Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 515/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.515
Sedința publică de la 26 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Decebal Taragan
GREFIER - - -
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel, formulată de apelantele reclamante SC - și SC SRL împotriva sentinței comerciale nr.5721/18.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 12.11.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 19.11.2008 și apoi la 26.11.2008, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 11.07.2008 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a înaintat spre competentă soluționare cererea de apel formulată de apelantele - reclamante SC - și SC SRL în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, împotriva sentinței comerciale nr. 5721 din 18.04.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VI a Comercială.
Prin sentința sus-menționată instanța de judecată a respins acțiunea formulată de reclamante ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de judecată a reținut că, în conformitate cu prevederile proiectului de divizare al SC SA depus la dosar (filele 14-29), la data de 11.12.1998 Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor SC SA a hotărât reorganizarea prin divizare a societății, prin desprinderea a 10 societăți comerciale autonome, printre care și societățile reclamante. Prin clauza 4.2 proiectului de divizare s-a stabilit că fiecare societate nou creată va prelua clădirile și terenul aferent fiecărui sediu social. Se arată, in cuprinsul aceleiași clauze că după obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se vor aplica prevederile HG nr.500/1994 și se va proceda la înscrierea valorii în capitalul social al fiecărei societăți, cu respectarea prevederilor legale privind transmiterea acțiunilor rezultate din majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor.
Prin protocoalele de predare-primire nr.247/4.05.1994 și 233/4.05.1999 au fost predate reclamantei SC 98 SRL imobilul cu destinație de spațiu comercial situat în B,-,.5C+5B, în suprafață de 93 mp, iar reclamantei SC SRL imobilul situat la aceeași adresă în suprafață de 70 mp.
Prin Hotărârea HCGMB nr.33/17.02.2000 s-a aprobat eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 278,9 mp cotă parte indiviză, aflat în administrarea SC SA la data înființării. La pct.8 al Anexei la Hotărârea HCGMB /1 nr.3/17.02.2000, figurează imobilul cu destinația de restaurant-cofetărie situat IV în-, -C, sector 4, in suprafață de 90,5 mp - cotă parte indiviză.
Cererea de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtei la identificarea cadastrală, la majorarea capitalului social și la transmiterea acțiunilor rezultate din divizare a fost respinsă în esență pentru că nu s-a făcut dovada publicării proiectului de divizare în Monitorul Oficial, nu a rezultat identitatea de terenuri, nu s-a depus certificatul de atestare a dreptului de proprietate, nu s-a probat refuzul pârâtei. S-au avut în vedere, de asemenea, dispozițiile articolului 6 din HG nr.834/1991 în vigoare la momentul eliberării certificatului de proprietate care prevedea că terenurile se includeau în patrimoniul societăților comerciale, fără modificarea capitalului social.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, apelantele reclamante, apreciind soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
Consideră că, nu este necesara dovada publicarii proiectului de divizare si dovada depunerii acestuia la registrul comerțului deoarece simpla existenta a societatilor reclamante, ca persoane juridice, cu numar de inregistrare si cod de identificare fiscala, aratate în preambulul cererii face dovada ca proiectul de divizare si-a produs efectele si ca au fost parcurse toate etapele inregistrarii divizarii, publicarea si inregistrarea proiectului de divizare sunt etape obligatorii si anterioare momentului acordarii personalitatii juridice a reclamantelor.
În ceea ce privește imposibilitatea identificării terenurilor apreciază că urma ca prin determinările cadastrale la care ar fi fost obligată pârâta să se ajungă la această identificare, deoarece, pârâta a refuzat sistematic să procedeze la efectuarea cadastrului.
Cu privire la motivatia instantei ca nu a fost depus certificatul de atestare a dreptului de proprietatea mentionat de, arată ca a facut dovada existentei lui, prin depunerea hotararii prin care se aproba, noi reclamantele apelante nefiind in posesia certificatului, acesta aflandu-se la parata - intimata. De aceea nu a putut demara singuri actiunea de identificare cadastrala a terenului. Instanta ar fi trebuit sa puna in vedere paratei intimate sa depuna acest document in virtutea rolului sau activ, nu sa se mulțumească sa constate ca nu a fost depus de catre partea care in mod evident nu avea aceasta posibilitate. Desigur acest lucru, procedural își gaseste temeiul in disp. art. 172 pr.civ, De altfel, pe acest aspect este relevanta intrebarea nr. 7 din interogatoriu, la care parata cu rea credinta nu a raspuns. În acest sens, desi a solicitat, instanței de fond, nu a făcut aplicabilitatea disp. art 225 pr.civ. sau, măcar sa motiveze inaplicabilitatea acestuia.
Instanta retine din nou in mod gresit, ceea ce denota o superficiala cunoașterea a inscrisurilor depuse de reclamante in cauza, ca nu a facut dovada refuzului pârâtei privind identificarea cadastrala. A depus in dosar, ca proba a acestui fapt, notificarea trimisă pârâtei intimate, careia aceasta nu i-a dat curs,refuzul tacit al acesteia fiind inca un motiv pentru care a promovat acțiunea.
În sfrasit, instanta de fond nu a observat ca prin hotararea adunarii generale a prin care se aproba proiectul de divizare, în art. 4.2 se hotărăște prin chiar proiectul de divizare majorarea capitalului social al in temeiul HG 500/1994, hotarare care vine in completarea 834/1991 si care da posibilitatea de a majora capitalul social cu valoarea terenului obtinut in temeiul 834/1991.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului prin perspectiva motivelor de apel invocate reține următoarea situație de fapt:
Apelantele reclamante SC - și SC SRL, societăți rezultate din divizarea SC SA au solicitat obligarea acesteia la identificarea cadastrală a suprafeței de teren, aferente construcțiilor transmise acestora prin protocoalele de predare-primire nr.233 și 247 din 4.05.1999 și a certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Au solicitat și obligarea pârâtei la majorarea capitalului social cu valoarea terenului arabil conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate, și obligarea la transmiterea acțiunilor rezultate din majorarea de capital social.
În susținerea acțiunii s-au depus la dosarul cauzei în fond și apel următoarele înscrisuri: proiectul de divizare al SC SA, Hotărârea CGMB nr.33/17.02.2000 prin care se aprobă eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 278,9. aflat în administrarea SC SA, notificarea emisă de către reprezentanții reclamantelor către pârâta SC SA; dovada publicării în Monitorul Oficial al pachetului de divizare relații privind societățile reclamante și certificat constatator privind pe SC SA.
La dosarul cauzei, însă, nu s-a depus înscrisul cel mai concludent și util care era chiarcertificatul de atestare a dreptului de proprietateasupra terenurilor ce s-au aflat în administrarea SC SA; certificat ce urma a fi obținut în baza HCGMB nr.33/17.02.2000 și conform situației juridice a terenurilor anexă la raport (filele 6-7 dosar fond).
Apelantele susțin că nu se află în posesia acestui certificat, acesta aflându-se la pârâta intimată și că instanța în virtutea rolului său activ trebuia să pună în vedere pârâtei să-l prezinte.
Curtea, constată că apelantele - reclamante nu au solicitat niciodată instanței să facă aplicarea dispozițiilor articolului 172 Cod procedură civilă cu privire la acest înscris, din încheierea de ședință din 11.01.2008 când s-au încuviințat probele cu înscrisuri și interogatoriu nu rezultă această împrejurare.
Instanțele pot avea rol activ, însă nu în sensul de a înlocui diligențele și modul în care-și fac părțile apărările; instanța nu înlocuiește rolul pe care-l are avocatul în cauză.
Susține apelanta că a făcut demersuri către pârâtă pentru a-i cere acesteia să efectueze identificarea cadastrală; în acest sens fiind emisă notificarea depusă la dosar (fila 30 dosar fond).
Arată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu a făcut dovada refuzului pârâtei privind identificarea cadastrală.
Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere, în acest sens, întrucât reclamantele au depus o simplă adresă la dosar, nu au făcut dovada că au și transmis prin scrisoare recomandată, eventual cu confirmare de primire din partea pârâtei a acestei adrese.
Nu rezultă că pârâta a luat cunoștință de așa zisa "notificare"astfel încât nu se poate aprecia că ar fi un "refuz tacit".
Mai mult decât atât, sediul reclamantelor cât și sediul pârâtei figurează la aceeași adresă, astfel încât este greu de crezut că nu s-a putut lua în nici un fel legătura cu reprezentanții pârâtei.
Așadar, nu s-a dovedit refuzul pârâtei de a proceda la identificarea cadastrală.
De asemenea nu s-a dovedit că pârâta a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru a se putea proceda la parcurgerea următoarelor etape conform proiectului de divizare articolul 4.2. respectiv majorarea capitalului social, identificarea cotei de teren predată pentru fiecare societate creată, respectiv transmiterea acțiunilor rezultate din majorarea de capital social.
În ceea ce privește susținerea referitoare la condiția publicării în Monitorul Oficial al proiectului de divizare, această condiție era obligatorie conform articolului 242 și articolului 243 din Legea nr.31/1990 republicată (pentru protecția creditorilor) împrejurarea că această dovadă a publicării în Monitorul Oficial a fost depusă în apel, nu ăi este imputabilă instanței de fond.
Față de celelalte motive invocate în apel, pe care Curtea le-a analizat conform considerentelor expuse mai sus, nefiind îndeplinite condițiile articolelor 1073, 1075, 1077 Cod civil, nefiind clar exprimat refuzul pârâte de a executa obligațiile, capetele de cerere având ca obiect obligație de a face nu sunt întemeiate.
În aceste condiții, nici capătul de cerere privind acordarea de daune cominatorii nu poate fi admis.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantele reclamante SC - și SC SRL, ambele cu sediul ales în B, la Cabinet de Avocați & din-,. 1,. 3, sector 4, împotriva sentinței comerciale nr.5721/18.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, cu sediul în B,-,. 5C sector 4.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
-
GREFIER
-
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex.
5.01.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Ana Maria State UngureanuJudecători:Ana Maria State Ungureanu, Decebal Taragan
