Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal -
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.23/C/2010 -
Ședința publică din 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - JUDECĂTOR 3: Sabău Mirela
- - - grefier
*********
Pe rol fiind soluționarea apelurilor comerciale formulate de apelanții reclamanți și - ambii cu domiciliul ales în O, str. -, nr.1,.2,.II, jud. B și apelanta pârâtă cu domiciliul în O,-, jud. B împotriva sentinței nr.489/COM din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect -obligația de a face -.
Se constată că, dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 16 februarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 23 februarie 2010. În termenul de pronunțare, au depus concluzii scrise, atât reclamanții cât și pârâta.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra apelurilor comerciale de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.489/COM din 15 aprilie 2009, Tribunalul Bihora admis în parte cererea formulată de reclamanții și, ambii cu domiciliul procesual ales în O str. - nr. 1,. II,. 2, în contradictoriu cu pârâta domiciliată în O- B, obligând pârâta să plătească reclamanților suma de 79.270, 65 lei cu titlu de despăgubiri și suma de 4.871 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Au fost espinse ca nefondate celelalte pretenții.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în fapt că la data de 27.05.1996 între cele două părți s-a încheiat un contract prin care reclamanții în calitate de cumpărători achiziționau de la pârâtă în calitate de vânzătoare un pachet de 3.700 acțiuni la B În cuprinsul înscrisului sub semnătură privată constatator al convenției nu s-a indicat cuantumul prețului, ci numai faptul că acesta a fost achitat în întregime, urmând ca formalitățile de vânzare-cumpărare să se întocmească "imediat ce va exista cadrul legal necesar pentru această operațiune" ( fila 10 ).
Pârâta a recunoscut însă cu prilejul administrării probei prin interogatoriu că prețul acțiunilor respective a fost achitat de către reclamanți, suma ridicându-se la 800.000 ROL ( fila 76- pct. 2 ).
Fiind un contract sinalagmatic, cu titlu oneros și consensual, contractul de vânzare-cumpărare este în principiu și translativ de proprietate ( art. 971 și 1295 alin. 1.civ. ). Aceasta presupune că simplul acord de voință intervenit între părți cu privire la obiectul derivat al contractului și preț este necesar și suficient pentru ca dreptul de proprietate să treacă din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului fără îndeplinirea unei formalități suplimentare. Nimic nu îmE. însă părțile să înlăture prin voința lor efectul amintit întrucât norma legală are un caracter supletiv.
Examinând cuprinsul convenției încheiate de părți rezultă că dorința acestora a fost de a proroga momentul transferului dreptului de proprietate atunci când nu va mai exista vreo de ordin legal. Formalitățile de vânzare-cumpărare la care au făcut acestea referire în cuprinsul contractului echivalează cu asumarea unei obligații de a face de către pârâtă: aceea de a face tot ceea ce este necesar pentru a transmite dreptul de proprietate în favoarea reclamanților. Tocmai de aceea, instanța a considerat că între părți a intervenit o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare și nu un contract de vânzare-cumpărare afectat de un termen suspensiv, întrucât din punct de vedere legal nu era posibilă transferarea dreptului de proprietate asupra acțiunilor la data de 27.05.1996.
Așa fiind, s-a apreciat de către instanță că reclamanții sunt îndreptățiți ca, în temeiul executării în natură a obligațiilor ( art. 1073-1077.civ. ) să solicite executarea întocmai a obligațiilor asumate sau să opteze pentru plata contravalorii bunului ce a făcut obiectul derivat al contractului. Întrucât ambele părți și-au exprimat acordul în privința celei din urmă variante, urmează a fi stabilit conținutul exact al obligației asumate de către pârâtă.
În cuprinsul contractului se precizează că obiectul derivat al acestuia îl reprezintă un pachet de 3.700 acțiuni la B Prin notele de ședință aflate la filele 46-8 pârâta a recunoscut că datorează contravaloarea celor 3.700 acțiuni, susținând însă că ele reprezintă în prezent 95.000 acțiuni la o valoare nominală de 1.000 ROL.
