Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 58/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 58
Ședința publică din 17 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mircea Boar
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
GREFIER: -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta, cu sediul în, Calea, nr. 2, jud. T, împotriva sentinței civile nr. 1.142 din 28 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, privind pe reclamanta -, cu sediul în T,-, jud. T și pârâta Instituția Prefectului județului T, Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, cu sediul în T,-.
La apelul nominal se prezintă consilier juridic, pentru reclamanta intimată -, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentanta reclamantei intimate depune delegația de reprezentare, arătând că nu are cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri se acordă cuvântul în dezbaterea apelului. Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, inclusiv sub aspectul invocat din oficiu de către curte, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constatând că prin sentința civilă nr. 1.142 din data de 28 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timișs -a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta - T, s-a constatat efectuat transferul de proprietate asupra autovehiculelor vândute către pârâta, fiind obligată pârâta 2 să radieze vehiculele din evidențele sale și să elibereze o adeverință pentru ștergerea de pe rolul fiscal de la Primăria T și a fost obligată pârâta 1 la plata sumei de 10.101 lei, cu titlu de impozite, majorări și penalități de întârziere,
Având în vedere că pârâta, declarând apel, a solicitat admiterea acestuia, considerând hotărârea instanței de fond netemeinică și nelegală, cu motivarea că:
Mijloacele de transport menționate de către reclamantă în cererea de chemare în judecată au fost vândute societății apelante, conform facturilor fiscale nr. -/10.03.1999 și nr. -/26.05.1999 depuse de reclamantă la dosar, acestea fiind singurele documente întocmite de reclamantă ori, numai în baza acestora este evident că nu s-a putut face înmatricularea și deci nici transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător;
Reclamanta nu a întocmit nici un contract de vânzare-cumpărare și a reținut cărțile de identitate în original, precum și certificatele de înmatriculare a autovehiculelor, situație în care obligația de radiere a acestora cădea în sarcina sa;
Neputând circula cu aceste autovehicule și neavând numere de înmatriculare, apelanta le-a tăiat și predat la fier vechi, astfel că în prezent acestea nu mai există.
Reclamanta avea obligația să radieze autovehiculele potrivit art. 47 pct. 1 din nr.HG 85/2003 care stipulează obligativitatea proprietarului de vehicul, ca la trecerea acestuia în proprietatea altei persoane, să solicite în termen de 30 de zile, radierea din evidența acestora, având în vedere că actele autovehiculelor au fost reținute de reclamantă așa cum aceasta menționează în adresa către Inspectoratul de Politie al Județului
Văzând că reclamanta - a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, arătând că:
Apelanta a intrat în posesia autovehiculelor la data facturării și acestea au ieșit din curtea societății pârâte cu plăcuțe de înmatriculare circulând mai mulți ani pe drumurile publice;
Prin numeroase discuții telefonice și în scris a solicitat apelantei să demareze procedura de înmatriculare punându-i la dispoziție cărțile de identitate și fișele de înmatriculare a autovehiculelor dar aceasta nu și-a manifestat interesul pentru a intra în legalitate și recunoaște că cele trei autovehicule le-a tăiat și predat la fier vechi ori prin dezmembrarea și tăierea celor trei autovehicule s-a comportat ca proprietară a acestora și trebuia să-și achite impozitele și taxele aferente, ceea ce nu a făcut;
Instanța de fond a reținut corect că deși nu s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare între părți, întocmindu-se doar facturi fiscale, nu are nici o relevanță din punct de vedere juridic, întrucât facturile însăși constituie contracte de vânzare-cumpărare în formă simplificată, acestea producând aceleași efecte ca și orice contract de vânzare-cumpărare adică, transferul de proprietate asupra celor trei autovehicule;
Cum dreptul de proprietate asupra autovehiculelor a fost transmis apelantei, aceasta avea obligația să solicite radierea acestora din evidența circulației, în baza actelor prevăzute de art. 48 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002, aprobat prin nr.HG 85/2003.
Considerând că instanța trebuie să se pronunțe cu prioritatea asupra motivului de nelegalitate rezultat din încălcarea normelor de ordine publică referitoare la competența de soluționare a cauzei în primă instanță, aspect pus în discuția părților, din oficiu la termenul de judecată din data de 17 februarie 2009,
Reținând că obiectul cauzei îl constituie potrivit actului de sesizare și precizării ulterioare, cererea privitoare la constatarea efectuării transferului de proprietate asupra unor autovehicule, radierea acestora și eliberarea unor adeverințe pentru ștergerea din rolul fiscal, precum și plata unei sume de 10.101 lei, cu titlu de impozite, majorări și penalități de întârziere,
Că autovehiculele au fost vândute, potrivit susținerilor reclamantei, la valoarea de 3.355 lei,
Considerând că raportat la elementele menționate, litigiul are în mod vădit un caracter patrimonial și, ca atare evaluabil în bani,
Că deși prin decizia civilă nr. 458/R/2 iunie 2008 Curții de APEL TIMIȘOARA s‑a stabilit că acțiunea reclamantei are capătul de cerere principal de constatare a efectuării transferului dreptului de proprietate care este neevaluabil în bani, prin Decizia nr. 32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în recurs în interesul legii, s‑a stabilit că dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a și b și art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare și că în speță nici nu se susține că valoarea obiectului cererii ar fi de peste 100.000 lei, spre a fi incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă,
Că în aceste condiții, competența de soluționare a cauzei, în primă instanță revine, potrivit art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, judecătoriei astfel că hotărârea atacată a fost pronunțată de către o instanță necompetentă, situație în care, prin aplicarea dispozițiilor art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă, trebuie admis apelul declarat de pârâtă, în sensul că se va anula hotărârea și se va trimite cauza pentru competentă soluționare, în primă instanță, la Judecătoria Timișoara,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta, cu sediul în, Calea, nr. 2, jud. T, împotriva sentinței civile nr. 1.142 din 28 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, privind pe reclamanta -, cu sediul în T,- și pârâta Instituția Prefectului județului T, Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, cu sediul în T, Bv. - 2. nr. 17.
Anulează hotărârea menționată și trimite cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Timișoara.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
-
Red. /Dact.
5 ex./16.04.2009
Emis 3 com.
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Mircea BoarJudecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz
