Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 19
Ședința publică de la 23 ianuarie 2008
Președinte Moleanu
JUDECĂTOR 1: Ecaterina Moleanu
Grefier
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta SC SA B- EXPLOATARE ȘI PRODUCȚIE ROMÂNIA ZONA DE PRODUCȚIE NR. 5 GRUPUL DE - cu sediul în Pitești, B-dul - nr. 160, jud. A împotriva sentinței nr. 504/17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Olt -Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în comuna, sat, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta pârâtă prin consilier juridic și reclamantul personal și asistat de avocat .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților.
Consilier juridic pentru apelanta pârâtă solicită admiterea apelului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii, susținând că în cauză nu există dovezi din care să rezulte că lucrările ce au condus la infestarea pânzei freatice au fost executate de pârâtă.
Avocat pentru intimatul reclamant solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond care în mod corect a reținut vina pârâtei în infiltrarea cu apă sărată în pânza freatică, ca urmare exploatării petrolului. Solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. Se arată că probele cauzei -înscrisuri și declarații de martori- confirmă existența a două fapte ilicite și culpa pârâtei încât aceasta trebuie să răspundă în temeiul art.998, 999 Cod civil.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.504 din 17 octombrie 2007, Tribunalul O l t-Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis cererea formulată de reclamantul așa cum a fost precizată și a obligat pârâta SC SA B - Zona de Pitești să execute pe terenul proprietatea reclamantului o fântână săpată la nivelul pânzei freatice potabile și să-i plătească suma de 850 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere că prin acțiunea venită prin declinare de competență de la Judecătoria Slatina reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să restabilească alimentarea cu apă potabilă a gospodăriei sale prin executarea unei fântâni la o adâncime care să depășească pânza de apă sărată, pe cheltuiala acesteia.
Motivând acțiunea, reclamantul a precizat că gospodăria se învecinează cu nr.423 a, aparținând pârâtei și prin activitatea ulterioară a acesteia și a umplerii cu apă sărată a golurilor de extracție, s-a ajuns ca apa sărată să pătrundă în pânza freatică din fântâna cu apă potabilă, ducând la sărăturarea fântânii și a solului din grădina sa.
A mai arătat reclamantul că în aceeași situație se află și alți vecini și că a făcut numeroase demersuri către Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean O și către SC SA - Sucursala Pitești, demersuri rămase fără rezultat.
Prin întâmpinare pârâta SC SA B - Zona de Pitești (fosta Sucursală Pitești ) a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată cu motivarea că în ultimii ani reclamantul a adresat mai multe petiții Agenției pentru Protecția Mediului O și SC SA, fiind luate analize de laborator, respectiv probe de apă care au confirmat existența unor fenomene de contaminare a pânzei freatice din satele și, cu apă de zăcământ, evidențiindu-se ca factori poluanți: exploatarea petrolului, depozitarea sau folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice și lipsa amenajărilor pentru depozitarea controlată a deșeurilor și reziduurilor gospodărești.
A mai precizat în întâmpinare că pe baza studiului hidrogeologic al SC B s-a hotărât forarea a două puțuri de apă de mare adâncime, lucrări care au fost prinse în programul de investiții, iar până la începerea lucrărilor s-a convenit cu reclamantul ca alimentarea gospodăriei sale să fie asigurată prin conducta de apă dulce ce aprovizionează parcul petrolier nr.4, însă în prezent reclamantu1 nu mai agreează această soluție, solicitând fie alimentarea prin pompaj cu o pompă centrifugă din râul, fie printr-o fântână forată în curtea sa.
Ulterior, reclamantul și-a precizat oral și scris cererea (a se vedea precizarea de la 10 octombrie 2007, fila 15 din dosarul de fond), susținând că solicită doar obligarea pârâtei să construiască fântâna, fie pe locul fântânii distruse, fie în apropierea acesteia, în temeiul art.998, 999 Cod civil.
Pe baza probelor administrate, respectiv declarațiile martorilor și, instanța de fond a reținut că fântâna reclamantului a fost afectată de apa sărată reziduală provenind de la pârâtei, apele reziduale formând o mare cu o înălțime de 70 cm deasupra solului.
A mai reținut instanța că reclamantul a făcut numeroase demersuri către pârâtă și aceasta în anul 2002 a încercat să spele fântâna ce fusese inundată cu apă sărată, lucru nereușit, iar în fântână a rămas și un furtun de 4-5 m care nu a mai putut fi scos, ocazie cu care au fost sparte unele tuburi, iar fântâna s-a nisipat în sensul că de la o adâncime de aproximativ 13 metri a ajuns la o adâncime de doar 5-6 metri și nu mai poate fi folosită.
S-a avut în vedere că situația relatată de martori este confirmată și de adresa nr.3618/26.07.2002 a Inspectoratului de Protecția Mediului S, precum și de raportul tehnic al SNP SA - Câmpina din 19.08.2002 care la capitolul "concluzii" menționează că este certă existența unor fenomene de contaminare a pânzei freatice cu apă de zăcământ și nu ca urmare a factorilor poluanți reprezentați de depozitarea sau folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice și lipsa amenajărilor pentru depozitarea controlată a deșeurilor și gunoaielor gospodărești.
