Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 287/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR.287
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Maria Necșulescu
GREFIER - - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta - SA, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței nr.351 din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta - SRL cu sediul în S,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă - SRL, prin avocat, lipsind apelanta pârâtă - SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin motivele de apel apelanta pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat, pentru intimata reclamantă, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, ținând cont și de concluziile scrise pe care înțelege să le depună.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr. 351 din 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL S împotriva pârâtei - SA S, fiind obligată pârâta la încheierea actului adițional la contractul de vânzare-cumpărare nr. 1237 din 31.05.1993 asupra terenului aferent activului "Bufetul -" din S, -, în suprafață de 6633 mp, în condițiile anexei nr. 1 la contract.
Pârâta a mai fost obligată la daune cominatorii de 100 lei/zi începând cu data pronunțării, până la executarea obligațiilor.
Au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile de inadmisibilitate și lipsa calității procesuale active formulate de pârâtă, fiind obligată aceasta și la 1400 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ sub nr-, reclamanta - SRL Sac hemat în judecată pârâta - SA S pentru a fi obligată la încheierea actului adițional de vânzare cumpărare asupra terenului în suprafață de 6633 mp situat în S, Al. -, act adițional la contractul de vânzare nr. 1237 din 31.05.1993 ce a avut ca obiect vânzarea construcțiilor de pe acest teren. A solicitat, de asemenea, daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere până la executarea obligațiilor.
În motivare reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare menționat ce a fost autentificat sub nr. 5038 din 31.05.1993 de notariatul de Stat jud. O, pârâta societate cu capital de stat la acea vreme a vândut numitei - SRL S activele bufetului " -" situate pe suprafața de 9513 mp teren.
In ce privește terenul în anexa nr. 1 la contract s-a prevăzut că se atribuie în folosința cumpărătoarei ce achită taxele aferente acestuia iar după obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pârâta va vinde acest teren cumpărătoarei.
In timp, o parte din activele aflate pe teren, au fost vândute de cumpărătoare lui - SRL S, iar cealaltă parte aflată pe suprafața de 6633 mp s-a vândut lui - SRL care, la rândul ei, a vândut- reclamantei și care se află în posesia acestor bunuri pe care le-a îmbunătățit.
Reclamanta a mai arătat că terenul în suprafață de 6633 mp aparține domeniului privat al statului iar pârâtei i s-a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate astfel că reclamanta prin cumpărarea construcțiilor de pe teren se în drepturile primului cumpărător, iar pârâta are obligația să le înstrăineze, că reevaluarea terenului a fost efectuată de către comisia de pe lângă Prefectura județului O, la suma de 143.505 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1073 și 1075 Cod civil.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii față de dispozițiile art. 973 Cod civil, precum și lipsa calității procesuale active a reclamantei față de dispozițiile art. 969 Cod civil.
In motivarea excepțiilor s-a susținut de către pârâtă că potrivit temeiului legal invocat, convențiile nu au efect decât între părțile contractante și reclamanta din cauza de față nu este parte în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1237/1993, aceasta neavând calitate procesuală activă, iar vânzările succesive ale construcțiilor situate pe terenul proprietatea pârâtei nu sunt opozabile acesteia și nu pot crea obligații în sarcina pârâtei.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiuni ca neîntemeiată, deoarece reclamanta nu este beneficiara promisiunii de vânzare menționată în anexa nr. 1 la contractul de vânzare-cumpărare din anul 1993, iar pentru daunele cominatorii nu există un titlu executoriu pentru a putea fi cerute.
Din înscrisurile depuse de părți la dosar instanța de fond a constatat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1237/31.05.1993 pârâta a vândut - SRL activul denumit "Bufetul -" din S,iar în anexa nr. 1 la acest contract s-a menționat că în temeiul HG nr. 334/1991 privind stabilirea și evaluarea terenurilor deținute de societățile comerciale cu capital de stat, terenul aferent acestui activ aflat în patrimoniul vânzătoarei, urmează a se determina și reevalua de Comisia stabilită prin decizia Prefecturii jud. O, conform actului normativ enunțat și până la acea dată cumpărătorului i se atribuie în folosință terenul cu plata taxei aferente către pârâtă și la momentul dobândirii certificatului de proprietate, pârâta în baza reevaluării va împroprietări cumpărătorul și cu terenul aferent;
- că ulterior acestei date, activul a fost vândut succesiv la mai mulți cumpărători conform contractelor de vânzare-cumpărare depuse la dosar, ultimul cumpărător fiind reclamanta - SRL;
- că de la acea dată cumpărătorii succesivi ai activelor au încercat în repetate rânduri să clarifice situația terenului promovând mai multe acțiuni pe rolul instanței, iar prin sentința nr. 645 din 9.-11.2005 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 5969/2005, rămasă definitivă, a fost obligată pârâta - SA să îndeplinească formalitățile prevăzute de HG nr. 834/1991 în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent acestui activ;
- și că în baza acestei hotărâri judecătorești s-a emis certificatul seria - nr. 0056 din 19.12.2007 de către Consiliul județean O care stabilește că suprafața aferentă activului în cauză este de 6633 mp și este proprietatea pârâtei și din anexele acestuia rezultă că a fost efectuată și evaluarea terenului și este în sumă de 143.505 lei.
Totodată instanța a reținut că în anexa nr. 1 la contract pârâta și prima cumpărătoare au convenit ca terenul aferent activului să fie atribuit cumpărătorului în folosință până la obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, când cumpărătorul se va împroprietări și că această convenție constituie o promisiune bilaterală - un antecontract de vânzare-cumpărare - vânzătorul asumându-și obligația de a vinde terenul iar cumpărătorul de a-l cumpăra, stabilindu-se și criteriile de determinare a prețului și anume în baza reevaluării legale.
Instanța a mai stabilit că această convenție a fost afectată de un termen suspensiv, iar executarea obligațiilor s-a amânat până când se va obține acel document și cum a fost obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate, sunt incidente în cauză dispozițiile art. 1073 Cod civil, pârâtei revenindu-i obligația de a transmite proprietatea către reclamanta cumpărătoare care este succesoare cu titlu particular a primului cumpărător, dreptul obținut de acesta și transmis succesiv cumpărătorilor subsecvenți, își are izvorul în actul încheiat cu pârâta și este în strânsă legătură cu bunul dobândit de către reclamantă.
In consecință, instanța de fond a reținut că nu este încălcat principiul libertății contractuale, astfel că excepția de inadmisibilitate a acțiunii formulată de pârâtă este neîntemeiată și implicit și lipsa calității procesuale active a reclamantei, aceasta fiind succesorul în drepturi și obligații a primului cumpărător.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâta - SA S, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale, respectiv art. 969, 973 și 1075 cod civil și totodată a apreciat eronat probele adminJ. în cauză.
Astfel, apelanta susține că în raport de dispozițiile art. 969 și 973 Cod civil nu-i sunt opozabile vânzările succesive a mijloacelor fixe și nu pot crea obligații în sarcina societății pentru terenul proprietatea sa.
Prin hotărârea pronunțată, mai susține apelanta, în ceea ce privește respingerea excepțiilor nu s-a precizat de instanța de fond care este categoria de succesori în care se încadrează reclamanta și nici temeiul legal al respingerii excepțiilor de inadmisibilitate și a lipsei calității procesuale active.
Mai susține apelanta că instanța de fond avea obligația să constate, în temeiul art. 1705 Cod civil, că promisiunea de vânzare reprezintă de fapt un antecontract bilateral, care a dat naștere la un drept de creanță, vânzătorul fiind obligat - obligație de a face - față de cumpărător să vândă în viitor terenul, beneficiarul promisiunii putând opta în sensul de a-l cumpăra sau nu, iar în cazul în care promitentul vânzător refuză încheierea contractului, se pot solicita daune interese.