Apărarea formulată sub acest aspect nu a putut fi primită. Astfel, din coroborarea declarației martorului ( fila 112 ) și a conținutului raportului de contraexpertiză contabilă ( ce se impune a fi reținută întrucât reprezintă opinia avizată a trei experți ) reiese că în urma lichidării Asociației O în cursul anului 2005 avut loc o denominare a acțiunilor inițiale prin trecerea de la 96.562 acțiuni de 25.000 ROL la 2.414.050 acțiuni de 1.000 ROL, iar în urma fuziunii B cu Regia Autonomă a acțiunile Asociației au ajuns la 12.775.825. Toate aceste modificări succesive au determinat ca în final pachetul de 3.700 acțiuni să reprezinte în prezent un număr de 489.325 acțiuni.
Respectarea întocmai a dispozițiilor contractuale impune ca pârâta să achite reclamanților contravaloarea acestor acțiuni întrucât în caz contrar s-ar ajunge la păstrarea unei valori în patrimoniul acesteia contrar prevederilor art. 969 alin. 1.civ. Tocmai de aceea, având în vedere că potrivit informațiilor publicate pe pagina oficială de internet de către Bursa de Valori B (www.bvb.ro) o acțiune la. este cotată în data de 15.04.2009 cu suma de 0, 1620 lei, instanța a admis în parte cererea și a obligat pârâta să plătească celor doi reclamanți suma de 79.270, 65 lei cu titlu de despăgubiri.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, ele constau în taxa de timbru, timbru judiciar și onorariul expertului desemnat în cauză. Ținând seama că cererea a fost admisă în parte, instanța a considerat că se află în culpă procesuală pârâta, astfel încât oao bligat-o la plata sumei de 4.871 lei cu acest titlu.
Împotriva acestei hotărâri, în termen a declarat apel pârâta, solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți, în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta arată raportat la excepția prematurității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți că, ne aflăm în prezența aplicării dispozițiilor art.720/1 Cod procedură civilă care prevăd obligativitatea concilierii directe în cazul litigiilor evaluabile în bani, motiv pentru care apreciază că se impune respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate.
Consideră totodată că, procedura prealabilă instituită de legiuitor reprezintă un ansamblu de norme și reguli în baza cărora părțile unui conflict au obligativitatea parcurgerii acestei căi, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, putându-se lesne observa că prin așa zisa notificare transmisă prin executorul judecătoresc care nici odată nu a făcut dovada comunicării cu pârâta, se încearcă o conciliere având drept obiect soarta celor 3700 acțiuni SC""SA.
Reclamantul a mai solicitat prin cerere și obligarea pârâtei de a-și îndeplini obligațiile asumate față de reclamanți, prin actul de vânzare - cumpărare intitulat"minută" încheiat la data de 27 mai 1996, iar ulterior în 5 martie 2007 și-a precizat poziția, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 170.000 lei reprezentând contravaloarea acțiunilor cumpărate la 27 mai 1996. Ulterior se depune o precizare a precizării arătându-se că, contravaloarea actuală a celor 3700 acțiuni achiziționate de reclamanți de la pârâtă la data de 27 mai 1996.
Cele 3700 de acțiuni prin operațiunile de denominare și majorare capital produse în cadrul societății, suferit transformări majore, numărul acestora a crescut, reprezentând în prezent aproximativ 300.000 de acțiuni a căror valoare conform indicilor bursieri, este de 0.6 / acțiune astfel încât, 300.000 x 0,6 RON = 180.000 RON.
Constată astfel că nu a fost îndeplinită procedura instituită de art.720/1 Cod procedură civilă, solicitând în consecință respingerea ca inadmisibilă a cererii de formulate, ca efect al admiterii excepției prematurității.
Consideră totodată inadmisibilă cererea și raportat la natura juridică a contractului de vânzare - cumpărare care este intitulat minută, deoarece însuși reclamanții prin petitul cererii au solicitat obligarea de a-și îndeplini obligațiile prin actul de vânzare - cumpărare intitulat"minută", însă nicicând în cuprinsul procesului nu s-a pus problema calificării naturii juridice a acestuia, iar reclamanții în petitul cererii afirmă că ne aflăm în prezența unui contract de vânzare - cumpărare.