Instanța a mai reținut că pârâta prin întâmpinare și concluziile scrise depuse la dosar recunoaște efectuarea cercetărilor și analizelor de laborator care au confirmat existența fenomenelor de contaminare a pânzei freatice cu apă de zăcământ, susținând însă că aceasta se datorează factorilor poluanți reprezentați de depozitarea sau folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice și lipsa amenajărilor pentru depozitarea controlată a deșeurilor și gunoaielor gospodărești, omițând să facă referire și la factorul poluant ce îl reprezintă exploatarea petrolului, așa cum s-a menționat în analizele de laborator și în raportul hidrogeologic.
În baza dispozițiilor art.998 Cod civilă privind răspunderea delictuală conform cărora orice faptă care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, în final, s-a reținut că există atât prejudiciu, faptă culpabilă cât și raport de cauzalitate între acestea așa încât pârâta este datoare să repare prejudiciul cauzat reclamantului prin construirea unei fântâni corespunzătoare care să asigure acestuia aprovizionarea cu apă potabilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termenul legal pârâta SC SA B- EXPLOATARE ȘI PRODUCȚIE ROMÂNIA ZONA DE PRODUCȚIE NR. 5 GRUPUL DE -.
Astfel, apelanta susține că instanța de fond nu s-a aplecat asupra actelor aflate la dosarul cauzei, pronunțându-se fără a intra în cercetarea fondului, că în speță nu există nici o probă care să ateste vinovăția SC SA în poluarea fântânii, iar studiile de specialitate au demonstrat că factorii poluanți sunt depozitarea sau folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice și lipsa amenajărilor pentru depozitarea controlată a deșeurilor, gunoaielor și altor reziduuri gospodărești.
A mai arătat că în mod eronat instanța a reținut faptul că prin întâmpinare SC SA ar fi recunoscut poluarea pânzei freatice deoarece în realitate prin întâmpinare a cerut respingerea acțiunii.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea apelantei la cheltuieli de judecată.
Astfel, se arată că instanța a soluționat cauza pe fond pe baza probelor administrate care au demonstrat că apa sărată s-a scurs de la 423 aparținând pârâtei, că această apă a format o de un metru înălțime în apropiere de fântâna reclamantului, că analizele de laborator efectuate de Garda Națională de Mediu au arătat că sărăturarea apei din fântână s-a datorat apei de zăcământ.
Mai arată că toate probele confirmă vinovăția pârâtei și existența celor două fapte ilicite, iar pentru fapta constând în distrugerea materială, fizică a fântânii reclamantului în încercarea de spălare cu apă dulce a fântânii, nici măcar nu o amintește.
Instanța de apel, verificând apelul în conformitate cu art.295 Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, constată că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și a aplicat corespunzător legea prin sentința atacată.
Astfel, instanța coroborând declarațiile martorilor cu dovezile scrise emanate de la organele de specialitate, respectiv Inspectoratul de Protecție a Mediului și raportul tehnic al SNP SA- Câmpina a reținut cu certitudine producerea prejudiciului și culpa pârâtei, fântâna reclamantului fiind afectată de apa sărată reziduală produsă de la pârâtei (apele reziduale formând o mare s-au infiltrat în sol și în pânza freatică aflată la o adâncime de 7-8 m; mai mult pârâta a încercat să spele fântâna de apa sărată și cu această ocazie au fost sparte unele tuburi ale fântânii în care a rămas un furtun și din această cauză s-a ajuns la nisiparea fântânii și la nefolosirea ei).
În atare situație, justificat instanța de fond a angajat răspunderea delictuală în temeiul art.998 cod civil încât susținerile pârâtei din apel că nu s-a soluționat cauza pe fond sau că nu rezultă culpa sa în producerea prejudiciului sunt neîntemeiate.
Nici criticile apelantei potrivit cărora din neglijență instanța de fond a reținut că pârâta ar fi recunoscut poluarea nu pot fi admise.
Instanța de fond nu și-a bazat soluția adoptată pe recunoașterea pârâtei, ci analizând și coroborând probele, a reținut pe de o parte existența certă a fenomenului de contaminare a pânzei freatice cu apă de zăcământ și nu incidența celorlalți factori poluanți invocați de pârâtă, respectiv: 1) depozitarea sau folosirea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice și 2) lipsa amenajărilor pentru depozitarea controlată a deșeurilor și gunoaielor și din faptul că pârâta a încercat spălarea fântânii de apă sărată a tras concluzia că aceasta implicit a recunoscut că poluarea s-a produs de la sa cu nr.423.
Din dosarul de fond rezultă cu prisosință că instanța de fond s-a preocupat în administrarea probelor pertinente și antrenarea răspunderii pârâtei în temeiul art.998 Cod civil s-a dispus numai pe baza acestora, în cauză dovedindu-se atât prejudiciul cât și faptele culpabile ale pârâtei, precum și raportul de cauzalitate încât Curtea, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, va păstra sentința ca legală și temeinică, respingând apelul ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, apelanta pârâtă va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, fiind căzută în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SC SA B- EXPLOATARE ȘI PRODUCȚIE ROMÂNIA ZONA DE PRODUCȚIE NR. 5 GRUPUL DE - împotriva sentinței nr. 504/17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Olt -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Obligă apelanta pârâtă SC SA B- EXPLOATARE ȘI PRODUCȚIE ROMÂNIA ZONA DE PRODUCȚIE NR. 5 GRUPUL DE - la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu Moleanu | JUDECĂTOR 2: Maria Necșulescu |
Grefier, |
24 Ianuarie 2008
Jud. red. MN
Jud. fond
Tehnored. GC/3 ex/22.02.2008
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Maria Necșulescu
