Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 70/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 70/
Ședința publică din 02 noiembrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanții, cu domiciliul în T- județul C și, cu domiciliul în Germania 83301 str.- și cu domiciliul ales în T- județul C, împotriva sentinței civile nr.648/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal se constatâ atât lipsa apelanților-reclamanți și, cât și intimatei-pârâte SC SRL Târnăveni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 20,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
De asemenea, se mai constată depunerea unei cereri de amânare din partea reprezentantei reclamanților apelanți pentru amânarea judecării cauzei, motivată de faptul că nu se poate prezenta în instanță la acest termen de judecată deoarece trebuie să se prezintă la Tribunalul Bihor unde are pe rol dosarul cu nr- (22,23).
Instanța, apreciind asupra cererii de amânare, o respinge deoarece reprezentanta reclamanților apelanți nu face dovada că ar fi apărătorul ales al vreunei părți din dosarul mai sus menționat.
CURTEA
Prin sentința nr.648/06.03.2009 Tribunalul Comercial Mureșa respins acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâta SC""SRL Târnăveni.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei, prin organele sale, să procedeze la modificarea actelor constitutive ale societății în sensul schimbării sediului social la altă adresă decât cea unde acesta este declarat în prezent, respectiv Târnăveni-, județul M; motivul invocat de reclamanți este acela că actul în baza căruia societatea pârâtă avea dreptul de folosință asupra acestui imobil a fost reziliat, astfel că pârâta deține acest spațiu fără nici un titlu.
S-a reținut că temeiul juridic invocat de reclamanți este cel prevăzut la art.48 din Legea nr.31/1990.
Prima instanță a reținut că cererea de chemare în judecată promovată de reclamanți nu se încadrează în dispozițiile art.48 din Legea nr.31/1990, deoarece acțiunea în regularizare reglementată de acest text de lege vizează doar neregularitățile prevăzute de art.46 și 47 din lege, adică acele situații în care"actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a legii sau când nu s- îndeplinit o cerință legală pentru constituirea societății".
Prin urmare, toate aceste neregularități vizează îndeplinirea cerințelor imperative prevăzute de lege pentru constituirea unei societăți comerciale, acesta fiind și motivul pentru care acțiunea în regularizare poate fi introdusă doar în termene de 1 an de la data înmatriculării societății.
Ori în speță reclamanții nu au invocat neregularități legate de constituirea societății ci de faptul că actul de folosință asupra spațiului unde este declarat sediul social a fost reziliat la data de 18.04.2005, adică o împrejurare ulterioară constituirii acestei societăți.
În aceste condiții prima instanță a reținut că potrivit art.204 și art.192 din Legea nr.31/1990 rep, modificarea actelor constitutive ale unei societăți cu răspundere limitată, așa cum este și societatea pârâtă, se poate face doar prin hotărârea generală a asociaților. Potrivit dispozițiilor exprese ale art.204 din lege, o astfel de modificare poate fi dispusă și prin hotărâre judecătorească, însă doar în situațiile prevăzute la art.223 alin.3 și art.226 alin.2, care vizează excluderea și retragerea asociaților.
În ce privește dispozițiile art.25 din Legea nr.26/1990 invocate de reclamanții, prima instanță a reținut că procedura prevăzută de acest text de lege este o procedură de competența judecătorului delegat la registrul comerțului, doar recursul împotriva încheierii judecătorului delegat fiind de competența instanței de judecată. În aceste condiții, este evident că nu sunt incidente în speță aceste dispoziții invocate de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții, solicitând admiterea căii de atac, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea căii de atac s-a arătat că pârâta a folosit spațiul unde îi este declarat sediul social în baza unui contract de închiriere care a ajuns la termen și că societatea nu mai are un sediu în condițiile legii.
S-a menționat că hotărârea este nelegală deoarece instanța s-a pronunțat asupra cererii de repunere a cauzei pe rol fără citarea părților.
De asemenea s-a susținut că instanța nu a luat în considerare prevederile art.237 alin.1 lit. din Legea nr.31/1990 și nici cele ale art.25 din Legea nr.26/1990.
Analizând cererea de apel prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor art.292 pr.civ. instanța reține următoarele:
Reclamanții persoane fizice au solicitat obligarea pârâtei la modificarea actelor sale constitutive.
Reclamanții nu au nicio calitate în cadrul societății pârâte SC""SRL care este0 societate unipersonală în care numitul are atât calitatea de asociat cât și pe cea de administrator.
Potrivit dispozițiilor art.204 și 192 alin.2 din Legea nr.31/1990 rep, modificarea actelor constitutive ale societății se poate face doar de către adunarea generală a asociaților.
În ce privește cererea de repunere pe rol a cauzei pentru invocarea unei excepții prin concluziile scrise, menționăm că părțile au avut posibilitatea formulării unor cereri la cele două termene de judecată și faptul că după închiderea dezbaterilor părțile nu mai pot formula cereri noi.
În ce privește aplicarea art.237 alin.1 lit c din Legea nr.31/1990 rep, acesta nu are nicio legătură cu obiectul cauzei deoarece se referă la dizolvare, iar reclamanții nu au solicitat dizolvare a societății.
În ce privește art.25 din Legea nr.26/1990 apelanții nu au adus nici un contraargument la cele reținute de prima instanță care în mod corect a reținut că acestea vizează o procedură și o competență diferită.
În aceste condiții considerăm că hotărârea primei instanțe este legală.
În consecință, în baza art.296 pr.civ. instanța va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanții cu domiciliul în T,-, județul C și, domiciliat în Germania, cu domiciliul ales în T,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.648/6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 2 noiembrie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
09.12.2009.
6 exp.
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