Doar judecătorul fondului califică minuta ca fiind o promisiune de vânzare - cumpărare, deși din lecturarea clauzelor contractuale rezultă că ne aflăm în prezența unui contract de vânzare - cumpărare afectat de condiție suspensivă.
În condițiile în care ne-am afla în prezența unei așa - zise promisiuni de vânzare - cumpărare se pune problema prescrierii dreptului la acțiune, arată pârâta.
Totodată, sentința atacată este vădit netemeinică și nelegală, dând o interpretare eronată probelor administrate în cauză.
Astfel, arată că, SC" "SA a fost constituită în anul 1997, în baza OUG nr.49/1997 prin reorganizarea Regiei Autonome a SA ca societate pe acțiuni, sub denumirea de Societate Națională a SA și prin fuziunea cu aceasta a însă 45 de societăți comerciale dintre care 40 foste societăți SA din țară, toate acestea 45 societăți, pierzându-și personalitatea juridică, fiind absorbite de SNP SA.
În vederea alocării corecte a acțiunilor și consolidării Registrului Acționarilor, SC""SA emis acțiuni cu valoare nominală de 1.000 lei(ROL) fiecare și în aceste condiții, acționarii fostelor societăți comerciale intrate în, au devenit acționari ai SA primind același număr de acțiuni cu valoare nominală de 1000 ROL.
Mai arată că, pentru acționarii proveniți de la SA cu ocazia fuziunii acestor societăți în cadrul SA nu au avut loc modificări ale numărului de acțiuni sau ale valorii nominale, acționarii primind același număr de acțiuni la aceeași valoare nominală de 1000 ROL, fiecare.
Consideră că raționamentul greșit la care a ajuns instanța se datorează confuziei și certitudinii acesteia bazată pe simpla afirmație a reclamanților că, în schimbul celor 3700 acțiuni, pârâta ar fi primit 160 de cupoane de privatizare, făcându-se confuzie între cupoane și certificate de proprietate.
Suma pe care pârâta o recunoaște ca primită este de 800.000 ROL, sumă care în anul 1996 reprezenta contravaloarea a două salarii ale pârâtei de încadrare, sumă necontestată de reclamanți și care conform minutei reprezintă 3700 acțiuni a 25.000 lei (ROL) pe acțiune.
La data încheierii minutei valoarea unei acțiuni era de 25.000 ROL, iar în prezent valoarea nominală a acesteia a devenit 1000 ROL, prin urmare 92500 acțiuni.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat apel și reclamanții și, solicitând instanței admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate și pe cale de consecință, obligarea pârâtei la plata sumei de 170.000 lei RON, reprezentând contravaloarea acțiunilor cumpărate de reclamanți, la valoarea acestora din data de 27 mai 2006, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanții arată că, soluția instanței de fond este temeinică și legală sub aspectul admiterii acțiunii principale, însă aceasta este eronată în ceea ce privește suma pe care pârâta a fost obligată aoa chita reclamanților.
Astfel, așa cum rezultă din actele dosarului, la data de 27 mai 1996, între reclamanții, pe de o parte, în calitate de cumpărători și pârâta, în calitate de vânzătoare, s-a încheiat o convenție sub semnătură privată, având ca obiect înstrăinarea unui număr de 3700 de acțiuni la SC""SA
Prin același act părțile stabilind ca formalitățile necesare subscrierii acțiunilor cumpărate, să se facă imediat ce va exista cadrul legal necesar realizării acestei operațiuni.
sentința civilă nr.102/2005 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a admis cererea lichidatorului judiciar și s-a constatat finalitatea operațiunii de lichidare a Asociației O astfel că de la acest moment s-a creat cadrul necesar transferului acțiuni cumpărate pe seama reclamanților, născându-se astfel obligația pârâtei de a întreprinde toate demersurile necesare pentru realizarea acestei finalități, obligație pe care pârâta nu și-a îndeplinit-
Din acest motiv, la data de 25 mai 2006, prin intermediul Executorului Judecătoresc reclamanții au trimis o notificare prin care a solicitat pârâtei să se prezinte la data de 1 iunie 2006 la asediul acestuia, în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, însă pârâta nu s-a prezentat și pe cale de consecință, despăgubirile pe care pârâta trebuie să le achite reclamanților urmează a fi stabilite raportat la valoarea unei acțiuni din data de 25 mai 2006 și nu la momentul pronunțării sentinței, respectiv data de 15 aprilie 2009.
