Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 77/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 22 februarie 2008
DECIZIA CMERCIALĂ Nr. 77
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Gabriela Vințanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
Grefier - - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta - reclamantă - SRL, în contradictoriu cu intimatele pârâte REGIA AUTONOMĂ A PROTOCOLULUI DE STAT () și SUCURSALA PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI IMOBILIAR ( ), împotriva sentinței comerciale nr.3560 din 14.03.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr-.
. Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 15.02.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate intimatelor să depună note scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 22.02.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială în data de 29.03.2003, reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele REGIA AUTONOMĂ A DE STAT () și SUCURSALA PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI IMOBILIAR () a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la îndeplinirea procedurii de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare precum și la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 133/1999, cu privire la spațiul situat în imobilul din- Sector 1 B, (compus din cameră - anexă clădire situată în curte, în suprafață de 7,43. conform contractului de locațiune încheiat între părți și în suprafață de 20,35. din măsurători - ca urmare a îmbunătățirilor efectuate de reclamantă, precum și curte de 12.). S-a solicitat totodată obligarea pârâtelor ca, în cazul nerespectării obligației ce formează obiectul capătului 1 de cerere, după îndeplinirea unui termen de o lună de la rămânerea irevocabilă a hotărâri judecătorești, la plata daunelor cominatorii în cuantum de 200 Euro - în echivalent lei, pentru fiecare zi de întârziere la cursul de schimb din ziua plății.
În motivare reclamanta a arătat că deține spațiul identificat mai sus din anul 1998, în temeiul contractului de locațiune și prestări servicii nr.554/1998 încheiat cu, astfel că a solicitat prin cererea nr.8325/7.12.1999, în temeiul art.12 alin 1 din Legea nr.133/1999, cumpărarea acelui spațiu.
Pârâtele nu au respectat obligația de a îndeplini procedura prevăzută de respectiva lege și nu au încheiat contracte de vânzare-cumpărare în termenul de 90 de zile prevăzut.
În drept: art.12 și urm. din Legea nr.133/1999, art.1073 -1077 Cod civil.
Pârâta - a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat evacuarea reclamantei pârâte din spațiul în litigiu, întrucât acesta este utilizat fără titlu; în prealabil, a fost invocată excepția prescripției dreptului la acțiune întrucât în temeiul art 12 alin 3 din Legea nr.133/1999, contractul ar fi trebuit încheiat în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii de cumpărare - 7.12.1999. Pe fondul cereri principale s-a arătat că imobilul se află în proprietatea privată a statului și în administrarea pârâtei și, de asemenea, că nu face parte din categoria activelor neutilizate, astfel cum sunt definite de art.13 din aceeași lege.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, solicitând respingerea acesteia, întrucât nu există temei pentru a se solicita evacuarea sa din spațiu. - SRL a formulat totodată și cerere reconvențională la cererea reconvențională formulată de pârâtă, solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii îmbunătățirilor efectuate în spațiu în litigiu, în cuantum de 335.000.000 rol și instituirea unui drept de retenție asupra spațiului până la achitarea acestei sume.
La terenul de judecată din data de 20.12.2006 ambele părți au renunțat la soluționarea cererilor reconvenționale.
Prin sentința comercială nr.3560 din 14.03.2007 cererea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată, instanța de fond reținând în esență că activul situat în B,B-dul - - nr. 21 sector 1 (care a făcut obiectul contractului de locație și prestări servicii încheiat între părți) face parte din domeniul privat al statului, pârâta având doar un drept de administrare a acestuia, conform HG nr.265/2005 - Anexa 6 pct.82.
S-a considerat astfel că o primă condiție impusă de dispozițiile 12 din legea nr.133/1999 și anume ca activele deținute de întreprinderile mici și mijlocii să se afle în patrimoniul societăților comerciale, companiilor naționale cu capital majoritar de stat sau al regiilor autonome nu este îndeplinită, deci reclamanta nu este îndreptățită să solicite încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru spațiul deținut.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal prevăzut de art. 284 alin 1 Cod procedură civilă, reclamanta - SRL, înregistrat pe rolul Secției a Va Comerciale a Curții de Apel București sub nr-, motivul invocat fiind acela că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, prima instanță reținând în mod eronat că spațiul închiriat de reclamantă în imobilul situat în- sector 1 nu formează obiectul art.12 din Legea nr.133/1999.
În drept: Legea nr.133/1999.
Intimata a formulat întâmpinare,prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât activul cu privire la care reclamanta solicită îndeplinirea procedurii de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare nu este disponibil. Totodată, bunul a cărui vânzare se solicită nu se află în proprietatea, ci în administrarea intimatei, conform HG nr. 265/2005.
