Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 44/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligația de a face -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 44
Ședința publică din 7 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta SC SRL, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1613 din 3 iulie 2006 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 2892/com/ca/2004.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 31 martie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 2892 din 11 noiembrie 2004, reclamantul Orașul prin primar a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SRL S obligarea pârâtei să execute în totalitate lucrările de reparare și reamenajare a drumului comunal din fața Primăriei orașului conform contractului nr. 7 din 18 octombrie 2000, precum și lucrările de refacere a instalației electrice prin derivație pentru drumul comunal conform actului adițional nr. 8 din 15 ianuarie 2001 sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 1.000.000 lei/zi de întârziere până la executarea obligației contractuale.
Prin încheierea de ședință din 15 aprilie 2005 instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția privind executarea necorespunzătoare a contractului, ca nefondate reținând că prescripția s-a întrerupt conform dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 prin recunoașterea pretențiilor de către pârâtă.
Prin sentința nr. 1613 din 3 iulie 2006 Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea și a obligat pârâta să execute în totalitate lucrările de reamenajare a drumului comunal potrivit contractului nr. 7 din 18 octombrie 2000, precum și lucrările de refacere a instalației electrice reținând că, pârâta nu a executat conform contractului lucrări de pavaj ( inclusiv reamenajarea spațiilor verzi ) pe o suprafață de 686,83 mp sau 104 ml de stradă. De asemenea pârâta nu a realizat refacerea instalației electrice pentru 104 ml de stradă.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC SRL și prin decizia nr. 8 din 22 ianuarie 2007 Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis apelul, a schimbat sentința în sensul respingerii acțiunii ca prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că în nici unul din cele 5 puncte dezvoltate în adresa nr. 9674 din 30 august 2004 nu este vorba de o recunoaștere a dreptului a cărui acțiune se prescrie.
Cât privește actul adițional la contract s-a reținut că acesta nu poate avea caracterul de act întreruptiv de prescripție.
Instanța de apel a constatat că dreptul la acțiune al reclamantei era stins la data promovării acțiunii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul Orașul prin primar invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond a apelului Curții de APEL SUCEAVA.
Prin decizia 3356 din 26 octombrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul reclamantei, s-a casat decizia 8 din 22 ianuarie 2007 și s-a trimis cauza la Curtea de APEL SUCEAVA - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal pentru rejudecarea pe fond a apelului cu motivarea că excepția reținută - aceea a prescripției - nu este dată.
Cauza a fost reînregistrată la Curtea de APEL SUCEAVA sub nr- din 14.12.2007.
În motivarea apelului declarat împotriva sentinței 1613/3.07.2006, în ceea ce privește fondul cauzei, pârâta apelantă a arătat următoarele:
- instanța de fond a respins nelegal excepția privind executarea necorespunzătoare a contractului de către reclamantă, situație în care reclamanta nu-și poate invoca propria culpă. Acest aspect rezultă din aceea că reclamanta nu a avut deschisă finanțarea pentru volumul de lucrări contractat.
- există neconcordanțe între suprafața esplanadei solicitată de reclamantă ( 1018,4 mp ) și suprafața la care se raportează instanța ( 1500 mp ).
- potrivit art. 4 alin. 3 din contract, valoarea contractului ( materiale și manoperă ) s-a stabilit în conformitate cu devizul de lucrări și materiale aferente.
- examinarea îndeplinirii obligațiilor contractului 07/18.10.2000 și a actului adițional 08/15.01.2001 trebuiau raportate strict la clauzele contractului și nu la actele ce au fost emise după încheierea contractului.
- lucrările de refacere la instalația electrică au fost executate și achitate conform devizului.
Reclamanta intimată a cerut respingerea apelului ca nefondat; a susținut că a avut finanțare pentru toate lucrările contractate și că pârâta nu și-a onorat obligațiile situație confirmată și prin cele două rapoarte de expertiză dispuse în cauză.
Criticile formulate prin apel sunt nefondate.
Între părți există raporturi contractuale concretizate prin contractul 7/18.10.2000 și actul adițional la contract nr. 8/15.01.2001 ( 6-9 fond ).
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză și suplimentul solicitat ( 132 și 150 fond ) rezultă că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale nefiind executate 686,83 mp pavaje și spații verzi aferente; instalația electrică era realizată doar pe o lungime de 94 ml, nu este racordată la general și nu există montat de comandă.
La data efectuării raportului de expertiză ( după introducerea acțiunii de față ) reclamanta achitase pârâtei suma de 531.294.771 lei din care 494.147.368 lei pentru drum și 37.147.403 lei pentru instalația electrică ( 134,11 și 12 fond ).
Rezultă așadar că reclamanta avea deschisă finanțarea necesară, situație în care susținerea apelantei - privind neexecutarea de către reclamantă a obligațiilor asumate - nu se confirmă.
De menționat că apelanta nu a făcut dovada că a executat lucrări care nu au fost achitate; a susținut doar că reclamanta nu a avut deschisă finanțarea.
Instanța de fond nu a acordat mai mult decât s-a solicitat. Prin sentința apelată pârâta a fost obligată doar de a executa în totalitate lucrările conform contractului 7/2000 și actului adițional 8/2001 și nu s-a stabilit vreo cantitate sau suprafață, aceste aspecte putând face obiectul altor acțiuni în instanță.
Așa fiind, față de cele sus menționate, apelul declarat - sub toate aspectele - este nefondat urmând ca în baza art. 296 Cod procedură civilă să fie respins ca atare.
Văzând că apelul a fost legal timbrat și că nu s-au cerut cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SC SRL, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 1613 din 3 iulie 2006 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 2892/com/ca/2004.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 7 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
4ex/12.05.2008
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Morariu Adriana