Totodată, mai arată că prin lucrarea de expertiză efectuată în cauză, valoarea unei acțiuni și implicit despăgubirea la care sunt îndreptățiți reclamanții, a fost stabilită raportat la data de 25 mai 2006.
În drept au fost invocate prevederile art.281 și urm. Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea apelului ca nefondat formulat de reclamanți.
În motivarea întâmpinării arată, raportat la excepția prematurității cererii de chemare în judecată, că suntem în prezența aplicării dispozițiilor art.720/1 Cod procedură civilă care prevăd obligativitatea concilierii directe astfel că se impune respingerea ca și prematură a cererii.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumei de 170.00 lei, arată că, este nefondată această solicitare, deoarece prin notificare nu s-a realizat o modificarea a actului inițial, denumit "minută".
Prin precizarea motivelor de apel, reclamanții arată că solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii acțiunilor la valoarea stabilită în raportul de contraexpertiză, respectiv 0,498 lei/acțiune.
Instanța de apelanalizând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, constată următoarele:
Între părțile din cauză s-a încheiat la data de 27 mai 1996, un contract denumit "minută" prin care reclamanții, în calitate de cumpărători achiziționau de la pârâtă, în calitate de vânzătoare, un pachet de 3700 acțiuni la SC" B SA, în schimbul unui preț de 800.000 ROL achitat în întregime la momentul încheierii convenției, formalitățile de vânzare cumpărare urmând a se întocmi imediat ce va exista cadrul legal, necesar pentru această operațiune.
Reclamanții în vederea obținerii acțiunilor respective au predat pârâtei carnete cu certificate de proprietate pe care aceasta le-a depus în vederea obținerii acțiunilor în procedura de privatizare a societății SC" B"SA. La această procedură de privatizare puteau participa doar salariații B, fiecare salariat înscris în asociație subscriind la privatizarea societății prin depunerea de carnete cu certificate de proprietate.
Aceste carnete cu certificate de proprietate au fost centralizate la nivelul asociației, iar ulterior Asociația a achiziționat prin contractul de vânzare - cumpărare acțiuni nr. din 21 ianuarie 1995, încheiat cu Fondul Proprietății Private nr.1 -, pachetul de acțiuni reprezentând 20% din capitalul social al societății B SA, respectiv un număr de 96.562 acțiuni cu o valoarea nominală de 25.000 lei fiecare. Acțiunile dobândite de Asociația urmau a fi distribuite membrilor asociației la lichidarea asociației, fapt care a avut loc în anul 2005, când prin sentința nr.102/A/2005 Judecătoria Oradeaa admis cererea lichidatorului G și a constatat finalitatea operațiunii de lichidare a Asociației
Reclamanții apelanți, după lichidarea asociației și intrarea pârâtei în posesia acțiunilor, au notificat-o pe aceasta în vederea clarificării situației acțiunilor cumpărate prin minuta încheiată la data de 27 mai 1996, dar în urma invitației pârâtei la conciliere, nu s-a ajuns la reglementarea situației acțiunilor, reclamanții promovând acțiunea înregistrată la prima instanță în data de 12 septembrie 2006 prin care au solicitat obligarea pârâtei la îndeplinirea obligației asumate.
Ulterior, prin precizarea de acțiune înregistrată la data de 5 martie 2007, reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 170.000 RON reprezentând contravaloarea acțiunilor cumpărate la data de 27 mai 2006.
Pârâta apelantă, prin apelul declarat a invocat faptul că reclamanții nu și-au îndeplinit obligația prevăzută la art.720/1 Cod procedură civilă privitoare la concilierea directă, anterior introducerii acțiunii.
Sub acest aspect, instanța reține că potrivit prevederilor art.720/1 Cod procedură civilă, în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. În acest scop, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, însoțită de acte doveditoare a pretențiilor convocarea putând fi făcut prin orice mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
În speță, reclamanții au convocat-o pe pârâtă pentru data de 1 iunie 2006, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc G, în vederea concilierii directe asupra sorții acțiunilor pe care aceștia le-au achiziționat de la pârâtă, prin minuta încheiată la data de 27 mai 1996, notificarea fiind înregistrată sub nr.114/N/25.05.2006 la biroului executorului judecătoresc (fila 9 dosar de fond).
Aceasta a fost expediată biroului executorului judecătoresc la adresa pârâtei, sens în care în data de 29 mai 2006 s-a întocmit procesul verbal de predare și dovada de primire aflată la fila 31 în dosarul instanței de apel. În procesul - verbal s-a menționat că notificarea s-a afișat pe ușa principală a clădirii, deoarece la data prezentării agentului procedural, aceasta nu a găsit pe nimeni la adresa respectivă.
Apelanta pârâtă a învederat instanței că nu a intrat în posesia convocării efectuate de reclamanți și drept urmare, în opinia sa procedura de conciliere directă nu a fost îndeplinită.
Aceste apărări ale pârâtei nu pot fi primite favorabil, câtă vreme reclamanții au făcut dovada în fața instanței că și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de art.720/1 Cod procedură civilă, anterior sesizării instanței, neintrarea pârâtei în posesia invitației la conciliere nefiind culpa acestora, câtă vreme s-a făcut dovada expedierii invitației pe adresa pârâtei.
Cât privește faptul că, în cuprinsul invitației la conciliere nu este precizată suma pretențiilor reclamanților, reprezentând contravaloarea acțiunilor se reține că la acel moment reclamanții doreau să intre în posesia acțiunilor astfel cum au arătat și în acțiunea introductivă a instanței, dar dat fiind poziția pârâtei de refuz al predării acțiunilor, acțiunea inițială prin precizarea de acțiune s-a transformat în una în dezdăunări. Ori, câtă vreme anterior sesizării instanței reclamanții au încercat soluționarea litigiului cu pârâta prin conciliere directă, invitând-o la discuții în privința sorții acțiunilor achiziționate de la aceasta, nu se poate reține nerespectarea prevederilor legale invocate, datorită faptului că pe parcursul procesului, obligația de a da a fost transformată, dată fiind poziția exprimată de pârâtă, în dezdăunări.
Drept urmare, se reține că în mod corect prima instanță a respins excepția prematurității introducerii acțiunii reclamanților prin prisma prevederilor art.720/1 Cod procedură civilă, motivele de apel invocate sub acest aspect fiind nefondate.
Cu privire la calificarea naturii înscrisului denumit "minută" de către părțile din cauză, se reține că în mod corect a reținut instanța de fond că ea reprezintă de fapt o promisiune sinalagmatică de vânzare - cumpărare și nu un contract de vânzare - cumpărare afectat de un termen suspensiv, câtă vreme la momentul încheierii actului nu era posibilă transferarea dreptului de proprietate asupra celor 3700 de acțiuni din patrimoniul pârâtei în cel al reclamanților.
Faptul că reclamanții au denumit actul drept un contract de vânzare - cumpărare în acțiunea formulată nu duce în mod automat la calificarea actului în acest sens, câtă vreme aceasta se califică prin prisma tuturor drepturilor și obligațiilor pe care le cuprinde indiferent de denumirea dată lui de către părți.
Fiind o promisiune de vânzare - cumpărare a acțiunilor, la momentul la care va înceta impedimentul legal ce a împiedicat transferarea proprietății asupra acțiunilor la momentul încheierii lui, obligația stipulată de transmitere a dreptului de proprietate asupra acțiunilor devine scadentă la momentul încetării impedimentului legal, respectiv la intrarea acțiunilor în posesia pârâtei, ca urmare a lichidării Asociației.
