Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 204/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 204/2009
Ședința publică din data de 14 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare,pentru pronunțare apelul declarat de pârâta - SRL M și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr. 160 din 20.04.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Bistrița -N, în contradictoriu cu intimații - SRL M, M, COMUNA M - PRIN PRIMAR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B - pentru STATUL R, având ca obiect obligația de a face.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 noiembrie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 30 noiembrie 2009, apoi pe data de 07 decembrie 2009 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr. 160 din 20 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița - s-a admis acțiunea comercială formulată de reclamanta - SRL M împotriva piritei - SRL M, s-a constatat că în favoarea reclamantei și pârâtei este înscris un drept de folosință în cote de părți asupra terenului aferent construcțiilor din CF 3344 colectivă M, s-a constatat că accesul în incinta imobilelor construcții este comun, iar pârâtul a fost obligat să permită reclamantei accesul din drumul județean în curtea interioară.
De asemenea, s-a admis în parte acțiunea comercială din dosarul conexat nr.1349/2005 formulată de - SRL împotriva pârâtei M, - RL M, comuna M prin Primar și Statul Român și în consecință: s-a constatat că prin procesul verbal de licitație din 8 aprilie 2004, - SRL a dobândit dreptul de proprietate asupra spațiului comercial II, așa cum acesta este precizat în CF 3344/II M și dreptul de folosință în cota de părți asupra terenului aferent construcțiilor așa cum rezultă din CF 3344 colectivă
Pârâta Maf ost obligată să predea acte apte de întabulare sau in caz contrar dispune inscrierea în a dreptului de proprietate astfel dobândit de - SRL M asupra imobilelor inscrise in 3344/II M,precum și a dreptului de folosință asupra terenului aferent in cotă de 1/2părți.
S-a respins ca neîntemeiat petitul privind rectificarea înscrierii dispuse in favoarea - SRL M, obligă pe pârâta - SRL să plătească reclamantei - SRL suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin procesul verbal de licitație din data de 8.04.2004 reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra etajului I al Complexului comercial din comuna M și anexele edificate pe terenul înscris în M, precum și un drept de folosință asupra terenului aferent, cu obligarea pârâtei M să predea înscrisurile pentru întabulare sau în caz contrar să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Așa cum rezultă din extrasul CF 3344 M, terenul aferent nr.top 419/4 și 419/1/1, constituie proprietatea Statului Român, iar construcțiile proprietatea pârâtei Din același extras rezultă că pârâta M deținea un drept de folosință asupra terenurilor pe durata construcțiilor.
In privința construcțiilor acestea constau din magazin universal, cu bufet, clădire, parter și etaj.
Parterul se compunea din bufet, spălător, cameră, depozit, vestiar, anticameră, depozit de mână, centrală termică, casa scării, magazin alimentar,anticameră.
Etajul se compunea din spații vânzare produse nealimentare, 2 depozit, cameră retuș, vestiar, hol, casa scării.
Toate aceste imobile construcții proprietatea pârâtei M, au fost vândute la licitație publică. Astfel,așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 9.05.2003, reclamanta - SRL a preluat parterul Complexului comercial și bufetul cu grădina de vară.
Etajul și anexele din spatele completului nu au fost cumpărate de către reclamantă, iar așa cum se stipulează în mod expres în înscrisul existent la dosarul cauzei "curtea a rămas comună".
Acest proces verbal de adjudecare a fost concretizat în contractul de vânzare-cumpărare și actul de parcelare de teren cu construcții ambele autentifica sub nr.532/2005 de către notarul public. In privința actului de parcelare se impune a se preciza că acesta are la bază și o documentație tehnică (51.56(, ce poate viza Oficiul de Cadastru.
Colaborând procesul verbal de adjudecare cu actul de parcelare se desprinde concluzia că, acestea sunt conforme în sensul că,cuprindă totalitate parte din imobilele construcții ce au fost adjudecate de către reclamantă.