Ca un alt motiv de nelegalitate, apelanta susține că instanța de fond și-a depășit competența, substituindu-se părților atât cu privire la încheierea contractului, cât și cu privire la modalitatea de încheiere a acestuia, obligând pârâta să încheie contractul la valoarea stabilită în 2007 în condițiile în care valoarea de circulație a terenului în prezent este de peste 10 ori mai mare.
În final, apelanta critică soluția și pe fond, susținând că acțiunea este neîntemeiată, reclamanta nefiind beneficiara promisiunii de vânzare-cumpărare, iar daunele cominatorii nu pot fi acordate întrucât nu există un titlu executoriu.
Prin întâmpinare, intimata pârâtă - SRL S solicită respingerea apelului și menținerea soluției întrucât instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale.
Se arată că instanța de fond apreciat corect că anexa la contractul de vânzare - cumpărare nr. 1237/93 constituie o promisiune de vânzare-cumpărare a terenului, că - SRL este succesoarea în drepturi cu titlu particular față de primul cumpărător și având calitatea de "avânz - cauza" față de această anexă, efectele contractului se produc și față de - SRL.
Analizând sentința, conform dispozițiilor art. 295 Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, Curtea constată că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și a aplicat corespunzător legea.
Criticile apelantei în legătură cu respingerea excepțiilor invocate sunt nefondate în condițiile în care instanța de fond a arătat în mod expres că reclamanta cumpărătoare este succesoarea cu titlu particular a primului cumpărător (a se vedea alin. 6 pag. 3 din hotărârea criticată) și în acest considerent și ținând cont că dreptul obținut de primul cumpărător (transmis succesiv cumpărătorilor subsecvenți) își are izvorul în actul încheiat cu apelanta și este în legătură cu bunul dobândit de intimată, au fost respinse excepțiile de inadmisibilitate a acțiunii și respectiv a lipsei calității procesuale active.
Nu pot fi admise nici criticile referitoare la interpretarea eronată a dispozițiilor legale, respectiv art. 1073 și 1075 Cod civil deoarece promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare ar da naștere numai la un drept de creanță, obligația asumată de părți fiind o obligație de a face în viitor și nicidecum transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului.
Astfel, pe baza probelor adminJ. instanța de fond prin sentința pronunțată a dat eficiență prevederilor art. 1073 Cod civil, potrivit cărora "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea corectă a obligației".
Atâta vreme cât apelanta pârâtă s-a obligat prin antecontract de vânzare-cumpărare de a vinde terenul când va obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate și, nicidecum dacă va dori, cum susține apelanta, și acest certificat a fost obținut, în mod corect instanța de fond a stabilit în temeiul art. 1073 Cod civil menționat mai sus că acesteia îi revine obligația de a transmite proprietatea către intimata reclamantă.
Prin aceasta instanța nu s-a substituit voinței părților ci, așa cum s-a arătat mai sus, a constatat ceea ce părțile au consimțit, prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nefiind încălcat principiul libertății contractuale, astfel că și sub acest aspect susținerile apelantei sunt nefondate.
Nici critica referitoare la valoarea terenului nu poate fi primită deoarece, în virtutea aceleiași convenții din anexa 1 la contract s-au stabilit și criteriile de determinare a prețului - prin reevaluare - și nu la prețul pieței, cum pretinde apelanta.
În consecință, în raport de cele expuse, se va respinge apelul ca nefondat în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, menținând sentința ca temeinică și legală.
Și cum apelanta este căzută în pretenții prin respingerea apelului, aceasta va fi obligată în temeiul art. 274 Cod procedură civilă la 700 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă, reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta - SA, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței nr.351 din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta - SRL cu sediul în S,-, județul
Obligă apelanta pârâtă - SA la 700 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă - SRL.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. jud. 4 ex.
jud.fond
21 Octombrie 2008
tehnored. / 20.11.2008
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Maria Necșulescu
