Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 205/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 205

Ședința DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 02 iulie 2008

PREȘEDINTE: Radu Mateucă

JUDECĂTOR 2: Mariana Moț

Grefier Raluca

Pe rol, rezultatul dezbaterilor asupra apelurilor declarate de pârâtul și reclamanta - CLUB SRL C împotriva sentinței nr.138 din 5 februarie 2008, pronunțate de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr- (număr în format vechi 888/COM/2005), în contradictoriu cu intimații pârâți și - SRL

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 18.06.2008, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată - parte integrantă din prezenta decizie - când instanța a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 25 iunie 2008 și ulterior la data de 02 iulie 2008.

CURTEA

Asupra apelurilor de față;

La data de 15 iulie 2005, reclamanta - CLUB SRL C, a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca pe baza hotărârii ce o va pronunța în cauză să-l oblige pe acesta să-i permită reclamantei folosința spațiului comercial în suprafață de 292,25, situat în C, Centrală, în vederea folosinței și exploatării acestuia în scopul pentru care s-a încheiat contractul de asociere în participațiune, respectiv înlăturarea acestor acte abuzive și totodată, să permită reclamantei accesul la spațiul comercial pe care s-a obligat să i-l pună la dispoziție în baza unui contract de asociere în participațiune, în vederea realizării scopului asociației.

Prin întâmpinarea depusă de către pârâtul s-a solicitat respingerea acțiunii, pe considerentul că reclamanta are la dispoziție spațiul comercial fără să fi fost împiedicată în vreun fel în buna folosință a acestuia, întrucât prin Sentința nr. 1288/12 noiembrie 2004 s-a dispus reintegrarea reclamantei în spațiu.

Reclamanta a formulat precizare la cererea de chemare în judecată prin care a învederat instanței că înțelege să lărgească cadrul procesual și să se judece în contradictoriu și cu A C și - SRL C, întrucât aceștia din urmă ocupă și folosesc în calitate de debitori precari, o parte din spațiul în litigiu.

În ședința publică din 29 ianuarie 2008, pârâtul, prin apărător a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C și SRL C.

Tribunalul Dolj - Secția Comercială, prin sentința nr. 138/5 februarie 2008, a fost admisă exccepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților A C și - SRL C, dar și acțiunea precizată împotriva pârâtului, obligând pârâtul să permită reclamantei să folosească spațiul comercial în suprafață de 292,25 situat în C, str. - B, Centrală, județul D, spațiu ce formează obiectul contractului de asociere încheiat între părți la data de 19 ianuarie 2004, dar și accesul în spațiul sus-menționat.

A fost respinsă acțiunea precizată împotriva pârâților A C și - SRL C, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Pârâtul a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de 1437,6 lei, reprezentând cheltuieli.

S-a reținut de către instanța de fond, că prin contractul de asociere în participațiune, încheiat la data de 19 ianuarie 2004, pârâtul a fost obligat să pună reclamantei la dispoziție un spațiu comercial în suprafață de 292,25 situat în C, Centrală, urmând ca reclamantul, în schimbul dobândirii acestui drept de folosință, să îi asigure acestuia un beneficiu lunar din activitatea desfășurată, reprezentând echivalentul în lei a 1200 USD din ziua plății efective.

Obligația pârâtului era o obligație cu un caracter continuu, folosința urmând a fi acordată reclamantei pe întreaga durată a contractului, după cum și obligația reclamantului constă în prestații periodice asumate de către acesta.

Instanța a constatat că, deși inițial pârâtul a pus reclamantei la dispoziția sa spațiul în litigiu, ulterior, ca urmare a unor neînțelegeri, acesta i-a interzis accesul în incinta acestuia mai întâi în mod direct, prin acte efective de opoziție, pentru ca apoi, în urma pronunțării unei hotărâri judecătorești de reintegrare în spațiu, în mod indirect, prin punerea spațiului la dispoziția unor alte persoane, prin efectuarea unor compartimentări și modificări ale structurii acestuia și prin deținerea efectivă a cheilor de acces în acesta.

Nu vor fi reținute apărările pârâtului referitoare la inexistența unei opoziții a sa cu privire la folosința spațiului de vreme de reintegrarea consemnată în cuprinsul procesului verbal de executare din 16 decembrie 2004 a fost formală și neconfirmată de situația de fapt observată la fața locului și indicată instanței de către expertul desemnat în cauză și nici prin celelalte probe administrate în cauză.

