Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 203/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 203/COM
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial formulat de apelanții reclamanți și, din T,- B, județ T, împotriva sentinței civile nr.802 din 01 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ADMINISTRATOR AL, cu domiciliul în, nr.16,.48,.28, Ucraina și, cu domiciliul în T,-, -.A,.2, județ T, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanții reclamanți avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 32324/2008 depusă la dosar (fila 13), lipsind intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este motivat, timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 5 lei conform chitanței nr. -/24.06.2008 și timbru judiciar în cuantum de 0,30 lei.
Instanța, față de dovada de citare efectuată prin recomandată, cu intimatul pârât, apreciază procedura îndeplinită.
Apărătorul apelanților reclamanți precizează că nu are alte cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat, conform art.150 cod pr.civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.
Avocat, pentru apelanții reclamanți, solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat. Învederează că instanța a examinat parțial cauza, numai din perspectiva formulării ei de către reclamantul și a reținut că nu se justifică, față de actele dosarului, predarea documentațiai contabile de la un administrator către celălalt administrator. Arhiva societății nu se află într-o locație cunoscută, administratorul, din 2007, până acum este retras în Ucraina. Arhiva societății este necesară pentru legitimarea activității societății într-o anumită perioadă, întrucât sunt multe litigii suspendate pe rolul Tribunalului Tulcea, care nu pot fi verificate din lipsa înscrisurilor. Este necesar a se verifica legalitatea activității societății și este clară intenția administratorului de a ascunde actele contabile. Solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față:
Prin sentința civilă nr. 802/04.04.2008 a Tribunalului Tulcea a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, iar cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții - SRL și în contradictoriu cu pârâții și a fost respinsă ca nefondată.
Prima instanță a fost investită cu cererea reclamanților prin care aceștia au solicitat obligarea pârâților la predarea ștampilelor, arhivei (documentația financiar contabilă și registrele societății) și obiectelor de inventar - proprietatea societății, menționate în lista anexată la dosar, aflate în posesia acestora.
In motivare, au arătat reclamanții că s-a înființat la 2 mai 1991, cu asociat și administrator unic și în anul 2004 fost cooptat în societate cu o cotă majoritară asociatul care i-a cesionat ulterior pârâtului o parte socială, acesta din urmă fiind numit în funcția de administrator, alături de, în actul constitutiv precizându-se expres că cei doi administratori urmează să îndeplinească împreună acte de gestiune internă a societății și să reprezinte societatea în raporturile juridice cu terțele persoane fizice sau juridice private sau cu instituțiile publice, dar prin Hotărârea Adunării Asociaților din data de 17 februarie 2006 s-a decis revocarea din funcție a administratorului.
S-a mai precizat că hotărârea menționată a fost anulată prin sentința civilă nr. 23 din 15 mai 2006 Tribunalului Tulcea, rămasă irevocabilă, însă după revocarea din funcție a administratorului, toată documentația financiar-contabilă și registrele societății au fost preluate de administratorul și reținute la punctul de lucru din T,-, bloc 8,. A,. 15, care nu i-a mai permis accesul la ele și celuilalt administrator, după pronunțarea instanței, comportându-se ca și cum ar fi unic administrator și angajând societatea în diverse raporturi păguboase.
Reclamanții au arătat că pârâta a fost angajată de către coadministratorul pentru a se ocupa în mod direct de evidența financiar-contabilă a societății, dar după evacuarea societății de la punctul de lucru ca urmare a expirării contractului de închiriere, în posesia pârâților a rămas întreaga arhivă, precum și obiectele de inventar indicate în lista anexă.
In dovedirea cererii, reclamanții au depus la dosar, în copie, lista de inventar din 29 2004, contractul de închiriere nr. 2290/26 septembrie 2006, sentința civilă nr. 23/2006 a Tribunalului Tulcea, ordine de plată, chitanțe, decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii și alte înscrisuri, solicitând și luarea unui interogatoriu pârâtului.
