Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1635/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 49

Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci

JUDECĂTOR 2: Adriana Teodora Bucur

GREFIER - -

******************

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta reclamantă - SRL împotriva sentinței comerciale nr.5649/07.04.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă ENEL ENERGIE MUNTENIA SA.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 12 și intimata pârâtă prin consilier juridic cu delegație depusă la dosar fila 9.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură la data de 13 ianuarie 2010, intimata pârâtă a depus întâmpinare.

Curtea comunică un exemplar al întâmpinării apelantei reclamante prin apărător.

Apelanta reclamantă, prin apărător, solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare.

Curtea constată că întâmpinarea a fost depusă la data de 13 ianuarie 2010, motiv pentru care dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de apeluri pentru a da posibilitatea apelantei reclamante să ia cunoștință de întâmpinare.

La a doua strigare a cauzei se prezintă intimata pârâtă prin consilier juridic cu delegație depusă la dosar fila 9, lipsind apelanta reclamantă.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.

Intimata pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate pentru motivele arătate în întâmpinare. Arată că a intervenit încetarea contractului și nu mai există titlu legal. Locația a fost desființată la data de 25.03.2008 iar despăgubirile sunt presupuse de vreme ce nu mai există locația. Locația a fost amplasată ilegal iar calculele nu vorbesc despre un profit nerealizat ci de rulaj estimat pentru trei zile de la 25.03.2008 la 27.03.2008.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față.

Prin cererea înregistrată la numărul - la 28 martie 2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, reclamanta - SRL, cu sediul în B, a chemat-o în judecată pe pârâta - MUNTENIA SUD - SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE ȘI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE și a solicitat ca pârâta să fie obligată să o despăgubească cu 7.000 RON pentru fiecare zi de neexecutare a obligației contractuale de furnizare a energiei electrice, începând cu 25 martie 2008 și până la data reînceperii furnizării energiei electrice. A solicitat ca pârâta să fie obligată să reîncepă furnizarea curentului electric către societatea reclamantă.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul nr.1008 - - - 2 din 14 septembrie 2007 prin care pârâta se obliga să furnizeze energie electrică în spațiul situat în Pasajul Universității aparținând societății reclamante. A arătat că la 25 martie 2008, deși toate facturile erau achitate la timp și nu a existat nici o notificare prealabilă, s-a produs debranșarea societății de la rețeaua de furnizare a energiei electrice, pârâta nemotivând în nici un fel întreruperea intempestivă a furnizării.

A arătat că nu se află în nici una din situațiile prevăzute de articolului 33 alineat 1 care ar fi justificat o eventuală reziliere, fapt pentru care apreciază ca abuzivă și prejudiciabilă acțiunea pârâtei.

Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 1073 Cod civil, ca și pe dispozițiile articolelor 4 și 56 Cod comercial.

La 2 mai 2008, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea de esență că s-a emis adresa nr.6116 din 24 martie 2008 de către Consiliul General al Municipiului B - Administrația, prin care i se solicita pârâtei sistarea energiei electrice către toate societățile comerciale care și-au desfășurat activitatea în Pasajul Universității. A invocat și autorizația de desființare din 24 martie 2008 emisă de Primăria Sectorului 3 B, în temeiul căreia s-a procedat la deconectarea locurilor de consum și la rezilierea contractelor de furnizare a energiei electrice în conformitate cu dispozițiile articolului 90 din HG nr. 1007/2004, consumatorul nemaideținând acte cu privire la spațiu.

La termenul din 27 mai 2008, reclamanta și-a precizat cererea, în sensul că a indicat drept capăt principal de cerere obligarea pârâtei la executarea obligației contractuale de furnizare a energiei electrice, iar capăt secundar al cererii obligarea pârâtei la daune materiale în sumă de 6.538,48 RON le perioada 25-27 martie 2008, arătând că despăgubirile au fost calculate la încasările în perioada 1-25 martie 2008, respectiv în funcție de media zilnică a acestor încasări.

La termenul din 17 februarie 2009, pârâta a depus precizări și înscrisuri doveditoare privitoare la schimbarea denumirii societății în ENELE ENERGIE MUNTENIA SA, ca succesoare a - MUNTENIA SUD SA.

Prin sentința comercială nr.5649 din 7 aprilie 2009, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins acțiunea precizată ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut ca pe o împrejurare necontestată faptul că la 25 martie 2008 pârâta a procedat la debranșarea tuturor locațiilor comerciale din pasajul Universității de la rețeaua de furnizare a energiei electrice, în executarea hotărârii Consiliului General al Municipiului B și a autorizației de desființare a locațiilor instalate provizoriu. A reținut de asemenea, că pârâta, în aplicarea articolului 90 din HG nr.107/2004, a deconectat-o definitiv pe reclamantă de la rețeaua electrică și a rezilia contractul încheiat cu aceasta întrucât nu mai exista titlu legal pentru executarea comercială a acelui spațiu.

În aceste condiții, a reținut tribunalul, încetarea contractului s-a datorat desființării locației comerciale autorizată la 24 martie 2008 de Consiliul General al Municipiului B prin actul de executare a lucrărilor de desființare a construcțiilor provizorii. Ca urmare, dată fiind eliminarea punctului de consum din zona respectivă, tribunalul a reținut că nu se mai poate dispune obligarea pârâtei la executarea contractului, după cum aceasta nu poate fi obligată nici la despăgubiri întrucât nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii contractuale, încetarea furnizării consumului nefiind o faptă ilicită, nici săvârșită cu vinovăție, iar prejudiciul având un caracter aleatoriu.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel nemotivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 8 iulie 2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.

Motivele de apel au fost depuse la 12 noiembrie 2009, cu respectarea termenului prevăzut de articolul 287 alineat 2 Cod procedură civilă.

În motivarea apelului a fost criticată hotărârea în raport de fișa de calcul nr.384 din 1 aprilie 2005, care reprezintă suportul legal prin care Primăria Municipiului B încasa de la reclamantă contravaloarea dreptului de folosință aferent spațiului comercial din B, Pasajul Universității. Raportându-se la aceeași fișă de calcul, care atestă calitatea apelantei reclamante de chiriaș, s-a încheiat - susține apelanta reclamantă - și contractul de furnizare a energiei electrice cu intimata pârâtă.

A fost criticată hotărârea și pentru că s-a întemeiat pe adresa nr.6116 din 24 martie 2008 emisă de Consiliul General al Municipiului B, apelanta reclamantă susținând că emitentul acestei adrese este terț față de relațiile contractuale ce se derulau între părțile din procesul de față, contractul de furnizare energiei electrice reprezentând conform articolului 969 cod civil o convenție legal făcută și care nu poate fi modificată decât prin consimțământul părților. Sub acest aspect, a susținut că părțile litigante nu au încheiat nici un act care să aibă valoare de act de reziliere a contractului, de aceea este în totalitate îndreptățită cererea de despăgubiri prin raportare la dispozițiile articolului 10 litera h și la articolul 19 alineat 1 din contractul de furnizare a energiei electrice.

A apreciat ca îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale. Cât privește fapta ilicită a pârâtei, a susținut că aceasta constă în încălcarea obligațiilor contractate de către aceasta din urmă. Cât privește prejudiciul, a apreciat că acesta se deduce din împrejurarea că s-a sistat furnizarea energiei electrice, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită fiind demonstrată fără putință de tăgadă.

A invocat dispozițiile articolului 10 litera h coroborate cu dispozițiile articolului 19 alineat 1 din contractul de furnizare a energiei electrice, susținând că acestea reprezintă o clauză penală în considerarea căreia părțile contractului au stabilit despăgubirile ce urmează a fi plătite de către partea în culpă. A invocat și prevederile articolelor 1068 - 1069 Cod civil, ca și prevederile articolului 1087 Cod civil, din analiza cărora reiese că evaluarea convențională a despăgubirilor sub formă de clauză penală este admisibilă.

Apelul este întemeiat în drept și pe dispozițiile articolului 282 și următoarele Cod procedură civilă.

La 13 ianuarie 2010 intimata a depus întâmpinare, prin care s-a apărat în și în drept față de apelul declarat, solicitând respingerea acestuia.

Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază apelul ca nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente.

că, potrivit dispozițiilor articolelor 969 - 970 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, contractul de furnizare încheiat între apelanta reclamantă și intimata pârâtă îmbrăcând haina unei astfel de convenții legal făcute.

Numai că, așa cum arată apelanta reclamantă însăși, spațiul comercial pe care îl deținea și unde era amplasat punctul de consum debranșat de intimata pârâtă nu era proprietatea apelantei reclamante, ci era deținut cu chirie, în baza unei fișe de calcul încheiată cu proprietarul spațiului, respectiv Municipiul În acest context, Curtea reține că Primăria Sectorului 3 Bae mis autorizația de desființare nr.388 din 24 martie 2008, autorizație care are la bază decizia comercială nr.148 din 20 martie 2005 Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială și care vizează desființarea construcțiilor existente în Pasajul Universității.

Nu s-a făcut dovada că apelanta reclamantă a contestat în instanță această autorizație de desființare de lucrări și că a obținut o soluție favorabilă, ca urmare această autorizație de desființare poate fi interpretată drept act de denunțare a contractului de închiriere fără termen, cu consecința pierderii oricărui drept locativ al apelantei - reclamante pentru spațiul în litigiu.

În atare situație, văzând și adresa nr. 6116 din 24 martie 2008 emisă de Consiliul General al Municipiului B în atenția intimatei - pârâte, văzând prevederile articolului 27 alineat 1 litera a din contractul părților, precum și prevederile articolului 90 din HG nr.1007/2004, Curtea apreciază că, și dacă s-ar admite că sistarea întreruperii furnizării energiei electrice de către intimata pârâtă reprezintă o faptă contractuală ilicită, obligarea acesteia la executarea întocmai a contractului cu daune interese nu mai este posibilă în condițiile în care spațiul comercial a fost dezafectat, apelanta - reclamantă nemaideținând titlu valabil pentru desfășurarea activității în această locație. În această situație, Curtea apreciază că nu sunt întrunite cerințele articolului 1021 Cod civil, întrucât creditorul obligației neîndeplinite are la îndemână acțiunea în obligarea debitorului obligației la respectarea întocmai a acestuia dacă acest lucru este cu putință, ceea ce în speță nu se mai poate realiza.

Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și a aplicat în mod judicios dispozițiile legale privitoare la executarea contractelor și la despăgubirile datorate de partea în culpă pentru neîndeplinirea acestor obligații, motiv pentru care urmează a respinge apelul ca nefondat în conformitate cu dispozițiile articolelor 295 - 296 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă - SRL, cu sediul în, Șos.--Tunari, nr. 4, -ila B-10, Județ I, împotriva sentinței comerciale nr.5649/07.04.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă ENEL ENERGIE MUNTENIA SA, cu sediul în B,--43, -orp A sector 1.

Cu recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi,28 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red.Jud.

Tehnored.

4 ex.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Eugenia Voicheci
Judecători:Eugenia Voicheci, Adriana Teodora Bucur

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Bucuresti