De la acest moment a început să curgă termenul de prescripție general de 3 ani, înlăuntrul căruia reclamanții cumpărători să dobândească de drept acțiunile cumpărate și să intre în posesia lor, iar în caz de opunere a pârâtei să solicite contravaloarea lor la prețul de piață.
Drept urmare, deoarece lichidarea Asociației a avut loc la data de 25 noiembrie 2005, fiind confirmată prin sentința nr.102/A/2005 a Judecătoriei Oradea, de la această dată a început să curgă termenul de prescripție, introducerea acțiunii la instanță, cât și precizarea ei ulterioară, fiind făcute înlăuntrul termenului de 3 ani (respectiv la 12.09.2006, 05.03.2007), excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin motivele de apel fiind neîntemeiată.
Cu privire la fondul cauzei deduse judecății, instanța reține că motivele de apel invocate de apelanta pârâtă sunt nefondate, aceasta datorând reclamanților contravaloarea a 498.325 acțiuni SNP cum a reținut și prima instanță și nu contravaloarea a 92.500 acțiuni SNP cum invocă apelanta.
Astfel, pârâta prin minuta încheiată în anul 1996 s-a obligat să transfere reclamanților dreptul de proprietate asupra 3700 acțiuni SC" B"SA cu o valoarea nominală de 25.000 lei ROL/acțiune.
În luna octombrie 1997 la societatea SC" Baa vut loc o denominare a valorii acțiunilor prin scăderea valorii nominale a unei acțiuni de la 25.000 lei la 1.000 lei. Cele 3700 acțiuni în valoare nominală de 25.000 lei/acțiune prin denominarea valorii acțiunilor, au ajuns să fie 92.500 acțiuni cu o valoare nominală de 1000 lei/acțiune ( 3700x25).
Societatea SC" Baf ost absorbită în urma fuziunii împreună cu alte 44 de societăți comerciale prin OUG nr.49/1997 în Societatea Națională a SA (SNP SA).
Anterior fuziunii, capitalul social al societății SC" B era împărțit în 12.087.550 acțiuni în valoare nominală de 1.000 lei fiecare, asociația O deținând din acestea un număr de 2.414.050 acțiuni (respectiv 96.562 acțiuni cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare achiziționate prin contractul nr.M 029/1995 - care prin denominare au ajuns să fie 2.414.050 acțiuni cu o valoare nominală de 1000 lei fiecare).
Ca urmare a reorganizării în SNP și fuziunile efectuate, acțiunile societății B au devenit acțiuni SNP.
Din expertiza contabilă efectuată în fața primei instanțe ( fila 223 dosar fond) a rezultat că la fuzionarea societății B prin absorbție în SNP, pentru o acțiune s-au primit mai multe acțiuni SNP, în raport de activul net contabil al fiecărei societăți care a fost absorbită în urma fuziunii.
Conform reglementărilor legale în privința fuziunii, unitățile fuzionate sunt evaluate prin inventariere, determinându-se activul net contabil care stă la baza raportului de schimb. Cu ocazia fuziunii, o parte din activul net intră în capitalul social prin emiterea de acțiuni noi care egalitează acționarii fuzionați.
În cazul SC" B valoarea contabilă a fost mai mare decât valoarea nominală astfel că, pentru această diferență s-au primit acțiuni în plus, respectiv câte 4,29 acțiuni la o acțiune existentă.
Nu poate fi primită apărarea pârâtei în sensul că la fuziune, societatea Bap rimit același număr de acțiuni SNP, câte existau anterior fuziunii, deoarece chiar din raportul întocmit cu ocazia lichidării Asociației Oar ezultat că a existat o majorare a numărului de acțiuni în urma fuziunii, asociația ajungând să dețină un număr de 12.775.825 acțiuni din capitalul social al SNP ( fila 232). Ori dacă, s-ar fi păstrat numărul de acțiuni al societății deținut de acționari, atunci Asociația ar fi trebuit să rămână cu un număr de 2.414.050 acțiuni în valoare nominală de 1000 lei SNP, după fuziune, deoarece acesta era numărul de acțiuni pe care-l deținea anterior fuzionării.