În drept: art.115 Cod procedură civilă.
În faza procesuală a apelului părțile au administrat proba cu înscrisuri.
Analizând sentința atacată în raport de probele administrate, motivul de apel invocat, susținerile părților și temeiul de drept precizat, Curtea apreciază că apelul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
În mod eronat s-a apreciat de instanța de fond că spațiul deținut de către reclamantă în baza contractului de locațiune și prestări servicii nr. 554 din 15.09.1998 nu poate fi vândut acestei societăți comerciale, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 12 din Legea nr.133/1999. Observăm că la data la care reclamanta a formulat cerere de cumpărare a spațiului în litigiu - 7.12.1999, aceasta avea un drept de folosință asupra bunului izvorât din contractul de închiriere nr.554/1998.
Art.12 lit.a din Legea nr.133/1999 prevede că întreprinderile mici și mijlocii au acces la activele disponibile ale societăților comerciale și companiilor naționale cu capital majoritar de stat, precum și ale regiilor autonome dacă: activele disponibile sunt utilizate de întreprinderile mici și mijlocii în baza unui contract de închiriere, a unui contract de locațiune de gestiune sau de asociere în participațiune încheiate cu societățile comerciale, companiile naționale cu capital majoritar de stat și regiile autonome, la data intrării în vigoare a prezentei legi; ele vor fi vândute, la solicitarea deținătorului, la prețul negociat, stabilit pe baza raportului de evaluare după deducerea investițiilor efectuate în activ de către chiriaș. Or, toate condițiile impuse de norma precitată sunt îndeplinite de către reclamantă.
Curtea nu va reține apărarea intimatei A S în sensul că spațiul deținut de reclamantă nu este activ disponibil în sensul legii nr. 133/1999, câtă vreme deținerea spațiului prin închiriere reprezintă o condiție pentru nașterea dreptului la cumpărarea activului deținut.
Nici susținerea potrivit căreia intimata are doar drept de administrare a spațiului, care este proprietate a Statului Român, nu poate fi reținută de instanța de control, câtă vreme contractul de vânzare-cumpărare poate fi încheiat de, în calitate de reprezentant al statului, cu aprobarea Secretariatului de Stat al Guvernului (a se vedea, în acest sens, dispozițiile HG nr.265/2005 care a modificat prevederile OG nr.60/2005).
La art.12 alin 2 din actul normativ menționat mai sus se prevede că " societățile comerciale și companiile naționale cu capital majoritar de stat, precum și regiile autonome sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data depunerii cererilor de către persoanele interesate, să încheie contracte de vânzare-cumpărare prevăzute la alineatul 1 literele a-d".Așadar, aceste dispoziții legale instituie în sarcina pârâtelor obligația de a încheia contracte de vânzare-cumpărare pentru activele ce fac obiectul respectivei legi, la solicitarea deținătorilor lor; este vorba deci de o obligație legală, a cărei nerespectare îl poate determina pe creditor (titularul dreptului de a cumpăra activul să solicite instanței obligarea debitorului la executarea obligației, în temeiul dispozițiilor art. 1073 Cod civil).
Curtea va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii în cuantum de 200 euro (în echivalent lei) pentru fiecare zi de întârziere în caz de nerespectare a obligației ce formează obiectul primului capăt de cerere, având în vedere dispozițiile art.5803Cod procedură civilă potrivit cărora, dacăobligația de a facecuprinsă în titlul executoriu nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile de către instanța de judecată sesizată de creditor.
Față de cele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 296 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba în tot hotărârea atacată, va admite în parte acțiunea reclamantei,va obliga pârâtele la îndeplinirea procedurii de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare către reclamantă a spațiului în litigiu, și va respinge ca nefondat cel de al doilea capăt de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - reclamantă - SRL, cu sediul în B,-, -. 2,. 46 sector 4, în contradictoriu cu intimatele pârâte REGIA AUTONOMĂ A PROTOCOLULUI DE STAT (), cu sediul în B,--4 sector 1 și SUCURSALA PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI IMOBILIAR ( ), cu sediul în B,- sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.3560 din 14.03.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr-.
Schimbă în tot hotărârea atacată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele REGIA AUTONOMĂ A PROTOCOLULUI DE STAT ( ) și SUCURSALA PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI IMOBILIAR ().
Obligă pârâtele la îndeplinirea procedurii de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare cu reclamanta, având ca obiect imobilul deținut de aceasta în baza contractului de locațiune și prestări servicii nr. 554/815.09.1998,încheiat cu
Respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor cominatorii.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 22.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex.
Președinte:Gabriela VințanuJudecători:Gabriela Vințanu, Georgeta Guranda
