de 10.217,59 lei la 7.06.2005, iar următoarea tranșă de 32.461,91 lei la 14.03.2006, termen de la care intimata vânzătoare trebuia să livreze tractoarele după 60 de zile de la data achitării sumei de 37.570,70 lei, urmând ca diferența de preț de 32.461,91 lei să se plătească de către apelanta cumpărătoare la data livrării tractoarelor,iar pentru contractul 621/2005 apelanta trebuia să plătească avansul în valoare de 21910,88 lei la14-03-2006,iar restul prețului la data livrării cabinelor de către intimată,care trebuia să aibă loc în termen de 60 zile de la plata avansului.

Părțile nu au stabilit nimic pentru situația în care, din motive obiective sau din alte cauze subvenția nu mai putea fi acordată și nici responsabilități concrete ale vreuneia dintre ele pentru obținerea acesteia, însă, aplicând principiile de interpretare a convențiilor prevăzute de art. 977 și urm. Cod civil, potrivit cărora o convenție trebuie interpretată în sensul în care poate produce un efect, rezultă că pentru această situație contractanții ar fi putut opta între desființarea contractului și repunerea în situația anterioară, sau continuarea executării acestuia, dacă reclamanta cumpărătoare dispunea de mijloace financiare pentru plata integrală a prețului datorat.

Apelanta cumpărătoare a achitat prima tranșă din avans denumită de părți, plata 1" de 10.217,59 lei cu nr.7/7.06.2005, iar cu nr. 48/17.03.2006 cea de a doua tranșă de 32.461,91 lei, cât s-a convenit.

Este adevărat că cea de a doua tranșă a plății a fost întârziată cu 3 zile, față de scadența convenită, dar intimata vânzătoare putea opta pentru desființarea contractului, în situația în care ar fi considerat că diferența de preț nu mai putea fi plătită ca urmare a imposibilității obținerii subvenției, sau pentru executarea obligațiilor ce-i reveneau, solicitând despăgubiri de la apelantă pentru întârzierea plății, conform clauzei penale instituită prin art. 9 pct. 3 din contract.

Cum intimata nu a solicitat desființarea contractului și nici nu a dovedit că are o asemenea intenție, nerestituind avansul încasat de la apelantă de circa 3 ani de zile, înseamnă că a optat pentru continuarea executării acestui contract, nedenunțat de niciuna dintre părți.

Constatând că apelanta cumpărătoare și-a respectat obligațiile asumate de plată a avansului de preț convenit cu intimata pentru cele două tractoare, însă intimata vânzătoare este cea care nu a respectat termenul de livrare stabilit prin actul adițional nr. 1/21.12.2005, termen care a expirat la data de 17.05.2006, Curtea urmează ca în temeiul art. 296.pr.civ. să admită apelul reclamantei și să oblige intimata pârâtă să livreze acesteia cele două tractoare, conform contractului nr. 620/2005 și să-i plătească penalitățile contractuale de întârziere al căror cuantum nu a fost contestat de către intimată, în valoare de 74048,04 lei, calculate pentru 542 zile întârziere în plata prețului, respectiv pe perioada 17.05.2006 - 7.11.2007, prin aplicarea unui procent de 0,1% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, adică 136,62 lei /zi, potrivit clauzei penale înscrisă de părți la art. 9 pct. 2 din contract.

Cu privire la contractul nr. 621 din 20.04.2005, modificat prin actul adițional nr. 1/21.12.2005, privind livrarea a două cabine pentru tractoarele ce au format obiectul contractului nr. 620/2005, părțile au convenit achitarea unui avans de 21.910,88 lei la 14.03.2006, iar de la această dată intimata vânzătoare avea obligația livrării cabinelor în termen de 60 de zile, apelanta urmând să achite diferența de preț de aceeași valoare cu prima, la data livrării.

Apelanta cumpărătoare a achitat avansul de 21.910.88 lei cu OP nr. 49/17.03.2006, respectiv cu 3 zile mai târziu decât scadența stabilită de comun acord, însă intimata nu a solicitat desființarea contractului, nu a ridicat excepția de neexecutare a acestuia și nu a restituit avansul achitat de către apelantă, ceea ce semnifică faptul că a fost de acord cu continuarea executării obligațiilor asumate de părți, în condițiile stabilite prin contractul modificat prin act adițional.

Instanța, în exercitarea rolului său activ nu poate schimba cadrul procesual stabilit de părți, potrivit principiului disponibilității, așa cum a statuat și ICCJ - Secția Comercială în decizia nr. 2909/3.10.2007, astfel încât, în raport cu cererile cu care a fost sesizată în acest dosar și cu materialul probator administrat, urmează a constata că în timp de apelanta reclamantă, în calitate de cumpărătoare și-a executat obligația de plată a avansului convenit cu intimata vânzătoare, chiar dacă a întârziat 3 zile cu plata uneia dintre ratele stabilite prin fiecare dintre cele două contracte, în timp ce intimata vânzătoare nu și-a executat obligația corelativă ce-i revenea, de a livra produsele contractate, urmând ca la data livrării acestora să-și primească diferența de preț.

