Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Bucuresti

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA COMERCIALĂ NR.208

Sedința publică din 15 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Georgeta Guranda

JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu

GREFIER - - -

****************

Pe rol pronunțarea cererii de apel, formulată de apelanta pârâtă SC SRL C, împotriva sentinței comerciale nr.6007/30.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC M SRL B și intimata pârâtă BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ -SUCURSALA

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 08.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 15.04.2009, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA:

Prin cererea formulată la data de 28.11.2007, înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâtele SC SRL și BCR SA Sucursala B solicitând obligarea pârâtelor să restituie garanția de bună execuție în cuantum de 196.585,47 RON consemnată în contul bancar nr. cod IBAN - deschis la Banca Comercială Română - Sucursala B; obligarea pârâtei SRL la plata penalităților de întârziere la îndeplinirea obligației contractuale, curgând de la data de 18.09.2007 și până la data eliberării garanției de bună execuție; cu cheltuieli de judecată.

În motivare a cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta 1 contractul de antrepriză generală nr.M 0525 din 11.10.2005. În conformitate cu prevederile contractului reclamanta a constituit un cont de depozit colateral pentru garanții de bună execuție deschis la Banca Comercială Română - Sucursala B (cod IBAN -); a consemnat în cont garanția de bună execuție prevăzută de contract la valoarea de 196.585,47 RON; a executat obligațiile contractuale, astfel încât la data de 28.07.2006 s-a semnat procesulverbal de recepție la terminarea lucrărilor iar la data de 08.08.2007 s-a semnat procesul-verbal de recepție finală.

În conformitate cu prevederile art.15.2.3 aIin.2 din contract, pe data procesului-verbal de recepție finală (08.08.2007) pârâta 1 era obligată". a elibera/ restitui garanția de bună execuție. ", Pârâta 1 nu a dat curs obligației contractuale, motiv pentru care s-a emis ambelor pârâte somația - convocare notificată sub nr.713/2007 prin A și.

Obligația pârâtei 1 de ".a elibera/restitui garanția de bună execuție. " este o obligație contractuală. Îndeplinirea ei cu întârziere face aplicabile prevederile art.14.1 din contract. Pârâta 1 este obligată a achita reclamantei penaIizări de 0,1 %/zi de întârziere, aplicabile la valoarea garanției de bună execuție (196.585,47 RON). Penalitățile se calculează conform art.14.1 din contract și somației-convocator emisă de reclamantă, din data de 18.09.2007 și până la data eliberării garanției de bună execuție.

Pârâta a depus întâmpinare la 15.02.2008 prin intermediul căreia a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, în temeiul art.7, 9, 10 Cod pr.civ. deoarece sediul pârâtei este în C, Față de obiectul cererii (a se observa faptul că reclamanta a motivat cererea pe obligația exclusivă a pârâtei 1 și în final a solicitat cheltuieli de judecată numai de la pârâta 1 - ) este evident că pârâta BCR. nu are calitate în prezenta cauză, sau cel mult are o obligație accesorie. Caracterul accesoriu al pârâtei BCR rezultă din faptul că garanția de bună executare este accesorie contractului de executare a lucrărilor. De asemenea, a invocat excepția prematurității deoarece concilierea a fost fixată mai devreme de 15 zile.

