Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 61/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 61
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 6 MARTIE 2008
PREȘEDINTE: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 2: Nela Ochea
GREFIER - - -
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta - - GRUP SRL C împotriva sentinței nr.27 din 30 ianuarie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- - nr.format vechi 3005/COM/2006, în contradictoriu cu intimații pârâți -, și - SRL
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 februarie 2008, susținerile orale ale părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitatea intimaților pârâți - prin apărător să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi și, în aceeași compunere
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.27 din 30 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolj -Secția Comercială a respins acțiunea formulată de reclamanta - - GRUP SRL C împotriva pârâților -, și - SRL
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în speță, reclamanta - - GRUP SRL C nu a făcut dovada săvârșirii unor acte de concurență neloială de către pârâții -, și - SRL C, materializate prin fapte de deturnare a clientelei sale și dezorganizare a activității prin încercarea de angajare a salariaților săi. Astfel, s-a argumentat că facturarea ocazională a unor mărfuri pentru câteva societăți nu justifică concluzia că acestea formează clientela reală, sigură, personală a societății reclamante - - GRUP SRL C și că dacă respectivele beneficiare ale mărfurilor furnizate de reclamanta - - GRUP SRL C au achiziționat aceleași mărfuri sau altele din aceeași categorie de la societatea pârâtă, nu dovedește că pârâții - și, foștii ei salariați, au atras în mod neonest clientela acesteia pentru societatea pârâtă - SRL C, nou înființată de pârâți și nici că există vreo legătură între această pretinsă conduită, lipsită de onestitate, a foștilor salariați și pretinsa diminuare a profiturilor pe perioada 15.11.2005-15.03.2006, al cărei cuantum nu a fost precizat și nici probat.
În ceea ce privește încercarea de atragere a salariaților societății reclamante, instanța de fond a reținut că depoziția martorului este neconcludentă întrucât este singulară, nefiind susținută și de alte probe și este subiectivă, având în vedere că acesta se află în continuare în relații de muncă cu reclamanta - - GRUP SRL C, iar "nota de investigare" întocmită de o firmă de detectivi particulari nu poate fi folosită ca probă în litigiu, urmând a fi înlăturată, întrucât legea de organizare a profesiei de detectiv oprește utilizarea datelor și informațiilor obținute în exercitarea activității specifice, în soluționarea altor litigii decât penale.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Dolja declarat apel, în termen legal, reclamanta - - GRUP SRL C, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de apel, apelanta reclamantă - - GRUP SRL Cai nvocat faptul că, în mod greșit, instanța de fond a revenit asupra probei cu expertiza contabilă, deja încuviințată, întrucât încheierea prin care a fost încuviințat acest mijloc de probă are un caracter interlocutoriu întrucât pârâții -, s-au opus administrării acesteia, ceea ce înseamnă că instanța nu mai putea reveni asupra acestei probe.
O altă critică invocată de apelanta reclamantă - - GRUP SRL C se referă la faptul că, în mod neîntemeiat, s-a reținut că cererea sa nu a fost probată întrucât, dimpotrivă, a dovedit în cauză că intimații pârâți - și, profitând de relațiile personale cu reprezentanții beneficiarilor comuni, relații dobândite pe vremea când aveau funcții de conducere la societatea reclamantă, au reușit cu rea-credință să-și apropie relațiile de afaceri cu aceștia, în favoarea societății proprii, înființată în ultima perioadă, care avea același obiect de activitate și viza aceeași clienți, acțiuni nelegale pe care pârâții - și le-au înfăptuit când încă erau angajați ai societății reclamante.
Tot în ceea ce privește netemeinicia hotărârii atacate, apelanta reclamantă - - GRUP SRL Cai nvocat faptul că, fără a motiva, instanța de fond a apreciat ca neconcludentă declarația martorului audiat în cauză, în condițiile în care aceasta a relevat faptul că intimații pârâți - și au săvârșit actele de concurență neloială, constând în încercarea de angajare, de preluare a salariaților acesteia.
Prin motivele de apel, apelanta reclamantă a solicitat și admiterea probei cu expertiza contabilă.