Potrivit dispozițiilor art.1073 cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației,iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare.

În speță,apelanta cumpărătoare,creditoarea obligației de livrare a mărfurilor parțial achitate de ea,solicitat ca intimata să-și execute propria obligație contractuală asumată,deoarece prin soluția pronunțată prin sentința atacată s-a ajuns la situația inechitabilă de a fi sancționată partea care și-a executat obligațiile contractuale și a solicitat același lucru din partea cocontractantului,care a încasat parte din preț de mai bine de 3 ani, nu a denunțat contractul, nu a invocat imposibilitatea executării acestuia,conform art.10 din contractele 620/2005 și 621/2005,astfel că așa cum părțile s-au înțeles prin art.9 din fiecare dintre contracte, urmează să răspundă pentru neexecutare.

Afirmațiile intimatei cum că din vina apelantei s-ar fi pierdut subvenția cu care urma să se achite ultima a prețului pentru tractoare și cabine nu are suport probator și din moment ce apelanta cumpărătoare nu a invocat imposibilitatea achitării integrale a prețului și în calitate de creditoare a obligației ce revenea intimatei, de livrare a produselor, a optat pentru continuarea executării în natură a contractului, nu există temei legal sau contractual care să o exonereze pe intimată de îndeplinirea propriei obligații contractuale, de livrare a mărfurilor contractate.

La baza executării convențiilor stă principiul bunei credințe a părților,prevăzut de altfel și în art.9.1 din contractul 620/2005, precum și acela că nimeni nu-și poate invoca propria culpă în valorificarea unui drept.

În speță, intimata vânzătoare a dovedit pasivitate pe tot timpul derulării raporturilor contractuale, dar și în prezentul litigiu, arătând faptul că a dorit să restituie avansul achitat de apelanta cumpărătoare, despre care recunoaște că avea valoare de 42.679,50 lei, cu adresa nr. 61/4.05.2007 comunicând acest punct de vedere apelantei, după primirea convocării la conciliere, (fila 40 dosar Tribunal B), dar în realitate, nu a întreprins nimic pentru a rezolva această situație, motivarea necunoașterii contului apelantei pentru restituirea sumelor fiind, deoarece în ambele contracte este indicat contul de virament al fiecăreia dintre părți.

Pe de altă parte, nici referirile la relațiile comerciale cu altă societate care nu este parte în proces - - SRL nu sunt de natură să exonereze intimata de executare a propriilor obligațiilor contractuale asumate față de apelantă, și nici împrejurarea că s-a aflat în eroare atunci când a comunicat Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B achitarea avansului datorat de către apelantă, (conform adresei de la fila 38 dosar Tribunal B).

Afirmațiile intimatei privind renunțarea apelantei la executarea contractului nr. 621/2005, întrucât aceasta din urmă nu mai dorește livrarea cabinelor nu sunt dovedite în niciun fel,fiind contrazisă de poziția procesuală a acesteia,care s-a adresat instanței,solicitând obligarea intimatei la executarea contractelor încheiate cu apelanta.

Astfel fiind, în temeiul disp.art. 296.pr.civ. ca urmare admiterii apelului, Curtea va obliga intimata să-și execute obligațiile asumate prin contractul nr.621/2005, să livreze apelantei două cabine și să-i plătească penalități contractuale de întârziere în baza art. 9 pct. 2 din contractul 621/2005, în valoare de 23.750,44 lei, calculate pentru perioada 17.05.2006 - 7.11.2007, la valoare de 0,1 % pe zi, aplicată valorii contractului, cuantumul acestora nefiind contestat de către intimată.

In temeiul art.274 pr.civ. intimata va fi obligată la plata sumei de 4821,16 lei cheltuieli de judecată, la ambele instanțe,reprezentând taxe de timbru și timbre judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de reclamanta - AGRO CONCRET SRL cu sediul în B, sector 1, nr. 70, Cod poștal - împotriva sentinței nr. 519 din 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA cu sediul în Poșta, Cod poștal -, Județ B și în consecință:

Schimbă în tot sentința nr. 519 din 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.

Pe fond, admite acțiunea și obligă pârâta să livreze reclamantei două tractoare - cu cadru de siguranță și două cabine,conform contractelor 620/2005 și 621/2005, să-i plătească 97798,48 lei penalități contractuale, precum și cheltuieli de judecată în valoare de 4821,16 lei la ambele instanțe.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 18 decembrie 2009.

Președinte, Judecător,

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red.

Tehnored. CMF

4 ex/22.12.2009

dos.fond - - Tribunal B

jud.fond -

Președinte:Chirica Elena
Judecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Ploiesti