Astfel, după cum s-a putut observa din extrasul /1 acestea cuprind spațiul comercial nr.1,situat la parter,compus din bufet,spălător,cameră, vestiar, anticameră,depozit de mână,centrală termică,magazin alimentar,separator grăsime, puț de apă și cota de părți comune indivize. In fine, reclamanta a dobândit implicit și un drept de folosință asupra cotei de părți din terenul aferent construcțiilor.
Ca atare, reclamanta a dobândit un drept de folosință în cota arătată,asupra terenului aferent ce excede părțile comune indivize.
Prin prisma acestui drept de folosință accesul în incinta imobilului este comun, fapt ce rezultă și din documentația tehnică aferentă actului de parcelare.
Astfel, văzându-se disp.art.111 Cod proc.civilă, s-a constatat existența unui drept de folosință comună a reclamantei și pârâtei, asupra terenului aferent construcțiilor, iar ca atare accesul în incinta imobilului este comun, pârâta - SRL M, urmând a fi obligată prin prisma disp.art.1073 Cod Civil,să permită reclamantei accesul din drumul județean.
In privința pârâtei - SRL M, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 8.04.2004 cu ocazia efectuării etapei a 2-a de licitației a dobândit spațiu comercial nr.2, compus din la parter, depozit, casa scării la etaj spații de vânzare produse nealimentare, 2 depozite, camera retuș, vestiar, hol, casa scării și cota de părți din părțile comune indivize. Implicit pârâta a dobândit și un drept de folosință asupra cotei de părți din terenul aferent ce excede părțile comune indivize.
După cum se poate observa pârâta a dobândit și anexe situate la parter și ca atare criticile formulate privind actul de parcelare sunt neîntemeiate.
Instanța constatat astfel, că pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra spațiului comercial nr.2, susmenționat, obligând în baza art.1073, 1077 cod civil pe pârâta M să predea reclamantei acte apte de întabulare sau în caz contrar va dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate a reclamantei asupra imobilelor înscrise în CF 3344/2, precum și a dreptului de folosință asupra terenului aferent în cotă de 1/2părți.
Dispunând astfel, s-a avut în vedere cele înscrise în CF 3344 colectivă are coroborat cu CF 3344/II
De fapt,pârâta M nici nu s-a opus admiterii acțiunii obiect al dosarului nr.1349/2005.
In realitate litigiu dintre părți s-a declanșat pe fondul dreptului de folosință asupra terenului aferent construcțiilor ce excede părțile indivize.
In privința acestui drept de folosință s-a mai reținut și faptul că, așa cum a rezultat din contractul de închiriere nr.31/2005 (68,69, dosar nr.1349/2005), reclamanta și-a consolidat acest drept ce cuprinde suprafața de 400 mp, având destinația curte,depozitare ambalaje. Această suprafață se circumscrie cotei de părți din terenul aferent construcțiilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N și - SRL M.
Apelanta - SRL solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată în scris, să se constate ca prin procesul verbal de licitație din data de 8 aprilie 2004 dobândit dreptul de proprietate asupra etajului I al Complexului M top 419/4 și 419/1/1 și a dreptului de folosință asupra terenului, să se dispună rectificarea înscrierilor dispuse în favoarea intimatei în CF 3344 M nr top 419/4 și 419/1/1, în sensul radierii dreptului de proprietate și reînscrierea acestui drept, conform procesului verbal de licitație și a anexei la acest contract.
În continuare arată că, prin hotărârea dată instanța de fond a privat-o de dreptul de a se administra probele solicitate, arătând că a solicitat efectuarea unei expertize tehnico topo. Efectuarea acestui raport de expertiză era absolut necesar în cauză deoarece trebuia să se pronunțe și cu privire la capătul de cerere prin care a solicitat rectificarea înscrierilor dispuse în favoarea - SRL.
Contestă raportul de expertiză pe baza căruia s-a dispus întabularea în CF, a imobilelor cumpărate de intimată la licitația publică. Această expertiză este una extrajudiciară și nu le este opozabilă.
Atâta vreme cât contestă raportul de expertiză topo, instanța de fond nu o poate "obliga" să accepte intabularea în CF a construcțiilor cumpărate, în baza acestui raport de expertiză.