În apărare, la data de 17 aprilie 2007, intimații pârâți - și au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului, invocând faptul că revenirea asupra probei cu expertiza contabilă este legală și procedurală, întrucât încheierea prin care s-a încuviințat expertiza este preparatorie și deci instanța poate reveni asupra acesteia, iar în condițiile în care apelanta pârâtă nu a precizat cuantumul prejudiciului și nu a formulat un petit privind acoperirea pretinsului prejudiciu, instanța de fond a apreciat în mod corect că proba nu mai este utilă cauzei. De asemenea, au susținut intimații pârâți că în contractul de muncă nu există o clauză de neconcurență, că anterior angajării la societatea apelantă aceștia aveau deja o activitate îndelungată în domeniu, formându-și propria clientelă și că societatea apelantă nu era distribuitor exclusiv al anumitor produse, ci ea vindea mărfuri obișnuite, care puteau fi cumpărate și de la alți distribuitori, astfel încât interdicția pe care o solicită apelanta reclamantă - - GRUP SRL C apare ca o încercare de limitare a libertății comerțului și a dreptului acestora la muncă.
În scop probator, Curtea a încuviințat administrarea probei cu expertiza contabilă, având următoarele obiective: stabilirea modificărilor intervenite în ceea ce privește profitul - - GRUP SRL C, începând cu noiembrie 2005; stabilirea cauzelor care au determinat aceste modificări; a se stabili dacă vreuna din faptele invocate de apelanta reclamantă au condus la o scădere a profitului societății; identificarea clienților reclamantei apelante care au fost preluați de către intimații pârâți și evidențierea profitului nerealizat, aferent acestei preluări.
Raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul a fost depus la data de 28.12.2007, referitor la care intimata pârâtă - SRL Caf ormulat obiecțiuni la data de 15 ianuarie 2008.Răspunsul la acestea a fost depus de expert la data de 8 februarie 2008.
Analizând sentința pronunțată de Tribunalul Dolj prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Apelanta reclamantă - - GRUP SRL C are ca activitate principală comercializarea de piese și accesorii pentru autovehicule, potrivit facturilor depuse (filele 9-10 din dosarul nr.3005/COM/2006 al Tribunalului Dolj ), iar intimații pârâți - și au fost angajații acestei societăți, inițial ca agenți de vânzări și ulterior ca directori de vânzări, pe perioada 19.02.2004-13.02.2006 și respectiv 07.02.2006, astfel cum reiese din examinarea contractelor individuale de muncă nr.6648 din 19.02.2004 și nr.6649 din19.02.2004 și a actelor adiționale nr.21288 din 23.03.2005 și nr.21288 din 23.03.2008 (filele nr.26 și respectiv 31 din dosarul nr. 3005/COM/2006 al Tribunalului Dolj ). Potrivit clauzei contractuale înscrise la litera Nc), intimații pârâți - și aveau obligația de fidelitate față de angajator, în speță apelanta reclamantă - - GRUP SRL C, în executarea atribuțiilor de serviciu.
Contractele de muncă ale intimaților pârâți - și au încetat prin demisiile înaintate de aceștia la datele de 13.02.2006 și respectiv 07.02.2006, ce au fost aprobate de societatea apelantă.
Prin acțiunea introductivă, Curtea constată că apelanta reclamantă - - GRUP SRL Cas olicitat obligarea intimaților pârâți - și să înceteze actele de concurență neloială manifestate prin acapararea clientelei acesteia și prin dezorganizarea activității constând în atragerea salariaților săi, promițându-le oferte de serviciu la - SRL C, societate nou înființată de intimații pârâți.
În ceea ce privește prima faptă, constând în acapararea clientelei apelantei reclamante - - GRUP SRL C, considerată și invocată de aceasta drept manifestare a concurenței neloiale, Curtea constată că într-adevăr fapta, așa cum este reglementată de dispozițiile art.4 lit.d din Legea nr.11/1991, nu a fost dovedită potrivit dispozițiilor art.1169 Cod civil, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, apărările intimaților pârâți formulate în acest sens, fiind fondate.