Pe fondul cauzei, pârâta a invocat excepția de neexecutare a contractului, arătând că între părți s-a încheiat și s-a executat un contract de antrepriză generală: reclamanta și-a executat parțial obligațiile, iar pârâta și-a achitat toate obligațiile financiare, achitând prețul contractului. In perioada de garanție de 12 luni (definită de contract) s-a constatat o serie de deficiențe și s-au încheiat mai multe procese-verbale adiacente procesului-verbal de recepție finală (procese-verbale încheiate cu subcontractorii și certificate de antreprenorul se - la 15.08, 16.08, 17.08 și 21.08.2007). Cea mai mare parte din aceste deficiențe nu a fost remediată nici până în prezent deși a depus diligențe atât pe lângă antreprenorul general cât și la subcontractori.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială prin sentința comercială nr.6007 din 30.04.2008, a admis cererea formulată de reclamanta și a obligat pârâtele să restituie reclamantei garanția de bună execuție în cuantum de 196.585,47 lei consemnată în contul bancar - deschis la CR - Sucursala B, a obligat pe pârâta SC SA la plata penalităților de întârziere de 0,1 %/zi de întârziere de la 18.09.2007 la data eliberării garanție precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6.831 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat contractul de antrepriză generală nr. pârâta fiind beneficiarul lucrărilor executate de reclamantă.

În art.15.1 din contract, părțile au stabilit în sarcina reclamantei obligația de a constitui o garanție de bună execuție. Garanția s-a constituit prin deducerea a 5% din valoarea contractuală din plata facturilor parțiale și s-a depus de beneficiar într-un cont special deschis pe numele reclamantei la BCR.

Conform extrasului de cont 1/08.01.2007, soldul disponibil in contul de garanții este de 196.585,47 lei.

La 08.08.2007 s-a întocmit procesul-verbal de recepție finală nr.1.

În cuprinsul acestui proces verbal se menționează: lucrările pe specialități au fost executate și recepționate, lucrările au fost complet terminate până la data de 28.07.2006; s-au predat cartea tehnică a construcției și fișa sintetică a obiectivului. S-a arătat că, in speță, construcția s-a comportat corespunzător in perioada de la data terminării ei la data de 28.07.2006 până in prezent, pe o durată de 12 luni. În baza constatărilor efectuate, comisia de recepție finală a propus recepția finală a obiectivului. Totodată, comisia a propus recepția finală cu condiția rezolvării problemelor din anexa nr.3 care vizează recomandări privind: revizuire tâmplărie și instalații, funcționare calorifere, acționare uși, etc.

Așa cum rezultă din art.15.2, obligația de a elibera garanția de bună execuție a devenit scadentă. Atât în partea privind definițiile termenilor contractului, cât și în art 15.2.3 din contract, părțile nu au inserat obligativitatea încheierii procesului verbal fără obiecțiuni, ca și condiție de eliberare a garanției.

În art.15.2.3 din contract se prevede că pârâta este obligată să restituie garanția de bună execuție odată cu întocmirea procesului-verbal de recepție finală. Așadar, conform acestei clauze, restituirea garanției nu este legată de recepția lucrării de către investitor, fără obiecțiuni, ci de încheierea procesului-verbal de recepție.

Procesul verbal de terminare a lucrărilor este actul ce atestă faptul că executarea lucrării este conformă proiectului și îndeplinește condițiile legale, cu excepția mențiunilor expres înscrise in document. Garanția, in opinia tribunalului, față de cele menționate, a fost stipulată pentru a acoperi deficiențele ce împiedică folosința bunului, ceea ce in prezenta cauză, nu se verifică.

Conform HG nr.273/1994 prin care s-a adoptat Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, recepția finală este recepția efectuată după expirarea perioadei de garanție care reprezintă perioada cuprinsă între data recepției și data terminării lucrărilor, a cărei durată se stabilește prin contract, și in cadrul căreia antreprenorul are obligația înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficiențelor apărute.

La terminarea lucrării, comisia de recepție a consemnat observațiile și concluziile în procesul- verbal de recepție, pe care l-a înaintat în termen de 3 zile lucrătoare investitorului împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecții a recepției.