Instanța de fond a fost sesizată și cu un capăt de cerere prin care a solicitat rectificarea înscrierilor dispuse în CF, pe baza acestui raport de expertiză motivat de împrejurarea că în lucrarea sa de expertiză expertul a cuprins și o parte din construcțiile cumpărate de apelantă, precum și terenul atribuit acesteia.
Pentru a putea verifica admisibilitatea acestui capăt de cerere, instanța de fond era datoare să încuviințeze administrarea probei solicitate și anume efectuarea unei expertize tehnice judiciare.
cumpărate de apelantă nu sunt evidențiate pe schițele relevate întocmite de expert. În această lucrare de expertiză, expertul a identificat doar spațiul cumpărat de intimată, nu și cel cumpărat de apelantă. În tabelul de mișcare parcelară nu sunt făcute propuneri de întabulare pe apelantă.
Raportat la aceste neajunsuri ale raportului de expertiză se impunea ca instanța să încuviințeze efectuarea unei lucrări de expertiză judiciară.
Întrucât instanța a respins cererea de efectuare a unei expertize tehnice prin care urma să se verifice această împrejurare, în considerentele hotărârii sale a statuat că prin această înscriere nu a fost cuprinsă și partea din imobilele dobândite de apelantă și că anexele cumpărate de apelantă sunt pe undeva pe la parter. Instanța a omis să dispună întabularea și asupra acestor anexe și să indice în dispozitivul hotărârii amplasamentul lor.
Existența unui pretins contract de închiriere încheiat între Primăria Comunei M și intimată cu privire la terenul aferent construcțiilor nu are nici o relevanță în cauză. Acest contract a fost încheiat de primărie în disprețul legii administrației publice locale și el vizează un teren transmis cu ocazia licitației publice organizate anterior acestui contract de închiriere.
Apelanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N solicită admiterea cererii de repunere în termenul de apel, admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea că în favoarea reclamantei și pârâtei este înscris un drept de folosință în cote de părți asupra terenului construcțiilor din CF 3344 colectivă precum și în ceea ce privește admiterea în parte a acțiunii comerciale din dosarul conexat nr. 1349/2005, în sensul respingerii ca neîntemeiat a dreptului de folosință asupra terenului aferent construcțiilor din CF 3344 colectivă M și CF 3344/II M în cote de părți, în favoarea - SRL M și - SRL
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală.
Cumpărătorii imobilelor din speța supusă judecății, dobândesc un drept de proprietate asupra construcțiilor dar nu și un drept de folosință asupra terenurilor care rămân în continuare, în CF, pe Statul Român.
Intimata - SRL prin întâmpinarea depusă la data de 27 noiembrie 2009 solicită respingerea apelurilor ca nefondate cu obligarea apelantelor la plata în solidar a sumei de 14.280 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, conform documentelor justificative și a Notei de cheltuieli depuse la dosarul cauzei, în temeiul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă.
Analizând apelurile declarate de către pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N și - SRL M prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea reține următoarele:
1. Potrivit art.284 pr.civ. termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În speță, hotărârea a fost comunicată apelantei DGFP B-N la data de 11 mai 2007 iar apelul a fost declarat la data de 14 iunie 2007; se poate observa, așadar, că termenul pentru declararea apelului nu a fost respectat astfel că acesta urmează a fi respins ca tardiv.
Cererea formulată de apelantă cu privire la repunerea în termenul de apel a fost apreciată de către instanță ca nefondată pentru următoarele considerente:
Apelanta nu a respectat termenul de apel invocând împrejurarea că la data la care ar trebui să fi declarat apelul a înaintat organelor ierarhice hotărârea, propunând renunțarea la calea de atac, însă, MFP a apreciat că se impune declararea apelului și, astfel, termenul nu a mai fost respectat.
Analizând această apărare a pârâtei prin prisma dispozițiilor art.103 alin.1 pr.civ. Curtea va aprecia că nu poate constitui "o împrejurare mai presus de voința ei" care să o fi împiedicat a efectua un act de procedură în termenul legal - respectiv depunerea apelului - întrucât hotărârea instanței de fond a fost comunicată în termen.
În consecință, Curtea, va aprecia cererea de repunere în termen ca fiind neîntemeiată și o va respinge ca atare.
2. Cât privește fondul litigiului, Curtea reține următoarele.
Demersul judiciar al reclamantei - SRL vizează reglementarea unui drept de acces la construcțiile proprietatea acesteia, acces care să fie asigurat pe terenul pârâtei - SRL, iar temeiul de drept al acestui demers îl constituie dreptul de folosință dobândit de părți asupra terenului odată cu achiziționarea imobilelor construcții înscrise în CF nr.3344
Dreptul de folosință dobândit de către apelantă este unul accesoriu dreptului de proprietate pe care îl are asupra părții din construcție și este supus regimului juridic prevăzut în art. 107 alin 1 din Legea nr. 1/2005, respectiv, dispozițiilor dreptului comun odată cu constatarea neconstituționalității textului de lege special.
Se poate observa că înscrierile a căror rectificare este solicitată de apelantă au fost efectuate potrivit actului autentic care a stat la baza transferului dreptului de proprietate precum și a anexelor sale; dreptul intimatei a fost dobândit și înscris în evidențele cadastrale în baza Actului de parcelare de teren cu construcții și contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 532/2005, iar anexele actului descriu modalitatea în care urma să se realizeze întabularea în CF, operațiune care a fost efectuată.
Raportul de expertiză întocmit în cauză relevă fără echivoc împrejurarea că actuala situație cadastrală a imobilelor aparținând părților corespunde procesului verbal de licitație din data de 09 mai 2003 precum și actului de parcelare de teren cu construcții și contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.532/2005.
Probele administrate în cauză relevă fără echivoc că înscrisurile care au stat la baza înscrierilor de carte funciară nu au fost contestate, nici una dintre părți nu a solicitat anularea în tot sau în parte a actului autentic iar cuprinsul acestuia nu a fost vreodată contestat, astfel că o eventuală rectificare a înscrierilor de carte funciară nu poate fi efectuată.
Așa cum se poate constata din procesul-verbal de licitație încheiat la data de 9 mai 2003, intimata a dobândit dreptul de proprietate asupra parterului complexului comercial și a grădinii de vară din comuna M imobile înscrise în CF 3344/I M, nr.cadastral 10/I, respectiv 3344 M, nr. cadastral 11 și a dreptului de folosință asupra terenului pe durata existenței construcțiilor.
Sub imperiul Legii nr. 109/1996, respectiv al actualei Legi nr. 1/2005 după trecerea construcțiilor în proprietatea efectivă a Cooperativelor, ca persoane juridice autonome de drept privat, terenul și-a păstrat cu titlu tranzitoriu regimul sau juridic, el rămânând în folosința gratuită a cooperației, fiind, a trece în patrimoniul proprietarului construcțiilor, prin cumpărare.
Legea nr. 1/2005 prevedea că: "Terenurile transmise în folosință pe durata nedeterminată și fără plată își mențin acest regim juridic pe toată durata existenței construcțiilor".
Prin decizia Curții Constituționale nr. 913 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 506 din 22 iulie 2009, s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 107 alin 1 din Legea nr. 1/2005.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea a reținut faptul că "obligarea autorităților administrației publice centrale sau locale, prin norme imperative, de a atribui în folosință gratuită terenurile, "pe toată durata existenței construcțiilor respective sau până la trecerea lor, cu plată, în proprietatea societății cooperative", determină încălcarea dreptului acestor autorități de a exercita stăpânirea efectivă, directă și nemijlocită, prin putere proprie și în interes propriu, a bunurilor imobile proprietate privată, de a le folosi și de a culege fructele civile".
În speță, însă, Cooperația nu a dobândit în proprietate terenul, acesta aparținând Statului Român astfel că și pe seama acestuia se poate susține, pe baza raționamentului amintit mai sus, că nu poate fi ținut a-l menține în folosință gratuită și perpetuă a proprietarului terenului.
La acest moment, însă, problema poate fi nuanțată doar pentru terenul aflat sub construcțiile proprietatea vânzătoarei și care au fost înstrăinate către terți, întrucât pentru celelalte doar Statul este unicul care este titularul tuturor atributelor dreptului de proprietate pentru terenul rămas neconstruit.