Astfel, o parte din perioada 15 noiembrie 2005-15 martie 2006, în care apelanta reclamantă - - GRUP SRL C susține că intimații pârâți - și au acaparat clienții săi, respectiv până la 13.02.2006 și 07.02.2006, când și-au prezentat demisia, aceștia au fost angajații societății apelante.
Pe perioada existenței raporturilor de muncă, intimații pârâții - și trebuia să respecte obligația de fidelitate prevăzută la litera Nc) din contractul de muncă și reglementată de dispozițiile art.21-24 din Codul Muncii coroborate cu art.397 alin.1 Cod comercial, care include și obligația de neconcurență, în virtutea căreia intimații pârâți - și erau ținuți să se abțină de la a desfășura, pentru sine sau pentru altul o activitate direct concurentă, în același domeniu în care activa apelanta reclamantă - - GRUP SRL C, dar care nu se confundă cu clauza de neconcurență.
Or, în cauză, înscrisurile invocate de apelanta reclamantă - - GRUP SRL C drept dovadă a faptului că intimații pârâți -, și - SRL C au comercializat același tip de mărfuri, către aceeași clientelă, respectiv facturile seria - nr.- și - nr.- au fost emise la data de 03.03.2006, după ce contractele de muncă ale intimaților pârâți - și încetaseră prin demisie, iar ofertele pretins a fi lansate de aceștia nu poartă nici o dată. În măsura în care astfel de acte de concurență neloială ar fi fost săvârșite de intimații pârâți - și pe perioada existenței raporturilor de muncă, apelanta reclamantă - - GRUP SRL C avea posibilitatea fie de a solicita daune-interese, fie de a aplica intimaților pârâți sancțiuni disciplinare. Or, în cauză, astfel de măsuri nu au fost întreprinse de către apelanta reclamantă împotriva intimaților pârâți - și, iar contractele de muncă ale acestora au încetat prin demisie, ceea ce conduce la prezumția că aceștia și-au îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de serviciu și nu au încălcat obligația de neconcurență, ca element al obligației de fidelitate.
În ceea ce privește concluziile raportului de expertiză, Curtea constată că acestea nu sunt concludente, proba urmând a fi înlăturată, întrucât nu a lămurit aspectele legate de schimbările intervenite în profitul celor două societăți și dacă există o legătură de cauzalitate între acestea, mărginindu-se la a releva doar rulajele pe care atât apelanta reclamantă - - GRUP SRL C, cât și intimata pârâtă - SRL C le-au avut cu diverși beneficiari comuni, fără a analiza factorii obiectivi, concreți care influențează profitul unei societăți comerciale ( comparația cu perioada corespunzătoare a anului anterior, cuantum, evoluție, involuție, cheltuielile efectuate de fiecare etc.)
De asemenea, obligația de fidelitate subzistă numai pe durata derulării contractelor de muncă ale intimaților pârâți - și, însă nu și ulterior, astfel încât după încetarea acestora la data de 13.02.2006, respectiv 07.02.2006 și până la 15 martie 2006, intimații pârâți - și nu mai erau ținuți să respecte obligația de neconcurență față de fostul că angajator al acestora, apelanta reclamantă - - GRUP SRL C, o astfel de clauză nefiind prevăzută în contractele de muncă.
În ceea ce privește perioada ulterioară încetării raporturilor de muncă al intimaților pârâți - și, Curtea constată că faptul că aceștia, prin societatea ai cărei asociați sunt, respectiv - SRL C, au comercializat același tip de mărfuri către aceiași clienți, ca ai apelantei reclamante - - GRUP SRL C, nu dovedește caracterul neloial al acestor acte comerciale.
Astfel, pe de o parte, apelanta reclamantă - - GRUP SRL C nu era distribuitor exclusiv al unor anumite mărfuri, ci comercializa mărfuri obișnuite, alături de alți distribuitori asemănători de pe piață, iar pe de altă parte, nu exista nici o clauză de exclusivitate în convențiile cu beneficiarii acestor mărfuri, care se puteau aproviziona de la oricare distribuitor, în mod liber, în concordanță cu legea cererii și ofertei.