Așa cum rezultă din art. 16 din Regulamentul aprobat prin HG nr.273/1994, comisia de recepție recomandă admiterea recepției în cazul în care nu există obiecții sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinației sale. În speță, perioada de garanție a fost de _12 luni și a început să curgă de la data de 28.07.2006, împlinindu-se la 28.07.2007. Cum după expirarea perioadei de garanție s-a încheiat procesul- verbal de recepție finală, cu recomandarea de admitere, iar pârâta nu a ridicat pretenții asupra garanției, instanța de fond a considerat că în cauză se impunea restituirea garanției. Astfel în opinia tribunalului, eliberarea garanției este indisolubil legată de perioada de garanție deoarece se regăsește in cap.15.2. În speță, întrucât comisia a recomandat recepția înseamnă că obiecțiunile nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinației sale. Prin urmare, interpretând art. 15.2.3 din contract prin prisma art. 16 și urm. din HG nr. 273/1994, tribunalul a considerat că garanția a fost instituită de părți pentru ca beneficiarul să se poată îndestula in situația in care deficiențele împiedică folosința bunului și nu pentru toate obiecțiunile.

Față de dispozițiile legale și contractuale precitate, tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a-și da acordul pentru eliberarea garanției este unul nejustificat.

Drept consecință, întrucât pentru eliberarea garanției este nevoie de concursul depozitarului BCR, tribunalul a admis cererea și a obligat pârâtele la plata sumei de 196.585,47 lei consemnată în contul bancar - deschis la CR -Sucursala

În art. 14.1.2 din contract, părțile au stipulat o clauză penală conform căreia, întârzierea în plata se penalizează cu 0,1%/zi de întârziere, aplicabil la valoarea sumei ce trebuia achitate.

Tribunalul a reținut că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale întrucât refuzul pârâtei pentru eliberarea garanției apare ca nejustificat. Acest refuz a generat un prejudiciu constând în vătămarea adusă patrimoniului reclamantei prin neîncasarea garanției.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC SRL.

Pârâta a arătat în motivarea apelului său că, competenta de soluționare a cauzei revenea Tribunalului Constanta deoarece conform art. 7, 9 si 10 cod pr. civ, acțiunile se soluționează de către instanța de la sediul paratului (C), locul unde a fost semnat contractul si/sau locul unde au fost executate obligatiile principale (C). Art. 9 precizeaza ca, in situatia in care printre parati sunt si obligati accesorii cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali (C). Instanta de fond a retinut cauza spre judecare conform art. 10 pct, 4 cod pr, civ, considerand in mod eronat ca Municipiul ar fi locul platii. Fiind o garantie bancara aceasta ia nastere la sediul paratuIui, iar locul platii este tot sediul paratului deoarece acesta dispune efectuarea platii, plata efectiva putand fi facuta oriunde exista filiale ale bancii.

Actiunea intimatei referitoare la parata acesorie BCR SA Sucursala B este inadmisibila deoarece aceasta nu poate fi obligata sa restituie garantia bancara care este la dispozitia pârâtei. A mai arătat apelanta că remedierile ce au fost constatate de catre comisia de receptie erau minore si nu impiedicau folosirea Imobilului, omițându-se a se arăta că pentru constructia Imobilului SC SRL a achitat integral pretul, iar institutia garantiei de buna executie se refera: la calitatea lucrarilor efectuate.

Judecatorul de fond a considerat in mod formal ca art. 15.2.3, din. contractul de antrepriza se refera la restituirea garantiei legata de incheierea procesului verbal de receptie si nu de receptia efectiva a lucrarii. Totodată instanța de fond a omis a arăta faptul ca actul numit proces verbal de receptie este afectat, de modalitati. Respectiv comisia de receptie a stipulat recomandarea receptiei finale ȘI cu conditia rezolvarii problemelor din anexa nr. 3 in termenele stabilite de comun acord cu reprezentantii SC - - pct. 5 din Procesul Verbal de receptie finala nr. 1 din 08.08.2007. Prin urmare fiind un act sub conditie efectele acestuia se produc dupa indeplinirea conditiei. Ori pana în prezent deficientele constatate nu au fost remediate, iar hala in discutie are o productivitate de sub 60%.

Întrucât susținerile judecatorului sunt pro cauza in conditiile in care calitatea lucrarilor este asigurata de garantie de buna executie iar efectele actului de receptie finala nu se pot produce decat dupa remedierea deficientelor constatate a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.

Curtea, în ceea ce privește competența teritorială urmează a respinge ca neîntemeiată această excepție întrucât apelanta pârâtă a construit o situație de fapt și de drept diferită de cea reală.

În cauză nu există o garanție bancară ci o garanție de bună execuție caracterizată legal și contractual astfel: a fost constituită contractual din sumele datorate și achitate de apelanta pârâtă cu titlu de preț; a fost constituită contractual de intimata reclamantă și a fost depozitată în contul bancar de depozit colateral deschis de intimata reclamantă pe numele său la intimata pârâtă, conform contractului.

Cum garanția de bună execuție ca obligație contractuală de sine stătătoare a fost constituită de intimata reclamantă în rezultă că obligația contractuală de eliberare a acestei garanții nu se putea executa decât în B la sediul intimatei reclamante.

Ca atare în mod corect Tribunalul Bucureștia reținut cauza spre soluționare pe fondul cauzei.

Curtea verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate urmează a admite apelul pe fondul cauzei pentru următoarele motive:

Garanția de bună execuție este reglementată de HG nr.273/1994 privind aprobarea regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările la zi.

Definiția acestei garanții se referă la acordul părților prin care din prețul achitat beneficiarul are drept de dispoziție asupra unei sume de bani, procent din preț ce vizează calitatea prestațiilor efectuate de cealaltă parte.

În situația în care după recepția finală a bunului beneficiarul este mulțumit de calitatea lucrărilor, acesta dispune eliberarea și acestui procent din preț către prestator.

În speță prestatorul a edificat construcția iar beneficiarul a achitat prețul solicitat.

În contractul dintre părți s-a prevăzut ca garanția de bună execuție să fie eliberată la data încheierii procesului verbal de recepție finală.

La 1.08.2007, s-a încheiat un act intitulat recepție finală în cuprinsul căruia la articolul 5 comisia de recepție a recomandat aprobarea recepției finale cu condiția rezolvării problemelor din anexa 3 în termenele stabilite de comun acord cu reprezentanții SC -.

Prin urmare s-a încheiat un act de recepție finală, sub condiție în sensul că acesta își produce efectele numai în situația în care se îndeplineau problemele deficitare din anexa 3

Deși pentru deficiențele consemnate s-au întocmit termene de execuție ulterior datei de 1 august 2008, reclamanta intimată nu și-a respectat aceste obligații astfel încât procesul-verbal de recepție finală nu-și poate produce efectele.

Față de aceste împrejurări, necontestate de reclamantă, Curtea, în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, urmează a admite apelul și a schimba în tot sentința atacată, în sensul respingerii cererii ca nefondată, întrucât eliberarea garanției este un aspect subsidiar care nu poate exista ca o obligație de sine stătătoare decât dacă recepția finală a avut loc.

Garanția de bună execuție este un beneficiu acordat de lege și instituit de părți care se referă la calitatea lucrărilor.

În cazul unui act încheiat sub condiție, efectele acestuia se produc după îndeplinirea condiției.

Prin urmare garanția de bună execuție putea fi eliberată după remedierea deficiențelor constatate de comisia de recepție, obligație pe care însă reclamanta nu a executat-

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta pârâtă SC SRL C, cu sediul în C, nr. 44, Județ C, împotriva sentinței comerciale nr.6007/30.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC M SRL, cu sediul în B,- sector 2 și intimata pârâtă BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ -SUCURSALA B, cu sediul în B,- sector 2.

Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge cererea ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 15.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

Red.Jud.

Tehnored.

5 ex. /3.08.2009

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Georgeta Guranda
Judecători:Georgeta Guranda, Minodora Condoiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Bucuresti