Se poate conchide astfel că instanța de apel, în limitele investirii sale și concordant cu art.295 pr.civ. trebuie să stabilească modalitatea în care cei doi proprietari ai construcției vor exercita în mod concurent dreptul de superficie pe care îl dețin, fiind exclusă eventuala partajare, folosință exclusivă, mișcări de parcele, dezmembrări ori acordări de numere cadastrale noi.
După cum rezultă din extrasul CF 3344 M, terenul aferent nr.top 419/4 și 419/1/1, constituie proprietatea Statului Român; construcțiile sunt proprietatea pârâtei M, deținând și un drept de folosință asupra terenurilor pe durata construcțiilor.
Cât privesc construcțiile acestea constau din magazin universal, cu bufet, clădire, parter și etaj; parterul se compune din bufet, spălător, cameră, depozit, vestiar, anticameră, depozit de mână, centrală termică, casa scării, magazin alimentar,anticameră, iar etajul se compune din spații vânzare produse nealimentare, 2 depozit, cameră retuș, vestiar, hol, casa scării.
Toate aceste imobile construcții, proprietatea pârâtei M, au fost vândute la licitație publică după cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 9.05.2003, reclamanta - SRL achiziționând parterul Complexului comercial și bufetul cu grădina de vară.
Etajul și anexele din spatele completului nu au fost cumpărate de către reclamantă, iar așa cum se stipulează în mod expres în înscrisul existent la dosarul cauzei "curtea a rămas comună".
Ulterior, cuprinsul procesului verbal de adjudecare a fost concretizat în contractul de vânzare-cumpărare și actul de parcelare de teren cu construcții ambele autentifica sub nr.532/2005 de către notarul public ce are la bază și o documentație tehnică, ce poartă viza Oficiul de Cadastru.
Extrasul de carte funciară nr.3344/1 evidențiază că imobilul înscris aici cuprinde spațiul comercial nr.1, situat la parter,compus din bufet,spălător,cameră, vestiar, anticameră,depozit de mână,centrală termică,magazin alimentar,separator grăsime, puț de apă și cota de părți comune indivize. In fine, reclamanta a dobândit implicit și un drept de folosință asupra cotei de părți din terenul aferent construcțiilor.
Se poate susține, așadar, că, reclamanta a dobândit un drept de folosință în cota arătată,asupra terenului aferent ce excede părțile comune indivize, iar acest drept de folosință asigură accesul comun în incinta imobilului, fapt ce rezultă și din documentația tehnică aferentă actului de parcelare.
In privința pârâtei - SRL M, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 8.04.2004 cu ocazia efectuării etapei a 2-a de licitație, a dobândit spațiul comercial nr.2, compus din la parter, depozit, casa scării la etaj spații de vânzare produse nealimentare, 2 depozite, camera retuș, vestiar, hol, casa scării și cota de părți din părțile comune indivize, și, implicit pârâta a dobândit și un drept de folosință asupra cotei de părți din terenul aferent ce excede părțile comune indivize.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut existența unui drept de folosință comună a reclamantei și pârâtei, asupra terenului aferent construcțiilor, precum și accesul comun în incinta imobilului.
În consecință, întrucât în limitele investirii sale și în concordanță cu dispozițiile art.295 pr.civ. hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, Curtea, va aprecia apelul declarat ca fiind nefondat și în temeiul art.292 și urm. pr.civ. va menține hotărârea apelată în întregime reținând că este exclusă o eventuală partajare, folosință exclusivă, mișcări de parcele, dezmembrări ori acordări de numere cadastrale noi.
Apelanta aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată să plătească intimatei - SRL suma de 14280 lei, cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termenul de apel.
Respinge ca tardiv apelul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N cu sediul în B-
Respinge apelul declarat de reclamanta - SRL M cu sediul în M- județul B-N împotriva sentinței civile nr. 160 din 20.04.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Obligă apelanta să plătească intimatei - SRL suma de 14280 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
7 ex./12.01.2010.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Augusta Chichișan