Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 222
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Nela Ochea
JUDECĂTOR 2: Lotus Gherghină
GREFIER - -
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâta DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. J, împotriva sentinței nr.706 din 03 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, lipsind apelanta pârâtă DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul arhivă al instanței intimatul reclamant a depus întâmpinare și un set de înscrisuri, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Intimatul reclamant arată că stâlpul în litigiu există din anii 1982-1983, adică de aproximativ 25-26 de ani și la el este arondată toată localitate, iar fizic nu există posibilitatea mutării din curtea sa. Pe fondul cauzei, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea transportului.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.706 din 03 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul și a fost obligată pârâta SC Distribuție SA, să mute transformatorul electric situat pe stâlpul de lângă imobilul reclamantului din comuna, județul S-a luat act că reclamantul a renunțat la judecată cu privire la cererile referitoare la mutarea stâlpului și plata chiriei și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1.386,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere că potrivit registrului agricol și adeverinței nr.2078/21.08.2008 eliberată de Primăria comunei -, reclamantul este proprietarul unui teren în suprafață de 0,04 ha, situat în intravilanul localității -, teren pe care se află amplasată o construcție - casă de locuit, ridicată în 1978, care există și în prezent.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, s-a reținut că transformatorul produce un zgomot puternic iar în urmă cu ceva timp a luat foc.
S-a mai avut în vedere că din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză a rezultat că amplasamentul pe care se află stâlpul și transformatorul nu respectă condițiile de protecție și de siguranță prevăzute de reglementările tehnice în vigoare, respectiv ordinul nr.4/2007 al ANRE, ordin potrivit căruia distanță minimă de amplasare a posturilor de transformare față de clădiri de locuit este de 6 metri. De asemenea, instanța de fond a reținut că potrivit prescripțiilor tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, distanța minimă de siguranță trebuie să fie de minim 15 metri, însă distanța amplasamentului în cauză este de 3,10 metri, astfel încât nu sunt respectate nici prescripțiile tehnice privind amplasarea construcțiilor și conformarea la foc și pot pune în pericol de incendiu imobilul și siguranța celor ce locuiesc în imobil.
Având în vedere că postul de transformare a fost amplasat în anul 1983, ulterior ridicării construcției în care locuiește reclamantul, fără respectarea prescripțiilor tehnice referitoare la zona de protecție și siguranță, instanța de fond în baza art.1076 cod civil admis acțiunea și a obligat pârâta să mute transformatorul electric situat pe stâlpul de lângă imobilul reclamantului din comuna, județul
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel pârâta DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. J, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art.282-298 proc. civ.
Prin motivele de apel pârâta DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. Jai nvocat că instanța de fond a fost în eroare când a reținut faptul că imobilul reclamantului a fost construit în anul 1978, înainte ca postul de transformare să fie amplasat în acel loc în anul 1983 și nu a avut în vedere că din planșele foto depuse de către expert la dosar rezultă că este imposibil ca imobilul să fie construit în urmă cu 31 de ani.
Apelanta pârâtă consideră că reclamantul a executat construcția fără a respecta distanța prevăzută de lege față de postul de transformare și fără a deține autorizația de construcție, iar întreaga perioadă de 25 de ani nu a fost deranjat de existența acestuia.
La data de 20 octombrie 2009, intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală și obligarea apelantei pârâta la plata cheltuielilor de judecată, motivată de faptul că deși nu a mai deține autorizație de construire și ni la Primăria comunei, nu se mai găsește, totuși adeverința nr. 2078 emisă la data de 21 august 2008, atestă că imobilul a fost edificat în baza autorizației nr. 15 din 10.05.1978. Acest înscris se coroborează, susține intimatul reclamant, cu celelalte acte depuse, respectiv chitanța din 20 iulie 1976, privind plata manoperei, chitanța nr. 30201 din 22 septembrie 1978, privind contravaloarea cărămizilor, și bonul din 28 martie 1978, ce atestă contravaloarea energiei electrice și fac dovada că imobilul a fost construit din anul 1978, existând la data amplasării de către apelanta pârâtă DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. Jat ransformatorului în anul 1982, astfel încât administrarea probei cu expertiza era inutilă în cauză.
În ceea ce privește faptul că pe parcursul perioadei de 25 de ani nu a fost deranjat de amplasamentul transformatorului electric, intimatul reclamant, arată că anterior anului 1989 nu a existat posibilitatea manifestării vreunei opoziții, iar începând cu anul 2000 demersurile întreprinse au rămas fără rezultat.
Analizând sentința pronunțată de judecătorul-sindic prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din examinarea registrului agricol 2007-2009 și a adeverinței nr. 2078 eliberată de Primăria comunei la data de 21 august 2008, Curtea constată că intimatul reclamant este proprietarul terenului în suprafață de 0,04 ha situat în intravilanul localității. Pe acest teren se află amplasată o construcție cu destinația de locuință a intimatului reclamant.
În ceea ce privește anul edificării acestei construcții ca fiind anul 1978, Curtea constată că este corectă concluzia instanței de fond. Acest fapt este dovedit prin înscrisurile depuse, respectiv adeverința ne. 2967 din 19.10.2009, registrul agricol, chitanța din 20 iulie 1976, chitanța nr. 30201 din 22 septembrie 1978 și bonul din 28 martie 1978 (filele 18-21 dosar nr- al Curții de Apel Craiova ), care se coroborează cu declarațiile martorilor și audiați în cauză (filele 39 și 40 dosar nr- al Tribunalului Mehedinți ). Renovarea ulterioară a construcției, prin aplicarea altei tencuieli exterioare sau refacerea acoperișului și faptul că intimatul reclamant se află în imposibilitatea de a prezenta autorizația de construire, dar a cărei existență Primăria comunei o recunoaște, reprezintă simple susțineri, iar nu dovezi de natură să contrazică probele invocate.
Prin urmare, cum transformatorul electric a fost amplasat de către apelanta pârâtă DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. J, pe stâlpul de beton aflat pe terenul proprietatea reclamantului în anul 1983 de, fapt confirmat chiar de aceasta (adresa nr. 0426/3039/24.114.2006 aflată la fila nr. 26 dosar nr-), Curtea constată că s-a realizat ulterior edificării construcției.
În aceste condiții, Curtea constată că susținerile apelantei pârâte DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. J, în legătură cu modul de amplasare a postului de transformare a energiei electrice sunt nefondate, întrucât chiar apelanta pârâtă a fost cea care nu a respectat condițiile de protecție și siguranță, prevăzute de reglementările tehnologice în vigoare, respectiv Ordinul nr. 4/2007 al ANRE, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză, întocmit de expertul și cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Faptul că până în anul 2000, intimatul reclamant nu a făcut demersuri pentru modificarea amplasamentului postului de transformare nu prezintă nici un fel de relevanță juridică, fiind de notorietate că astfel de demersuri nu puteau fi efectuate anterior anului 1989.
În speță, Curtea constată că modalitatea de amplasare a transformatorului electric îi produce disconfort fizic și psihic intimatului reclamant, fapt de altfel necontestat de apelanta pârâtă, care cu un efort minim îl poate muta pe un alt stâlp de beton, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
În consecință, având în vederea considerente expuse, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză și o interpretare corectă a materialului probator, și în temeiul art. 296 cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta DISTRIBUȚIE SA - CENTRUL TG. J, cu sediul în Tg. J,-, județul G, împotriva sentinței nr.706 din 03 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în -, județul M, având ca obiect obligația de a face.
Obligă apelanta pârâtă la 105,93 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red. Jud.
Tehnored. /4 ex/26.11.2009
jud. fond.
06.11.2009
Președinte:Nela OcheaJudecători:Nela Ochea, Lotus Gherghină
