Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 26/
Ședința publică de la 07 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâtul împotriva Sentinței civile nr. 2121/C/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pârâtul apelant, lipsă fiind reclamanta intimată și intervenienții.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere că, la termenul anterior pârâtul vorbea de posibilitatea încheierii unei tranzacții cu coproprietarii imobilului - Bloc 12, îi cere să facă dovada acesteia.
Pârâtul apelant arată că nu s-a încheiat tranzacția.
Depune la dosar Precizare de apel și o copie după Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.22/24.02.2003.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Pârâtul arată că, în dosar, la acțiunea principală promovată de SC SRL, care este o acțiune comercială, s-au depus cereri de intervenție în interes propriu de către coproprietarii imobilului în discuție.
Arată totodată că prin Încheierea din data de 26.09.2007 instanța - Tribunalul Sibiu, Secția comercială și de contencios administrativ - a încuviințat cererile acestora fără a analiza dacă este competentă să judece.
Susține că intervenienții erau necomercianți și, în consecință, cererile lor erau de natură civilă, astfel că nu tribunalul era competent, ci judecătoria, iar prevederile art.17 pr.civ. nu se aplică. Invocă doctrină judiciară: Tratat de procedură civilă, vol.I, ediția III, 2003, prof.univ.dr..
Precizează că, cererea privind convocarea unei noi comisii de recepție pentru garaj și boxe este lipsită de obiect, deoarece în anul 2003 s-a efectuat recepția întregii clădiri.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr. 2121/C/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC "" SRL Sibiu.
S-a dispus obligarea pârâtului, în calitate de investitor al unor lucrări constând în boxe și garaj executate de reclamantă, să convoace comisia de recepție în condițiile HG nr. 273/1994.
S-au respins, pentru lipsa calității procesual active cererile reclamantei de sub pct.2 respectiv de obligare a pârâtului să desființeze lucrările suplimentare efectuate la garaj și boxe și aducerea acestora în starea în care au fost realizate de reclamantă; de sub pct.3 respectiv, de a preda în folosință și în interesul imobilului spațiul de aerisire de la parter pe care l-a transformat în baie, precum și cererea de sub pct.4 prin care a solicitat obligarea la daune interese de 500 lei/zi de întârziere.
S-a respins cererea reclamantei de chemare în judecată a pârâtei Asociația de locatari a blocului 12 ca inadmisibilă, precum și cererea de chemare în judecată a proprietarilor din același bloc, respectiv, didiana, -, -, G, Mosora, -.
S-a admis, în schimb, cererile de intervenție formulate de, G, Mosora, -, și s-a dispus obligarea pârâtului să efectueze lucrări de revenire la starea inițială a părților indivize comune din imobil (calea de acces către boxele B2 și B3, calea de acces către curte, camera de aerisire) conform proiectului, fiind respinse excepțiile prescripției dreptului material la acțiune al intervenienților, precum și a lipsei calității procesuale active.
S-au respins cererile reconvenționale ale intervenienților, ca inadmisibile.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta are un interes în obligarea pârâtei la convocarea comisiei de recepție a lucrărilor de construire a garajului și a boxelor, interes rezultat din calitatea sa de constructor al lucrării în baza Contactului nr. IG-3-12A/19.06.2002 încheiat cu pârâtul.
Cererea s-a apreciat și ca fiind întemeiată în baza art.7 din HG nr. 273/1994 care obligă pe pârât, în calitate de investitor să procedeze la convocarea comisiei de recepție.
În ce privește cererile de sub pct.2, 3 și 4 ale acțiunii s-a apreciat că se impune respingerea lor dat fiind că reclamanta nu poate promova o astfel de acțiune în numele proprietarilor, personal și nici constituiți în asociația de proprietari.
Pentru acest motiv, al calității de proprietari ai locuințelor afectate de construcțiile executate de pârât (în calitate de investitor - garaj și boxe) s-au admis cererile de intervenție ale proprietarilor intervenienți și s-a dispus pârâtului să aducă imobilul la starea inițială, respectiv de dinainte de executarea celor două lucrări.
Admițând cererea de intervenție a proprietarilor s-au respins cererile reconvenționale formulate de aceștia, având același obiect.