Nu este fondată nici apărarea pârâtului privind excepția de neexecutare a contractului, acesta fiind cel ce a refuzat primirea beneficiului aferent perioadei ianuarie 2005- iunie 2005, ce i-a fost expediat de către reclamant prin mandat poștal prin confirmare de primire și totodată și cel care, prin atitudinea sa de a împiedica implicit reclamanta să folosească spațiul în litigiu, a determinat neîndeplinirea ulterioară a acestei obligații de plată de către aceasta.

Instanța de fond a apreciat că neîndeplinirea de către pârât a obligației sale de a permite reclamantei accesul și de a asigura folosința acestuia asupra spațiului comercial ce a format obiectul contractului în participațiune, Constituie o neîndeplinire culpabilă a unei obligații contractuale.

În ceea ce privește acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtele A C și - SRL C, s-a reținut că nu s-a dovedit calitatea procesuală pasivă a acestora.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel atât reclamanta - CLUB SRL C, cât și pârâtul.

În ceea ce privește apelul reclamantei, aceasta a învederat că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A C și - SRL C, în condițiile în care obiectul cererii de chemare în judecată a privit dreptul de acces și folosință a spațiului comercial în litigiu.

Apelanta a recunoscut că societățile în cauză nu au fost părți în contractul de asociere în participațiune, dar față de împrejurarea că prin acest contract dreptul de folosință a spațiului îi aparține în exclusivitate, în mod firesc, putea solicita și obligarea terțelor societăți care ocupă în mod nelegal spațiul, să-i permită accesul și folosința.

În condițiile în care, atât martorul audiat, cât și expertiza efectuată în cauză au atestat faptul că la momentul soluționării cauzei, ACf olosea o parte din spațiul comercial în litigiu, în mod greșit instanța de fond a reținut că nu se justifică legitimarea procesuală pasivă în cauză.

Apelanta a considerat în acest context că se impune respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive față de A și pe cale de consecință, admiterea acțiunii și față de aceasta.

Apelantul a susținut că motivarea sentinței este contradictorie și în orice caz, ar pleda, mai degrabă, pentru respingerea cererii și nu pentru admitere.

Instanța de fond nu a lămurit aspectul potrivit căruia, cine se face vinovat de neînțelegerile intervenite între părți, în ce au constat acestea, și, mai ales, dacă au influențat derularea firească a contractului.

Reprezentanții reclamantei au procedat în mod nelegal și, fără acordul apelantului, atunci când au demolat o parte din zidurile imobilului și au reconfigurat interiorul acestuia, în acest sens, reclamanta fiind sancționată contravențional, fiindcă a executat lucrări de desființare de ziduri interioare din cărămidă, fără autorizație de desființare.

Faptul că, ulterior procesul - verbal a fost anulat, nu este opozabil apelantului, acesta considerând că rămâne un fapt că reclamanta a desființat ziduri interioare fără acordul său expres.

S-a mai învederat că, la data de 16 decembrie 2004 s-a executat ordonanța de reintegrare, prin care reclamanta a fost pusă efectiv în posesia spațiului, împotriva celor reținute de către instanța de fond, mai ales că reclamanta a semnat procesul-verbal de executare.

Nu s-a luat în considerare faptul că prin decizia Curții de APEL CRAIOVA nr.829/01.06.2005, s-a stabilit în mod irevocabil și cu putere de lucru judecat că nu s-au dovedit de către reclamantă acte de opunere din partea pârâtului la folosirea spațiului.

Practic, între acțiunea de atunci și cea de astăzi nu există diferențe, decât în privința procedurii alese, prima dată fiind uzitată calea ordonanței președințiale.

Instanța de fond ignoră și concluziile raportului de expertiză referitoare la constatarea expertului, că utilajele aparținând reclamantei sunt depozitate în spațiu și aceasta ocupă o suprafață totală de 152,84 mp.

În mod greșit a fost respinsă și excepția de neexecutare a contractului pe considerentul că pârâtul ar fi refuzat primirea beneficiului aferent perioadei ianuarie - iunie 2005, în condițiile în care instanța nu a verificat cuantumul sumei expediate în raport nu numai de perioada stabilită arbitrar, dar și de faptul că trebuia verificată executarea contractului de către reclamantă de-a lungul întregii perioade pentru care a invocat lipsa nejustificată a lipsei folosinței spațiului.

În opinia pârâtei, după ce reclamanta a fost reintegrată în spațiu, a renunțat la folosința efectivă a spațiului menținându-și însă toate utilajele în acest spațiu și încercând să obțină pe cale judecătorească niște despăgubiri pe care nu le-ar dobândi prin activitatea societății desfășurată în acest spațiu.

Cu titlu de întâmpinare, a solicitat respingerea apelului societății reclamante, în condițiile în care instanța de fond a pronunțat o soluție legală.

S-a depus întâmpinare și de către reclamanta - CLUB SRL care a solicitat respingerea apelului pârâtului apreciind motivele ca nefondate.

La termenul din 18.06.2008, apelantul pârât a invocat excepția tardivității apelului formulat de reclamantă.

Analizând actele și probatoriile dosarului, în raport de motivele invocate în cauză, Curtea apreciază ca fiind fondat apelul reclamantei și nefondat apelul promovat de pârâtul.

O primă problemă care s-a ridicat este cea a tardivității apelului formulat de reclamanta - CLUB SRL C.

Termenul de apel prevăzut de art. 284 alin.1 pr. civ. este un termen imperativ, astfel încât, în caz de încălcare intervine sancțiunea decăderii.

Numai că în speță, din actele depuse a rezultat că apelul nu a fost depus tardiv, întrucât fiind comunicat reclamantei la 14 martie 2008, termenul de apel se împlinea într-o zi nelucrătoare, iar potrivit art.101 alin. 5 pr. civ. termenul care se sfârșește într-o zi de legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

În ceea ce privește fondul cauzei, au fost invocate prevederile art. 969 și 1073 Cod civil.

Este fără echivoc, că la baza acțiunii formulate stau prevederile art. 969 cod civil, deci existența unei convenții care naște obligații reciproce pentru părți.

Deasemenea, în temeiul art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul la executarea întocmai a obiectului obligației.

În fapt, între apelanta-reclamantă și apelantul - pârât s-a încheiat un contract de asociere în participațiune (19.01.2004), prin care pârâtul s-a obligat să pună la dispoziția reclamantei - CLUB SRL C un spațiu comercial în suprafață de 292,25 situat în C, Centrală, în timp ce acesta urma să asigure pârâtului un beneficiu lunar din activitatea desfășurată reprezentând echivalentul a 1200 USD la cursul din ziua plății efective.

Contractul încheiat inițial pe o perioadă determinată, respectiv până la 01 aprilie 2006, s-a prelungit până în anul 2011, în urma dobândirii proprietății spațiului către pârât.

Probele au evidențiat că, între cele 2 părți au apărut neânțelegeri ceea ce a dus la apariția unor litigii determinate de împiedicarea reclamantei de a mai utiliza spațiul.

Apelantul-pârât a invocat faptul că, instanța de fond nu a cercetat culpa în ceea ce privește neînțelegerile apărute între părțile contractante în sensul că izvorul acestui conflict îl constituie efectuarea de către reclamantă a unor lucrări de dezafectare a spațiului în litigiu, fără consimțământul pârâtului.

A adus ca argument în susținerea sa faptul că reclamantul a fost sancționat contravențional pentru aceste lucrări, considerând că nu are relevanță faptul că procesul-verbal de contravenție a fost anulat, rămânând în vigoare aspectul că reclamanta a desființat ziduri interioare fără a avea acordul expres al pârâtului.

Este adevărat că sentința prin care s-a anulat procesul-verbal de contravenție nu este opozabilă pârâtului, însă aceleași părți s-au judecat într-o altă cauză, având ca obiect rezilierea contractului de asociere între părți, invocându-se neexecutarea culpabilă a obligațiilor contractuale de către apelanta-reclamantă.

Acțiunea în reziliere a fost respinsă prin sentința civilă nr. 480/12 iulie 2005 a Tribunalului Dolj - Secția Comercială, sentință rămasă irevocabilă, reținându-se în esență că - CLUB SRL Car espectat obligațiile asumate atât în privința executării unor lucrări în legătură cu obiectul asocierii cât și în privința taxelor și contribuțiilor datorate.

