Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA NR. 25/Ap DOSAR NR-

Ședința publică din 24 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Ștefăniță judecător

- - - - judecător

- - - - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 2127/C din 21 octombrie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 17 martie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 24 martie 2009.

CURTEA

Constată că, prin sentința civilă nr.2127/C/2008 Tribunalul Brașova respins cererea reclamantei AVAS în contradictoriu cu pârâta Proiect, reținând următoarele considerente:

Între și Asociația "Programul Acționarilor Salariaților din Proiect" s-a încheiat contractul colectiv de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. 9/BV/32/06.07.1999 prin care cumpărătoarea dobândea un număr de 162.443 acțiuni din capitalul social al pârâtei Proiect B (filele 39 - 52, dosar fond), la dosar nefiind depusă o probă în sensul că, acest contract ar fi fost desființat ulterior.

Din cap. 8, art. 8.5 din contract a rezultat că Statul a păstrat o acțiune nominativă de control la societatea pârâtă.

De asemenea, pârâta a afirmat în întâmpinarea depusă că reclamanta AVAS deține la Proiect în numele Statului o unică acțiune de control ce reprezintă 0,0009 % din capitalul social, aspect necontestat de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare.

Din informațiile despre structura acționariatului Proiect B depuse la dosar a rezultat că la data de 30.06.2008 AVAS deținea o singură acțiune (fila 6, dosar fond).

Din dispozițiile nr.OG 31/30.01.2003 rezultă că S este singura îndreptățită să decidă dacă vinde sau nu acțiunea nominativă de control deținută de stat la o societate comercială.

Astfel, art. 1 din actul normativ menționat prevede că AVAS poate să încheie acte adiționale la contractele de vânzare - cumpărare de acțiuni care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, conțin clauza păstrării în proprietatea statului a unei acțiuni nominative de control, în scopul transformării acțiunii nominative de control în acțiune comună și vânzării acesteia către semnatarul contractului de privatizare sau succesorul legal al acestuia.

Tot din cuprinsul acestui text reiese că, pentru a putea fi vândută acțiunea nominativă de control deținută de stat, aceasta trebuie mai întâi transformată în acțiune comună, neputând fi vândută ca acțiune nominativă de control, iar cumpărător poate fi doar semnatarul contractului de vânzare ori succesorul legal al acestuia.

Art. 2 din nr.OG 31/2003 prevede că prețul acțiunii nominative de control, transformată în acțiune comună, este egal cu valoarea nominală a acestei acțiuni.

În concluzie, AVAS este liber să decidă dacă dorește înstrăinarea acțiunii unice nominative de control deținute de stat la o societate, însă dacă decide în acest sens, trebuie mai întâi ca aceasta să fie transformată în acțiune comună, printr-un act adițional încheiat de AVAS la contractul de vânzare - cumpărare inițial, în plus cumpărătorul putând fi doar semnatarul contractului de privatizare în calitate de cumpărător ori succesorul al acestuia, prețul acțiunii ce se dorește a fi vândută fiind egal cu valoarea nominativă a acțiunii.

Într-o atare situație, cunoscându-se prețul acțiunii nominative al unei acțiuni a pârâtei, aceasta nu poate fi obligată să transmită reclamantei o informație la care are acces și despre care are cunoștință, în cauză neavând relevanță dispozițiile art. 6 din Legea nr. 137/2002 referitoare la datele și informațiile necesare întocmirii dosarului de privatizare, respectiv a fișei simplificate de privatizare, câtă vreme cumpărător nu poate fi decât semnatarul inițial al contractului de privatizare, ori succesorul legal al acestuia care de asemenea cunoaște valoarea acțiunii.

De altfel, pârâta a luat la cunoștință și din cuprinsul întâmpinării de valoarea nominală și de piață a acțiunii în discuție.

Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 137/2002, art. 5 din nr.OUG 23/2004 și art. 2 din nr.OUG 88/1997 trebuie interpretate în acord cu cele ale nr.OG 31/2003 la care reclamanta, deși a primit întâmpinarea pârâtei, nu a făcut nici o trimitere în răspunsul la întâmpinare.

Având în vedere argumentele menționate, văzând și dispozițiile legale amintite, instanța a respins cererea, cu aplicarea art. 274 Cod procedură civilă referitoare la cheltuielile de judecată efectuate de pârâtă în proces.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta AVAS B pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 185/2005, acțiunile nominative de control deținute de stat se transformă de drept în acțiuni ordinare. Prin urmare, încheierea unui act adițional la contractul de vânzare-cumpărare în scopul transformării acțiunii nominative în acțiune ordinară nu mai este necesară.

Cu privire la cheltuielile generate de evaluarea întregului patrimoniu al societății, nu era obligatorie întocmirea unui raport de evaluare întocmit de evaluatori agreați; actele solicitate nu implică cheltuieli din partea societății cu privire la plata onorariilor pentru consultanți, agenți de privatizare sau firme de avocatură.

Apelul este nefondat.

Faptul că acțiunea de control a fost transferată de drept în acțiune ordinară, nu are influență asupra art. 2 din nr.OG 31/2003, potrivit căruia prețul acțiunii nominative de control, transformată în acțiune comună, este egal cu valoarea nominală a acestei acțiuni.

Față de această mențiune, instanța de fond a interpretat în mod corect legea reținând că nu este necesar a se întocmi nici un fel de documentație pentru a se stabili valoarea acțiunii de control. În consecință, față de această dezlegare, problema cuantumului cheltuielilor la care ar fi supusă societatea pârâtă este lipsită de relevanță juridică.

Pentru aceste motive, în baza art. 296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat, cu obligarea părții căzute în pretenții la plata cheltuielilor de judecată conform art. 274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamanta AVAS B împotriva sentinței civile nr. 2127/C/21.10.2008 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pe care o păstrează.

Obligă pe apelantă să plătească intimatei Proiect suma de 2975 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 martie 2009.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Codruța Vodă

- - - -

Grefier,

- -

Red.: / 24.04.2009

Tehnored:/28.04.2009/ - 4 ex -

Judecător fond:

Președinte:Gabriel Ștefăniță
Judecători:Gabriel Ștefăniță, Codruța Vodă, Lucica Gogiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Brasov