In apărare, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția calității procesuale pasive și a anexat la dosar, în copie, decizia nr. 67 din 30 septembrie 2007, și procesul verbal din 23 noiembrie 2007.
La solicitarea instanței, s-au depus la dosar relații furnizate de către T cu privire la situația juridică actuală a societății.
Examinând cauza, în raport cu probele administrate, instanța a reținut că, în cursul anului 2004, au intervenit modificări în structura asociaților T, în sensul că a fost cooptat asociatul și, mai apoi, și, acesta din urmă fiind desemnat și administrator, alături de asociatul inițial -, stabilindu-se că, în vederea realizării obiectului de activitate al societății, cei doi administratori vor lucra împreună, vor organiza și conduce împreună activitatea economico-financiară și de producție, și tot împreună vor reprezenta societatea față de terțele persoane, fizice sau juridice.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 4/2 februarie 2006, s-a decis ca reprezentarea în relațiile cu terții, să se exercite de către administratorul, însă această hotărâre a fost anulată prin sentința civilă nr. 23 din 15 mai 2006 Tribunalului Tulcea, rămasă irevocabilă la 16 octombrie 2007, interval de timp în care administrarea societății s-a realizat doar de către pârâtul.
Conform procesului verbal din 23 noiembrie 2007, pârâta, ce a deținut funcția de director executiv la T, în urma încetării raporturilor de muncă cu această societate, prin Decizia nr. 67 din 30 septembrie 2007, procedat la predarea către a tuturor actelor financiar-contabile, inclusiv registrele contabile, de la, a ștampilei și a întregii arhive, specificându-se și că societatea își desfășoară activitatea la punctul secundar de lucru din localitatea Chilia Veche, județ
De asemenea, listele de inventar anexate atestau împrejurarea că mijloacele fixe enumerate ca aparținând T se aflau la sediul societății din strada
Din înscrisurile anexate a rezultat că societatea înregistra datorii și penalități de întârziere către T și către societăți prestatoare de servicii, dar chiar și într-o atare situație, nu se justifica predarea evidenței contabile și a mijloacelor fixe aparținând societății de la un administrator -, către celălalt administrator pentru că dreptul de administrare aparține amândurora, și nu revine exclusiv reclamantului, caz în care s-ar fi justificat o asemenea predare.
Se putea pune problema unui acces la documentația contabilă și la tot ceea ce aparține societății în vederea exercitării în concret a dreptului de administrare, dar nu și de predare, cât timp reclamantul și pârâtul sunt coadministratori.
Relativ la pârâta, a reținut prima instanță că funcția pe care a îndeplinit-o aceasta în cadrul Taj ustificat chemarea sa în judecată, conferindu-i calitate procesuală pasivă, așa încât excepția invocată a fost respinsă ca nefondată, numai că s-a probat, în cauză, că documentația contabilă a fost predată către administratorul la 23 noiembrie 2007, ca o consecință a încetării raporturilor de muncă cu societatea în discuție, înscrisurile anexate fiind relevante în acest sens, după cum s-a arătat.
Având în vedere argumentele prezentate, instanța a respins cererea promovată, în totalitate, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții - SRL și, solicitând schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
Sub un prim aspect, au arătat apelanții că instanța a examinat parțial cauza, numai din perspectiva formulării cererii de chemare în judecată de către, reținând că nu se justifică, față de actele dosarului, predarea documentației contabile de la un administrator la celălalt administrator.
Ori, în ceea ce privește cererea formulată de societate, aceasta a rămas nesoluționată de către instanța de fond, apelanții apreciind că se impune ca arhiva unei societăți să se regăsească la sediul ei social sau,cel puțin, la sediul secundar în măsura în care acesta există.
Un alt motiv de apel a fost formulat în legătură cu exercitarea dreptului de coadministrare a societății, apelanții învederând că predarea arhivei nu este necesară pentru administrarea curentă a - SRL, ci pentru legitimarea existenței și ființării acestei societăți într-o perioadă anterioară, a cărei administrare produce diferite consecințe în prezent.