Excepția prescripției cererilor de intervenție a fost respinsă în temeiul art.3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, iar cu privire la lipsa calității procesual active a cestora s-a reținut că, potrivit proiectului, camera de aerisire este parte indiviză comună pentru toate apartamentele imobilului Bloc 12, iar intervenienții dețin o cotă parte indiviză asupra acestei încăperi. Prin lucrările executate s-a apreciat ca fiind împiedicată degajarea gazelor de la bucătăriile apartamentelor celor două scări, cât și a gazelor de la centralele tuturor apartamentelor, indiferent de numărul de camere și de poziție.
Împotriva acestei soluții a declarat apel pârâtul, solicitând schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei, precum și a cererilor de intervenție.
În ce privește dispoziția primei instanțe de obligare la convocarea comisiei de recepție, apreciază că o atare obligație îi incumbă reclamantei care trebuia să organizeze recepția și să îl invite pe pârât să participe la recepție. Chiar și în situația în care pârâtul nu s-ar fi prezentat la o eventuală convocare a reclamantei, el nu ar fi fost obligat să convoace comisia de recepție.
Se mai învederează cu privire la acest aspect împrejurarea că instanța nu a dat eficiență faptului că întregul imobil a fost recepționat la data de 24.02.2003, astfel încât o nouă recepție ar fi de prisos.
Aceste critici nu sunt fondate.
Într-adevăr, în mod întemeiat a reținut prima instanță că, potrivit dispozițiilor art.7 din HG nr. 273/1994 prin care s-a aprobat Regulamentul privind recepția lucrărilor în construcții pârâtului, în calitate de investitor (în sensul acestui act normativ), îi revenea obligația de a convoca comisia de recepție a lucrărilor executate de reclamantă în baza Contractului nr. IG-3-12A/19.06.2002 și nu reclamantei. Singura obligație care-i revenea reclamantei în această privință, atât în baza actului normativ susmenționat, cât și potrivit art.1 lit. b din contract, era aceea de a-i notifica pârâtului despre terminarea lucrării, obligație pe care, așa cum rezultă din Notificarea nr. 372/18.05.2006, și-a îndeplinit-
Interesul reclamantei de a obliga pârâtul să convoace comisia de recepție este dat de necesitatea constatării formale în actele societății a momentului finalizării lucrării, precum și de necesitatea constatării ca îndeplinite cerințele de calitate a lucrării impuse de HG nr.273/1994.
Nu poate fi reținută în acest context apărarea pârâtului în sensul că lucrările blocului au fost recepționate prin Proces-vebal nr.22/24.02.2003, întrucât acest act privește blocul (de locuințe ANL) în ansamblul său, fiind încheiat, de altfel, între reclamantă și reprezentanții ANL. Lucrările executate în favoarea pârâtului - garaj și boxe - și care au provocat prezentul litigiu, au fost executate independent de lucrările ANL, în baza unui contract personal încheiat cu pârâtul (IG-3-12A/19.06.2002).
Soluția mai este criticată de către pârât potrivit precizărilor la motivele de apel, și pe considerentul că cererile intervenienților au valoarea unor acțiuni civile, motiv pentru care nu puteau fi soluționate dimpreună cu cererea principală, care este o acțiune comercială de competența tribunalului.
Critica nu poate fi primită întrucât, pe de o parte, cererea de intervenție a proprietarilor este o cerere incidentală în proces, de competența aceleiași instanțe care judecă cererea principală, în speță tribunalul, ca instanță comercială, iar pe de altă parte, proprietarii intervenienți au fost implicați în proces, este adevărat, în mod indirect, de către reclamantă care, prin petitele de sub punctele 2, 3 și 4 solicită obligarea pârâtului să predea cele două construcții în folosul și interesul imobilului ai cărui coproprietari sunt tocmai intervenienții.
Așa fiind, în considerarea celor menționate, apelul de față se va respinge ca nefondat.
Cheltuieli de judecată nu s-au cerut.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul împotriva Sentinței nr. 2121/C/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7.03.208.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
-
Red.
Th.
Ex.5/13.03.2008
Jud. fond.
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă