Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 6
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Mariana Moț
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
Grefier -
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul reclamant G împotriva sentinței nr. 3866 din 6 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat în calitate de apărător ales al apelantului reclamant G, lipsind intimata pârâtă SC SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, s-a depus de către apărătorul apelantei chitanța fiscală nr. -/09.01.2008 reprezentând diferența taxei judiciare de timbru de 10 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente:
Avocat solicită admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii daunelor cominatorii, conform motivelor invocate în scris.
Precizează că, prin Decizia nr. 20/12.12.2005 - aflată la fila 16 din dosarul de fond - Înalta Curte de Casație și Justiție Bas tatuat că cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă și în condițiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803din Codul d e procedură civilă, iar hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite.
Interpelat fiind de instanță, apărătorul apelantului reclamant precizează că a solicitat și să fie autorizat pentru efectuarea demersurilor în vederea obținerii autorizației și să efectueze lucrările de remediere a acoperișului pe cheltuiala pârâtei.
De asemenea, solicită acordarea cheltuielilor de judecată atât pentru apel, cât și pentru fond, susținând că, deși acestea au fost solicitate prin însăși cererea de chemare în judecată, în mod greșit instanța de fond a reținut și a luat act că nu s-au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 3866 din data de 6 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de reclamantul G împotriva pârâtei SC SRL C, a fost obligată pârâta să predea reclamantei autorizația în baza căreia a executat lucrările de finalizare a acoperișului la blocul F6,.1, str. F, C și să execute lucrările de finalizare a acoperișului la blocul F6,.1, str. F-C, iar în caz de refuz a fost autorizată reclamanta să le execute pe cheltuiala pârâtei.
A fost respinsă cererea privind obligarea la plata daunelor cominatorii.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 8167/2006 reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta SC SRL C, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i predea autorizația în baza căreia a executat lucrările de construcție a acoperișului la blocul F6,.1 din C, str. F și să execute lucrările de finalizare a acoperișului, iar în caz de refuz să fie autorizat să facă demersurile necesare autorizației de construire și să finalizeze lucrările de remediere a acoperișului pe cheltuiala pârâtei.
S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 10 lei pe zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii până la executarea obligației asumate.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul apartamentului nr.15 din C, str. F, - și, întrucât apartamentul se degradează din cauza infiltrării apei prin acoperiș a solicitat acordul vecinilor pentru efectuarea lucrărilor de construcție a unui acoperiș de tablă pe un schelet lemnos.
Mai arată că, la data de 28.03.2006 a încheiat în acest sens un contract de prestări servicii cu pârâta, având ca obiect executarea de către pârâtă a unui acoperiș de tablă pe schelet lemnos, stabilindu-se ca termen de execuție a lucrărilor 05.04.2006, cu începere din data de 29.03.2006.
A mai precizat reclamantul că deși lucrările au început la termenul stipulat, lucrarea a fost întreruptă, nerealizându-se nici până în prezent recepția lucrării.
În acest sens, reclamantul l-a sesizat pe reprezentantul pârâtei, notificându-i necesitatea efectuării lucrării și a remedierii defecțiunilor la acoperiș, conform clauzei contractuale, însă fără nici un rezultat.
La data de 05.07.2006, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Craiova, în soluționarea cauzei.
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât, deși contractul a fost executat în totalitate, reclamantul a refuzat întocmirea procesului verbal de recepție pentru a stabili dacă există deficiențe în executarea lucrării, în vederea remedierii acestora.
În ceea ce privește obligația de obținere a autorizației de construcție, s-a arătat că aceasta presupune doar efectuarea unor diligențe, ridicarea autorizației putând fi făcută numai de proprietar.
Prin sentința nr. 11241 din data de 20 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost declinată competența de soluționare a acțiunii civile având ca obiect obligația de a face, daune cominatorii, formulate de reclamantul G împotriva pârâtei SC SRL, în favoarea Tribunalului Dolj - Secția Comercială, reținându-se că litigiul este unul neevaluabil în bani și potrivit dispozițiilor art. 2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă, competența de soluționare în primă instanță revine Tribunalului Dolj.
Procedând la judecarea cauzei în fond, Tribunalul Dolja mai reținut că la data de 28.03.2006 între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii 8/2006 prin care pârâta se obliga să efectueze acoperiș din tablă pe schelet lemnos la blocul F6,.1, din C, str. F, prețul lucrării fiind de 14.500 lei.
S-a stipulat că achitarea integrală a lucrării se va face la recepția finală pe bază de proces verbal de recepție, însă reclamantul a achitat cu chitanța nr. -/7.04.2006 întreaga contravaloare a lucrării.
În cauză nu s-a întocmit proces verbal de recepție a lucrării iar din probele administrate respectiv, declarația martorului și expertiza întocmită de expert rezultă că lucrarea a fost întocmită cu deficiențe lipsind lucrări de ancorare, contravânturi longitudinale și transversale, un număr foarte mare de scoabe, cuie și buloane necesare asamblării elementelor ce alcătuiesc structura acoperișului.
S-a constatat de asemenea că există pericolul deformării în timp a geometriei acoperișului datorate faptului că anumite elemente () au fost rezemați direct pe stratul de termoizolație și nu pe structura de rezistență; expertul precizând că la noduri lipsesc total sau parțial contrafișele și că nu s-a realizat un accesoriu specific acoperișului și absolut necesar accesului la învelitoare (tabacheră), nu s-a realizat ignifugarea șarpantei astfel cum este impusă de normele și există porțiuni însemnate în care șarpanta nu închide complet spațiul acoperișului, facilitând cu mare ușurință pătrunderea zăpezilor.
În ceea ce privește deficiențele constatate la învelitoare acestea constau în faptul că s-au montat aruncătoare de apă în loc să se monteze burlane, ceea ce favorizează pătrunderea apelor din precipitații direct la fundația blocului, iar aceste aruncătoare nu au montate ancore.
S-a constatat că există zone cu jgheaburi lipsă și jgheaburi cu tendința de desprindere.
A mai reținut instanța că, din contractul încheiat între părți a rezultat că pârâta s-a obligat să obțină autorizația pentru executarea lucrării, iar reclamantul a fost garantat pentru 20 de ani pentru buna execuție a lucrării obligându-se să remedieze defecțiunile apărute.
Prin urmare, lucrarea fiind necorespunzător executată și având în vedere dispozițiile art. 969 Cod civil, pârâta a fost obligată să predea reclamantului autorizația în baza căreia a executat lucrările de construcție a acoperișului și să procedeze la finalizarea acestuia. Având în vedere cererea expresă a reclamantului precum și dispozițiile art. 1007 Cod civil, în caz de refuz din partea pârâtei reclamantul a fost autorizat să execute lucrările de finalizare a acoperișului la blocul F6 scara 1, pe cheltuiala pârâtei.
În ceea ce privește cererea de obligare la plata daunelor cominatorii, aceasta a fost respinsă dat fiind faptul că daunele cominatorii au caracterul unei pedepse civile și reprezintă un mijloc de constrângere pentru debitor spre a-l determina să-și execute obligația asumată. Ele nu se aplică însă atunci când este vorba despre asigurarea executării obligațiilor de a face când este posibilă executarea acestora de către creditor pe cheltuiala debitorului.
Cu privire la cheltuielile de judecată s-a luat act că acestea nu se solicită.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, care prin încheierea din 18 octombrie 2007 a fost calificat de C ca fiind apel.
Criticile invocate de apelant vizează următoarele aspecte:
1. Susține apelantul că în mod greșit instanța de fond a respins cererea sa privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii cu motivarea că acestea nu se acordă în cazul obligațiilor de a face atunci când este posibilă executarea lor de către creditor pe cheltuiala debitorului.
Mai arată apelantul că nu a solicitat instanței să aducă la îndeplinire el însuși, pe cheltuiala debitorului, obligația de a obține și preda autorizația de construcție deoarece a optat să uzeze de toate mijloacele legale pentru a-l constrânge pe debitor.
Prin urmare, interesul său în obținerea condamnării pârâtei la plata daunelor cominatorii se justifică și prin faptul că acestea pot fi transformate în daune interese iar modalitatea în care se tinde la executarea obligației în natură sau în echivalent rămâne exclusiv la alegerea creditorului.
Apelantul - reclamant învederează și faptul că raportul de expertiză efectuat la fond a stabilit concret valoarea prejudiciului creat prin executarea necorespunzătoare a lucrării și prin nepredarea autorizației și prin urmare, în măsura în care debitorul nu înțelege să-și execute obligația poate promova o acțiune în daune interese în care va folosi raportul de expertiză deja efectuat, operând astfel transformarea daunelor comunicatorii într-o creanță lichidă și exigibilă.
Susține apelantul că posibilitatea aducerii la îndeplinire a obligației de către el pe cheltuiala debitorului este doar o alternativă oferită de lege de care nu a înțeles și nu înțelege să se folosească.
2. Un al doilea motiv de apel vizează neacordarea cheltuielilor de judecată.
Astfel, apelantul susține că a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată atât prin cererea de chemare în judecată cât și prin concluziile scrise depuse la dosar, însă instanța de fond nu i le-a acordat deși există și documente justificative privind taxa de timbru, onorariu de avocat și onorariu expertului.
Curtea, analizând motivele de apel prin prisma dispozițiilor art. 295 și următoarele pr. civ. și a probelor aflate la dosarul cauzei constată că acestea nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
1. Susține apelantul în primul motiv de apel că în mod greșit instanța de fond nu a obligat-o pe pârâtă la plata daunelor cominatorii deoarece nu a solicitat instanței executarea de el însuși a obligației asumate de debitor pe cheltuiala acestuia.
Susținerea este neîntemeiată deoarece atât prin acțiunea introductivă cât și prin concluziile scrise (fila 41 dosar fond ) apelantul reclamant a solicitat ca în cazul în care intimatul pârât refuză executarea obligației " să fiu autorizat să fac demersurile necesare obținerii autorizației și lucrările de remediere a acoperișului pe cheltuiala pârâtei ".
Ori, atâta timp cât instanța de fond a obligat-o pe pârâtă să predea autorizația în baza căreia a executat lucrările la acoperișul blocului F6.1 str. F - C și să execute lucrările de finalizare a acoperișului iar în caz de refuz a autorizat pe reclamant să le execute pe cheltuiala pârâtei, a acordat exact ceea ce s-a cerut.
pe pârâtă să execute lucrările de finalizare a acoperișului pe cheltuiala pârâtei, instanța de fond nu mai putea admite cererea privind daunele cominatorii.
Daunele cominatorii constituie un mijloc juridic prin care debitorul este constrâns la executarea în natură a obligațiilor de a face și de a nu face.
Daunele cominatorii constau într-o sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere( sau pentru o altă unitate de timp) al cărei cuantum poate fi mărit de instanță dacă debitorul persistă în a nu-și executa obligația.
esențială a daunelor cominatorii este aceea că ele apar ca un mijloc de constrângere pentru executarea obligațiilor de către debitor și nu au nici legătură cu prejudiciul încercat de creditor datorită neexecutării obligației de către debitor.
Ele nu au un caracter reperator, ci mai degrabă caracterul unei pedepse civile tocmai prin amenințarea pe care o reprezintă pentru debitor.
În speță, instanța de fond putea să o oblige pe intimata pârâtă la plata daunelor cominatorii( ca și mijloc de constrângere pentru executarea obligației de finalizare a acoperișului) numai în situația în care nu l-ar fi autorizat și pe apelantul-reclamant să execute el însuși aceste lucrări, pe cheltuiala intimatei pârâte în cazul în care aceasta refuză.
Așadar, instanța nu o mai poate constrânge pe intimata-pârâtă la executarea în natură atâta timp cât l-a autorizat pe apelantul-reclamant să execute el obligația pe cheltuiala acestuia.
Prin urmare acest motiv de apel nu este fondat.
Deși, este adevărată susținerea apelantului-reclamant potrivit căreia creditorul poate promova o acțiune în daune interese în care poate opera transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, după executarea obligației de către debitor, aceasta excede cadrului procesual al cauzei de față.
2. Prin al doilea motiv de apel se susține de către apelantul - reclamant că deși i-a cerut cheltuieli de judecată, instanța de fond nu le-a acordat.
Critica este nefondată.
Este adevărat că prin cererea de chemare în judecată apelantul-reclamant a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, însă apărătorul său, a renunțat la această cerere prin concluziile puse în fața instanței de fond cu ocazia judecății așa cum s-a consemnat în practicaua sentinței apelate.
Prin urmare, instanța de fond a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată, respectând principiul disponibilității.
Față de cele arătate mai sus, Curtea având în vedere și dispozițiile art. 296 pr. civ. va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant G, cu domiciliul în C, str. F, - 6,. 15, jud. D, împotriva sentinței nr. 3866 din 6 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL C, cu sediul în C,-, jud.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 10 ianuarie 2008.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
red. / 4 ex.
tehnored. / 12.02.2008
jud. fond:
15 Ianuarie 2008
Președinte:Mariana MoțJudecători:Mariana Moț, Carmen Mladen
