Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 531/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.531/2008
Sedința publică din data de 28 februarie 2008 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTORI: Delia Marusciac, Liviu Ungur Lucia Brehar
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta E-- GAZ ROMÂNIA SA TG. M împotriva ordonanței președințiale nr. 4790 din data de 20.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu reclamanta-intimată ATELIER G SRL C-N, având ca obiect remontarea contorului de gaz și distribuirea gazelor e, pe cale ordonanței președințiale.
La apelul nominal, la a doua strigare, se prezintă avocat și avocat, ambii din cadrul Baroului C cu delegațiile la dosar, în reprezentarea intereselor intimatei, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 8 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în data de 26.02.2008 s-a înregistrat la dosar din partea recurentei un înscris intitulat " răspuns la întâmpinare ".
În probațiune, reprezentanta intimatei depune copia ordonanței președințiale nr. 348/13.02.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, factura fiscală din 30.06.2006 precum și extras mass-media.
Din oficiu, Curtea pune în discuția părților incidența dispozițiilor art. 581 alin.2 Cod pr.civ. și competența materială a Tribunalului Comercial Cluj în soluționarea prezentei cauze.
Reprezentanta intimatei învederează următoarele: în prezent, spațiul unde societatea își desfășoară activitatea este în litigiu, litigiu care se poartă între ( fostă ) și pe de o parte, împreună cu rudele acestuia privind proprietatea spațiului și executarea antecontractului încheiat între părți în fața notarului public.
În luna iunie 2007, a fost demontat contorul și s-a întrerupt furnizarea gazului fără nici o înștiințare, preaviz, fără a exista o restanță la plata facturilor și fără nici o explicație, societatea suferind grave prejudicii.
Totodată, urgența constată în faptul că din cauza temperaturior scăzute, există posibilitatea înghețării instalației de apă, țevile, vopselele.
Reprezentantul intimatei solicită a se avea în vedere faptul că recurenta deține monopolul în privința distribuirii gazului, prin urmare este imposibil a se apela la un alt furnizor. Mai mult, este imposibilă transcrierea contractului pe alte persoane având în vedere situația litigioasă a spațiului.
Prin urmare, până la soluționarea acțiunii de fond privind proprietatea asupra spațiului, este necesară soluționarea a situației create, chiar și prin măsuri provizorii. În atare situație, vremelnicia cererii este dată atât de caracterul temporar pentru care se solicită ordonarea de măsuri dar și prin măsurile solicitate.
În continuare, reprezentantul intimatei reiterează excepțiile invocate în întâmpinare și anume excepția tardivității promovării recursului și excepția lipsei de interes.
Cu privire la excepția tardivității promovării recursului arată că ordonanța președințială a fost executată de către recurentă în data de 23.11.2007, dată la care a fost remontat contorul de gaz și s-au redistribuit gazele e pentru spațiu. Prin urmare, atâta vreme cât recurenta a executat voluntar ordonanța, aceasta a fost în posesia ei, astfel că termenul de promovare a recursului curge de la data când hotărârea a fost pusă în executare.
Referitor la ce-a de a doua excepție și anume lipsa de interes, recurenta nu manifestă un interes legitim, personal sau actual.
Părțile prezente arată că nu solicită administrarea de noi probe.
Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare a cauzei și nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul părților prezente pentru susținerea recursului.
Reprezentanții intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ordonanței președințiale atacate ca fiind temeinică și legală, potrivit considerentelor expuse prin întâmpinare.
CURTEA:
asupra recursului de față,
reține că prin ordonanța președințială nr. 4790 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj la data de 20 noiembrie 2007 în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de reclamanta - ATELIER G SRL C-N împotriva pârâtei - E-- GAZ ROMÂNIA SA Târgu M și ca o consecință, a fost obligată pârâta să remonteze contorul de gaz și să distribuie gaze e pentru spațiul situat în C-N,-,. 1 până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Judecătoriei Cluj -
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut, în esență, că în raport de dispozițiile art. 581 alin. 1.pr.civ. corelat cu probatoriul administrat în cauză, cât și specificul activității reclamantei, s-a apreciat că sunt îndeplinite cele trei condiții prevăzute la art. 581.pr.civ, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, ținând seama că între cele două părți există un litigiu pe rol care urmează a se soluționa iar pârâta are posibilitatea valorificării pretențiilor pecuniare.
Împotriva acestei ordonanțe pârâta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a învederat că a reziliat contractul de furnizarea a gazelor cu pârâta intimată la cererea acesteia din 28.11.2006, că încheiat un nou contract de furnizare pentru punctul de consum din C-N-. 1 cu altă persoană respectiv. Recurenta mai învederează că sistarea furnizării gazului către a fost realizată la cererea actualului proprietar al imobilului pe baza cererii din 29.05.2007. În fine, se susține că obligarea pârâtei la furnizarea gazelor pentru imobilul din litigiu în condițiile în care în acest imobil există o lucrare la instalația de gaze pentru care nu este efectuată recepția lucrării ester imposibilă, inadmisibilă.
Prin întâmpinare pârâta intimată a solicitat respingerea ca tardiv a recursului și pe excepția lipsei de interes. În susținerea primei excepții s-a învederat că hotărârea atacată a fost executată la data de 23 noiembrie 2007 dată la care a fost remontat contorul de gaz și s-a redistribuit gazele e pentru spațiu, așa încât de la această dată curge termenul de exercitare a căii de atac. În ceea ce privește excepția lipsei de interes, se arată că recurenta nu suferă nici un prejudiciu dat fiind că prin executarea ordonanței președințiale își exercită practic obligațiile ce decurg din obiectul său de activitate aducător de profit. Pe de altă parte, critica privind lipsa interesului este fundamentată de intimată și pe ideea scopului urmărit de recurentă, respectiv acesta nu ar urmări un scop personal ci un scop care profită altor persoane, respectiv părților pârâte din procesul de prestație tabulară și partaj obiect la dosarului nr- pendinte la Judecătoria Cluj -N, că acest scop trebuie analizat și din prisma capacității de folosință a recurentei respectiv aceasta poate încheia acte numai care servesc realizării obiectului său de activitate. Pe de altă parte se susține că recurenta nu are un interes legitim, personal și actual.
Pe fond se arată că recursul pârâtei este total nefundat.
Examinând recursul prisma motivelor arătate, a apărărilor pârâtei cât și a dispozițiilor legale pertinente incidente în materie Curtea reține următoarele:
1. Cât privește excepția de tardivitate, Curtea reține că ordonanța atacată a fost dată fără citarea părților încât față de această împrejurare termenul special de 5 zile de depunere a recursului se va calcula de la comunicare așa cum rezultă fără echivoc din conținutul prevederilor art. 582 alin. 1 parte finală pr.civ.
Curtea constată că ordonanța atacată a fost comunicată recurentei la data de 3 decembrie 2007 așa cum rezultă din dovada de comunicare colaționată la fila 97 dosarului de fond.
Recurenta a expediat recursul prin poștă la data de 7 decembrie 2007 (13) acesta fiind data de referință a calcului termenului special de 5 zile conform art. 104.pr.civ. Astfel, Curtea observă că recurenta a depus la poștă plicul ce conține recursul înăuntrul termenului de 5 zile, termenul expirând la data de 10 decembrie.
Intimata invocă însă dispozițiile art. 284 alin. 2-4.pr.civ. dispoziții la care se trimit de art. 301 teze a II-a în materia recursului.
Aceste dispoziții legale reglementează instituția denumită în literatura de specialitate a echipolenței (echivalenței). În aceste situații legea leagă efectul comunicării de aceea că un alt act de procedură înlocuiește comunicarea hotărârii.
Principiul echipolenței nu operează decât în cazurile expres prevăzute de lege încât orice alt act din care ar rezulta că recurentul ar fi putut lua la cunoștință de hotărâre nu are eficiență și nu poate fi luat în considerare ca punct de plecare al calculului termenului de recurs (dies ad quo).
În speță, intimata susține că recurenta ar fi luat cunoștință de hotărâre la data de 23 noiembrie 2007 dată la care a avut loc executarea ordonanței președințiale, aspect ce rezultă din încheierea procesului-verbal de reconectare ( 21).
Conform art. 284 alin. 2.pr.civ aplicabil și în recurs termenul de recurs curge chiar dacă comunicarea hotărârii a fost făcută odată cu somația de executare.
În cauză instanța de fond uzând de prerogativa conferită de dispozițiile art. 581 alin. 4.pr.civ. a dispus ca executarea ordonanței președințiale să se facă fără somație. Cu referire la acest aspect nu s-a dovedit că reclamanta ar fi uzat de serviciile executorului judecătoresc și că în prealabil s-ar fi emis o somație care să fi fost comunicată pârâtei și la care să se fi anexat hotărârea.
Așa cum s-a arătat anterior cazurile de echipolență fiind strict reglementate de lege nu pot fi extinse și la alte împrejurări, fiind astfel de strictă interpretare și aplicare. În speță, chiar dacă pârâta a pășit la executarea ordonanței președințiale, acesta nu face să înceapă curgerea termenului de recurs, fiind necesară comunicarea.
De aceea se poate concluziona că în cauză nu este dat cazul special de echipolență prevăzut la art. 284 alin. 2.pr.civ (singurul virtual posibil având în vedere premisa de la care pleacă intimata) și față de împrejurarea că cererea de recurs a fost formulată și depusă în termenul defipt le lege, Curtea statuează cu nu se poate reține decăderea conform art. 103.pr.civ. și ca atare în temeiul art. 137.pr.civ. se va respinge excepția tardivității.
2. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea recursului:
Curtea constată că deși pârâta recurentă a executat obligația ce-i incumba potrivit dispozitivului ordonanței președințiale (ordonanța dată fiind executorie de drept, deci executarea este ) nu se poate răpi acesteia dreptul de a recura această hotărâre, mai ales că nu s-a demonstrat că executarea a fost deplin voluntară și astfel s-ar fi putut trage concluzia că a achiesat.
De aceea, se va reține că demersul recurentei de a cere reformarea ordonanței președințiale nu este lipsit de interes chiar dacă prealabil s-a procedat la executarea acesteia, deoarece folosul practic urmărit de recurentă este acela de a ști că a pus în executare o hotărâre legală și temeinică, la adăpost de orice critică, și pe de altă parte, dacă s-ar ajunge la concluzia contrară ar avea dreptul pe această cale sau pe cale separată să solicite întoarcerea executării conform art. 404 ind. 1 și urm. pr.civ.
Aspectele legate de principiul specialității capacității de folosință și necesitatea de a-i fi profitabilă orice acțiune legată de executarea obiectului de activitate al recurentei sunt desigur la nivel de principiu importante pentru o societate comercială dar acestea nu aduc nicio înrâurire interesului, deoarece orice act săvârșit de un agent economic în executarea obiectului său de activitate trebuie să fie conform cu legea și cu uzanțele în materie. Plecând de la aceste considerente, Curtea reține că recurenta are interes legitim, personal, născut și actual de a cere jurisdicției instanței de recurs verificare legalității și temeiniciei unei ordonanțe președințiale chiar dacă în prealabil a fost în întregime executată.
Așa fiind, în temeiul art. 137 alin. 1.pr.civ. se va respinge și excepția lipsei de interes.
3. Pe fond, Curtea reține că recursul nu este fondat pentru considerentele ce urmează:
Din probatoriul administrat în cauză analizat în cadrul și cu procedura sumară specifică ordonanței președințiale, Curtea reține că anterior cererii de ordonanță președințială în spațiul din litigiu pârâta a avut încheiat o convenție de distribuire și furnizare a gazelor e, convenție desființată unilateral de către pârâtă, deși acesteia i se făcuse cunoscută existența unor dificultăți de administrare efectivă a societății comerciale datorită relațiilor tensionate apărute între asociați. În acest context deși se reziliază contractul începând cu luna noiembrie 2006 în continuare au fost emise facturi pe societatea reclamantă, facturi achitate, iar împrejurarea că acesteia nu i s-a adus la cunoștință faptul rezilierii i-a creat, cel puțin în aparență, credința că beneficiază în continuare de dreptul de a pretinde furnizarea de gaze e în temeiul raportului contractual anterior.
Datorită unor împrejurări și a unor acțiuni care i se impută unui terț s-a ajuns ca să se sisteze furnizarea gazului metan în spațiul din litigiu în favoarea reclamantei și să se încheie un alt contract de furnitură cu acea persoană fără însă ca pârâta să explice care sunt justificările conduitei sale. Această conduită prin efectele pe care le produce față de reclamantă, societate comercială care își desfășoară activitatea în spațiul din litigiu și căreia nu i s-a imputat și dovedit a fi un rău platnic ori o altă conduită incompatibilă cu un beneficiar de furnitură diligent și prudent în raporturile contractuale cu furnizorul, poate fi calificată ca fiind ilicită și ținând seama de consecințele întreruperii furnizării de gaz metan pentru activitatea reclamantei poate fi reprimată prin procedura sumară a ordonanței președințiale. În această ambianță și cu aceste considerente Curtea va reține că recursul pârâtei nu este fondat iar în temeiul art. 582.pr.civ. va fi respins ca atare.
Cum recurenta pârâtă a căzut în pretenții prin respingerea recursului, fiind astfel în culpă procesuală, va fi obligată conform art. 274 alin. 1.pr.civ. să plătească reclamantei intimate suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în recurs ( 37).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge excepțiile tardivității și lipsei de interes formulate de reclamantă.
Respinge recursul declarat de pârâta E-- GAZ ROMÂNIA SA TG. împotriva ordonanței președințiale nr.4790 din 20 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Obligă pârâta să achite reclamantei ATELIER G SRL C- suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - -
Red. /Dact.
2 ex./ 7 martie 2008
Judecător instanța de fond:
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Liviu Ungur Lucia Brehar