Or, tocmai această confruntare între agenți economici, lupta permanentă pentru atragerea clientelei pentru mărfurile și serviciile oferite pe piață, constituie libera concurență, componentă intrinsecă a economiei de piață.
Or, în speță, Curtea constată că, neputând fi recunoscut un drept la clientelă ca drept exclusiv al unui anumit comerciant, limitele în care trebuie să manifeste libera concurență nu au fost încălcate de intimații pârâți, întrucât apelanta reclamanta nu are un drept exclusiv de exploatare al clientelei sale, ca element al fondului de comerț. În acest sens, Curtea constată că, în mod corect a reținut instanța de fond că, apelanta reclamantă - - GRUP SRL C nu are o clientelă reală, sigură și personală, iar apărarea intimaților pârâți - și în sensul că interdicția solicitată de apelanta reclamantă - - GRUP SRL C reprezintă o încălcare de limitare a libertății comerțului, apare ca fiind fondată.
De altfel, pentru a putea fi reținut în cauză caracterul neloial al actelor de comerț înfăptuite de intimații pârâți, este necesar să se fi dovedit că vinderea aceluiași tip de mărfuri, către beneficiarii comuni, s-a făcut într-un mod avantajos, în condițiile obținerii unor avantaje materiale sau acordării de stimulente. Or, în speță, Curtea constată că astfel de fapte nu au fost probate, relațiile comerciale fiind stabilite de intimata - SRL C cu beneficiarii comuni în aceleași condiții și fără obținerea de alte avantaje de partea beneficiarilor.
În acest context, Curtea constată că sunt nefondate criticile formulate de apelanta reclamantă - - GRUP SRL C privind faptul că a fost dovedită săvârșirea de către intimații pârâți - și a faptelor în modalitatea reglementată de art.4 lit.d din Legea nr.11/1991, întrucât simplul fapt că unele societăți comerciale au achiziționat același tip de mărfuri, atât la societatea apelantă reclamantă - - GRUP SRL C, cât și de la intimata pârâtă - SRL C, iar asociații acesteia din urmă sunt foștii angajați ai apelantei reclamante, nu face dovada săvârșirii de către intimații pârâți - și a unor acte de concurență neloială, ci trebuie probat în cauză, că respectivele fapte contravin legii, bunelor moravuri sau contravin uzanțelor cinstite în activitatea comercială.
De asemenea, Curtea apreciază ca nefondată și ultima critică formulată de apelanta reclamantă privind înlăturarea ca neconcludentă a depoziției martorului întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect valoarea probatorie a acesteia ca fiind afectată de subiectivism, în condițiile în care martorul era angajat al apelantei reclamante, iar faptele relevate de acestea nu au mai fost confirmate de nici o altă probă administrată în cauză.
În acest context, Curtea constată că nici fapta de dezorganizare a activității apelantei reclamante - - GRUP SRL C, prin încercarea de angajare a salariaților acesteia, nu a fost dovedită în cauză.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că, în mod greșit instanța de fond a revenit asupra probei cu expertiza contabilă, deja încuviințată, Curtea constată că, în condițiile administrării în apel a acestei probe, critica nu se mai impune a fi analizată, însă motivarea este eronată, întrucât încheierea prin care a fost încuviințată această probă este preparatorie și nu interlocutorie, astfel încât instanța poate reveni motivat asupra acesteia. Or, în speță, instanța a respins motivat proba cu expertiză, arătând că aceasta nu mai este utilă cauzei.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că apelul este nefondat și, în temeiul art.296 civ.Cod Penal, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - - GRUP SRL C,-, D împotriva sentinței nr.27 din 30 ianuarie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- - nr.format vechi 3005/COM/2006, în contradictoriu cu intimații pârâți -, C,-, -.1,.2,.12, D, C, str.-.- nr.8, -.1,.9, D și - SRL C, str.- B, -.3,.11,
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 6 martie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.jud.NO/
Jud.fond
Tehnored.GC/ ex.6/04.04.2008
07 Martie 2008
Președinte:Lotus GherghinăJudecători:Lotus Gherghină, Nela Ochea