O altă susținere a apelantului - pârât a vizat faptul că reclamanta nu ar fi fost împiedicată în folosirea spațiului, după punerea în executare a ordonanței pentru reintegrare în spațiul comercial, întrucât aceasta a semnat procesul-verbal de executare, în care s-a consemnat și lipsa de opunere a pârâtului.

Numai că aceste susțineri nu pot fi primite, pentru că ceea ce prezintă relevanță este aspectul dacă reclamantei i s-a permis în fapt folosirea spațiului, ori martorii audiați și expertiza efectuată au evidențiat că - nu a putut beneficia de spațiul comercial contractat.

Potrivit expertizei, reclamanta nu folosește spațiul care i-a fost atribuit pentru desfășurarea activității, având însă utilaje depozitate, în diverse încăperi.

Deasemenea, au fost aduse modificări interioare ale spațiului de către proprietarul spațiului - numitul care a compartimentat sala de servire și parțial spațiul de depozitare, rezultând un număr de 6 spații, din care 5 au fost închiriate la diverse societăți.

Expertul a precizat că, reclamanta nu are acces la încăperile în care sunt depozitate utilajele și obiectele de inventar ce-i aparțin, întrucât cheia se află la pârâtul.

Concluzia este că, apelanta-reclamantă a fost pusă în imposibilitatea obiectivă de folosi spațiul.

Nefondat este și motivul privind exccepția de neexecutare a contractului.

În contractele sinalagmatice, oricare dintre părți poate să refuze executarea propriei obligații, cât timp cealaltă parte nu-și execută obligația corelativă.

Deci, pentru a cere executarea obligației de către cealaltă parte contractantă este necesar ca partea care cere executarea să-și fi executat obligația.

În mod corect instanța de fond a reținut că, pârâtul a fost cel care refuzat primirea beneficiului aferent perioadei ianuarie-iunie 2005 și ceea ce este mai important, faptul că, apelantul - pârât prin atitudinea sa, este cel care nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contractul de asociere.

Va fi respinsă și cererea apelantului - pârât privind suplimentarea probatoriului, în condițiile în care probele administrate au fost în măsură să clarifice situația de fapt.

Cât privește apelul reclamantei, Curtea apreciază că nu se poate reține că acțiunea ar fi fost promovată împotriva unor persoane care nu au calitate procesuală pasivă, atâta timp cât pârâta ACo cupă o parte din spațiul în litigiu, aspect relevat de către expertiză, împiedicând-o astfel pe reclamantă să folosească spațiul.

Față de aceste considerente, Curtea, în raport de prevederile art. 296 pr. civ., va respinge apelul pârâtului, va admite apelul reclamantei și va schimba sentința în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C și o va obliga pe aceasta să permită reclamantei accesul și folosința spațiului comercial în litigiu.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Văzând și prevederile art. 274 pr.civ., Curtea va obliga apelantul pârât la 2385 lei cheltuieli de judecată în apel către apelanta-reclamantă, reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția tardivității apelului formulat de apelantul reclamant - CLUB SRL

Respinge apelul formulat de pârâtul cu domiciliul în comuna, jud. D, împotriva sentinței nr.138 din 5 februarie 2008, pronunțate de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr- (număr în format vechi 888/COM/2005), în contradictoriu cu intimații pârâți cu domiciliul în C,-, jud. D și - SRL C cu sediul în str. 1 -, -0,.1,.11, jud.

Admite apelul formulat de reclamanta - CLUB SRL C cu sediul în-, jud. D, împotriva sentinței nr.138 din 5 februarie 2008, pronunțate de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr- (număr în format vechi 888/COM/2005), în contradictoriu cu intimații pârâți și - SRL

Schimbă sentința, în sensul că respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și o obligă pe aceasta să permită reclamantei accesul și folosința spațiului comercial în litigiu.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă apelantul pârât la 2385 lei cheltuieli de judecată în apel către apelanta reclamantă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 02 iulie 2008.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

Raluca

03 Iulie 2008

Red. 6 ex./ jud.

Tehnored.

Jud. Fond

Președinte:Radu Mateucă
Judecători:Radu Mateucă, Mariana Moț

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 205/2008. Curtea de Apel Craiova