Într-adevăr, la momentul adoptării OG nr.49/1997 societatea B absorbită prin fuziune a fost trecută ca deținând un număr de 12.087.550 acțiuni, dar procedura efectivă de evaluare a patrimoniilor și egalizare sub aspectul valorii nominale a noilor acțiuni primite în urma fuziunii, a avut loc ulterior adoptării ordonanței, când după efectuarea evaluărilor contabile necesare patrimoniului acesteia, s-a procedat la alocarea în favoarea acesteia a unui număr suplimentar de acțiuni față de cel deținut anterior.
Așa se explică că Asociația O care deținea 20% din numărul de acțiuni al societății Baa juns să dețină un număr de 12.775.825 acțiuni SNP SA, număr de acțiuni care este mai mare decât numărul total de acțiuni al societății SC" B, existente anterior fuziunii ( 12.087.550 acțiuni) și care reprezentau 100% din capitalul social.
Drept urmare a acestor transformări ale valorii nominale și a numărului acțiunilor inițiale nu se poate reține că pârâta datorează reclamanților doar echivalentul a 92.500 acțiuni SNP cu o valoare nominală de 1000 lei, deoarece acțiunile societății B în valoare nominală de 1000 lei au fost transformate în acțiuni SNP la o de schimb de 4,29 acțiuni SNP la o acțiune B, astfel cum au calculat experții contabili în lucrarea de expertiză contabilă, pârâta datorând echivalentul a 489.325 acțiuni SNP (respectiv 3700 acțiuni cumpărate la o valoare nominală de 25.000 lei care prin denominare au ajuns să fie 92.500 acțiuni B, cu o valoare de 1000 lei x 4,29 cât a fost rata de schimb între acțiunile cu cele SNP în urma fuziunii).
Sub aspectul echivalentului bănesc al acțiunilor ce fac obiectul cauzei se
reține că reclamanții apelanți au solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii acțiunilor, calculată la prețul de piață al acestora la data de 27 mai 2006, prin precizarea de acțiune depusă la fila 31 în dosarul instanței de fond, respectiv a sumei de 170.000 lei RON.
Experții în lucrarea de expertiză întocmită, nu s-au raportat la calcularea contravalorii acțiunilor la data de 27 mai 2006 arătată de reclamanți, ci la data de 8 iunie 2007, când cotația la bursă a unei acțiuni era de 0,4980 lei/acțiune (fila 224).
Instanța de fond, prin hotărârea apelată a nu a stabilit contravaloarea acțiunilor, nici prin raportare la data solicitată de reclamanți și nici a celei reținute de experții contabili, ci a acordat contravaloarea bănească a 489,325 acțiuni calculate la cotația unei acțiuni SNP la bursa de valori la momentul pronunțării hotărârii, respectiv la prețul de 0,1620 lei pe o acțiune.
În fața instanței de apel reclamanții au solicitat ca prețul de piață al unei acțiuni SNP, în raport de care să se stabilească contravaloarea acțiunilor, să fie de 0,4980 lei / acțiune, cum apare în lucrarea de expertiză contabilă ( fila 30).
Această solicitare a apelanților reclamanți formulată doar în fața instanței de apel reprezintă o modificare a acțiunii formulate în fața primei instanțe, cerere inadmisibilă prin prisma prevederilor art.294 alin.1 Cod procedură civilă astfel că, instanța de apel nu va avea în vedere această solicitare.
Momentul, în raport de care se calculează contravaloarea acțiunilor pe care pârâta s-a obligat să le vândă reclamanților, este acela la care, după expirarea impedimentului legal ce împiedica transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, reclamanții au solicitat predarea acțiunilor de la pârâtă. Acest moment este acela al punerii în întârziere a pârâtei prin notificarea emisă de executorul judecătoresc asupra îndeplinirii obligației asumate prin minuta încheiată cu reclamanții, respectiv data de 27 mai 2006 arătată de reclamanți în precizarea de acțiune formulată în fața primei instanțe și în raport de care s-a solicitat stabilirea contravalorii acțiunilor.
Cu această cerere a fost investită instanța de fond, calcularea contravalorii acțiunilor trebuind a fi făcută în limitele investirii instanței, raportarea prețului acțiunilor la momentul pronunțării hotărârii, fiind eronată.
Conform prevederilor art.1073 și 1079 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare, iar dacă obligația constă în a da sau a face, debitul va fi pus în întârziere prin notificare.
Potrivit prevederilor art.1081 Cod civil, daunele nu sunt debite decât atunci când debitul este în întârziere de a îndeplini obligația sa, cu excepția cazului când lucrul, ce debitorul era obligat de a-l da ori a-l face, nu putea fi dat ori făcut într-un timp oarecare ce a trecut.
Drept urmare, se reține că motivele de apel invocate de apelanții reclamanți, în sensul obligării pârâtei la contravaloarea acțiunilor calculată la momentul pronunțării hotărârii în loc de cel al punerii în întârziere cum au solicitat ( 27 mai 2006), sunt fondate.
Din răspunsul la adresa emisă de instanța de apel Bursei de Valori B rezultă faptul că prețul de referință al unei acțiuni SNP la data de 27 mai 2006 fost de 0,5200 lei ( fila 47).
Raportând acest preț al acțiunilor, la numărul de acțiuni stabilit prin expertiza calculată, ca fiind datorate reclamanților, rezultă o contravaloare a acțiunilor de 254.449 RON ( 0,5200 x 489.325 acțiuni ).
Instanța de apel, având în vedere această sumă rezultată drept contravaloare a acțiunilor și limitarea cuantumului pretențiilor reclamanților, în precizarea de acțiune la suma de 170.000 lei RON reține că solicitarea acestora de obligare a pârâtei la plata acestei sume de 170.000 lei este întemeiată, ea fiind situată sub nivelul contravalorii acțiunilor la prețul pieței de la data de 27 mai 2006.
În consecință, în temeiul prevederilor legale mai sus arătate și a art.969 Cod civil, hotărârea apelată va fi schimbată în parte, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii precizate și obligării pârâtei la plata sumei de 170.000 lei despăgubiri în favoarea reclamanților.
Pentru aceste considerente, instanța de apel constatând nefondate motivele de apel invocate de apelanta pârâtă și fondate motivele de apel invocate de apelanții reclamanți, în temeiul prevederilor art.295 - 296 Cod procedură civilă, va dispune respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelanta și admiterea ca fondat a apelului declarat de apelanții și cu consecința schimbării în parte a sentinței apelate, conform dispozitivului prezentei decizii.
În conformitate cu prevederile art.274 Cod procedură civilă instanța de apel ca dispune obligarea intimatei pârâte la plata sumei de 1.535,89 lei, în favoarea apelanților reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondatapelul declarat de apelanții și - ambii cu domiciliul ales în O, str. -, nr.1,.2,.II, jud. B împotriva sentinței nr.489/COM din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanții și - ambii cu domiciliul ales în O, str. -, nr.1,.2,.II, jud. B în contradictoriu cu pârâta cu domiciliul în O,-, jud. B și în consecință, obligă pe pârâtă să plătească reclamanților suma de 170.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Menține dispozițiile sentinței apelate în partea privind cheltuielile de judecată la care a fost obligată pârâta.
RESPINGE ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă cu domiciliul în O,-, jud. B.
Obligă pe intimata pârâtă la plata sumei de 1.535,89 lei, cheltuieli de judecată în apel în favoarea părților apelante.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud. -
- în concept, 25.02.2010
Jud. fond
Tehnoredact.--
01.03.2010 / 5 ex.
3 com._________
1. și
2. - ambii cu domiciliul ales în O, str. -, nr.1,.2,.II, jud.
3. cu domiciliul în O,-, jud. B
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Bocșe Elena, Sabău Mirela