În privința bunurilor de inventar, instanța de fond a reținut greșit, în opinia apelanților, că acestea se află la punctul de lucru al societății din strada B, fiind necontestat faptul că actul de închiriere pentru acest imobil a expirat din toamna anului 2007, iar bunurile sunt acum depozitate într-o locație necunoscută, existând riscul de a fi deteriorate sau înstrăinate.
În drept nu a fost indicat temeiul juridic al cererii de apel.
Legal citată, intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cererea de chemare în judecată, susținând că situația conflictuală dintre cei doi administratori ai - SRL nu atrage nici un fel de obligație din partea sa, atât timp cât a predat documentele societății către unul dintre administratori, iar procesul verbal de predare primire este perfect valabil, dovedind faptul că intimata pârâtă nu mai deține nici un document contabil al societății.
În privința bunurilor de inventar, se susține de către intimata că nu a avut nici un fel de responsabilitate în legătură cu inventarul societății, nefiind în posesia sa bunurile solicitate prin acțiune.
Au fost depuse la dosar de către intimată procesul verbal de predare primire din 23 noiembrie 2007, contractul individual de muncă nr. 59276/01.08.2005, decizia nr. 67/30.09.2007.
Examinând apelul, Curtea reține caracterul său fondat pentru următoarele considerente:
Cererea de chemare în judecată a fost formulată de doi reclamanți, respectiv - SRL și, fără ca între aceștia să existe vreun raport de solidaritate ori de indivizibilitate.
Prin urmare, regula în materia coparticipării procesuale este cea a independenței procesuale, astfel încât, potrivit prevederilor art. 48 proc. civ. "actele de procedură, apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți nu pot folosi și nici păgubi celorlalți."
Prima instanță, deși a respins ca nefondată cererea formulată de ambii reclamanți, respectiv - SRL și, nu a analizat în considerentele hotărârii sale decât raportul juridic litigios dintre administratorul reclamant și administratorul pârât, fără a expune raționamentul juridic al soluționării acțiunii promovate de persoana juridică titulară a bunurilor solicitate a fi restituite.
Fără a exista în cauza de față o excepție de la principiul independenței procesuale, Curtea reține că, în mod greșit, prima instanță a soluționat fondul cererii de chemare în judecată doar în raport de un reclamant, lăsând nesoluționată cererea coreclamantei - SRL
Astfel, pentru a se asigura o judecată unitară a celor două cereri reunite în virtutea coparticipării procesuale subiective, cu respectarea principiului dublului grad de jurisdicție pentru ambele cereri, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 297, alin.1 proc. civ. urmează a admite apelul formulat în cauză și a desființa sentința atacată, în vederea rejudecării în fond a tuturor cererilor în soluționarea cărora a fost investită prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul comercial formulat de apelanții reclamanți și, din T,- B, județ T, împotriva sentinței civile nr.802 din 01 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ADMINISTRATOR AL, cu domiciliul în, nr.16,.48,.28, Ucraina și, cu domiciliul în T,-, -.A,.2, județ T, având ca obiect obligația de a face.
Desființează sentința apelată și trimite cauza la ribunalul Tulcea pentru rejudecare.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
08 2008
Jud.fond-
Jud.red--
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CĂTRE,
TRIBUNALUL TULCEA
Vă înaintăm, alăturat, dosarul nr- al Curții de Apel Constanța, întrucât, prin decizia civilă nr.203/COM/03.12.2008 pronunțată de această instanța s-a dispus admiterea apelului comercial formulat de apelanții reclamanți și, din T, str. - nr.29 B, județ T, împotriva sentinței civile nr.802 din 01 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei la ribunalul Tulcea, pentru rejudecare.
Dosarul nr- al Curții de Apel Constanța conține un număr de ____ file, iar dosarul cu același număr al Tribunalului Tulcea, atașat, conține un număr de 112 file.
PREȘEDINTE DE COMPLET,
Grefier,
- -
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Adriana Gherasim
