Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 78/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 78/2009
Ședința publică din 11 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 207 din 26.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, cauza privind și pe intimata - -, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru apelantă, avocat, lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 08.05.2009 intimata a trimis la dosarul cauzei, prin fax, întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
Reprezentantul intimatei a susținut că, întâmpinarea nu aduce elemente noi și poate fi luată ca fiind concluzii scrise.
Curtea, a pus în discuție proba solicitată de către apelantă prin memoriul de apel, respectiv efectuarea în cauză a unei expertize contabile pentru determinarea sumei privind majorarea capitalului.
Reprezentantul intimatei a susținut că, se opune administrării probei din două motive, pentru că implică admisibilitatea obligării la majorarea capitalului social, prin intermediul unei acțiunii de obligația de a face, legiuitorul instituind o majorare de drept, dacă majorarea de capital ar fi trebuit făcută printr-o expertiză sau așa cum dispune legea prin HG500, pentru stabilirea valorii cu care se majorează capitalul social, susținând că, nu este pertinentă, concludentă și utilă o astfel de probă, pentru soluționarea cauzei, solicitând respingerea ei, susținând că, nu știe dacă, nu are un caracter antepronunțiativ o astfel de probă, nu se pune problema cuantumului, ci dacă există acel cuantum.
Curtea, în urma deliberării, analizând cererea formulată în probațiune de către apelanta prin prisma dispozițiilor art. 201 și urm. pr.civ. apreciază că, administrarea unei astfel de probe în raport cu obiectul cauzei, nu este utilă și concludentă și ca atare urmează a fi respinsă și constatând că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare asupra fondului cauzei.
Reprezentantul intimatei a solicitat respingerea apelului, raportat la modul în care apelanta a înțeles să își formuleze cererea în apel și în fond, cu cheltuieli de judecată, conform dovezilor depuse la dosar. Este inadmisibil ca o societate să fie obligată la majorarea capitalului social prin intermediul unei acțiunii de obligația de a face, acest aspect este atributul AGA, legiuitorul a rezolvat acest aspect în sensul că, se majorează de drept și cu cât.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 207 din 26 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins acțiunea promovată de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI în contradictoriu cu pârâta - -.
Reclamanta a fost obligată să plătească că pârâtei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 142 din nr.HG 577/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. 88/1997 după primirea certificatului de atestare a dreptului de proprietate a terenurilor, în adunarea generală se aprobă și majorarea capitatului social cu valoarea terenurilor, situație în care potrivit art. 12 alin. 3 din Legea nr. 137/2002 administratorii societății comerciale sunt obligați să solicite înregistrarea majorării capitalului social la oficiul registrului comerțului.
În situația de față, prin actul adițional la actul constitutiv al - - s-a completat art. 6 în sensul că s-a majorat capitalul social de la 1.860.062.000 lei la 2.243.972.000 lei, respectiv cu suma de 383.910.200 lei reprezentând valoarea terenurilor pentru care societatea a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate, echivalentul a 6.518 acțiuni cu valoarea nominală de 58.900 lei. Prin Încheierea nr. 2947/23.05.2005 s-a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor cuprinse în actul adițional.
Nu ar fi fost necesară hotărârea adunării generale a acționarilor în eventualitatea în care administratorii nu ar fi solicitat înregistrarea majorării capitalului social, situație în care potrivit art. 12 alin. 4 din Legea nr. 137/2002 și art. 145 din nr.HG 577/2002 înregistrarea majorării capitalului social se face la cererea instituției publice implicate.
În cazul de față, s-a susținut că este vorba despre o majorare necorespunzătoare a capitalului social situație în care capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor potrivit art. 12 alin. 5 din Legea nr. 137/2002, motiv pentru care se solicită obligarea pârâtei la majorarea capitalului social.
În condițiile în care reclamanta invocă în apărare existența unei majorări de drept a capitalului social, apreciem că valorificarea unei presupuse stări legiferate ca fiind deja existentă de drept nu se poate face pe calea unei obligații de a face, cu atât mai mult cu cât atribuția de majorare a capitalului social nu aparține societății comerciale, subiect de drept ci adunării generale a acționarilor potrivit dispozițiilor art. 113 alin. 1 lit. "f" din Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B solicitând admiterea acestuia, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtei la majorarea capitalului social cu suma reprezentând diferența dintre valoarea cu care a fost majorat capitalul social al societății și diferența valoarea terenului cuprinsă în anexa certificatului de atestare a dreptului de proprietate Seria - nr. 3015/12 iulie 2004 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltăriii Rurale, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare; obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii în sumă de 100 lei pe zi de întârziere în executarea obligației de a face, de la data pronunțării hotărârii până la îndeplinirea acesteia.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanta arată că - - B-M a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria - nr. 3015/12 iulie 2004 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru suprafața de teren de 10,047 mp.
Conform legislației în vigoare, pârâta avea obligația să efectueze majorarea capitalului social, considerată aport în natură al statului în schimbul căruia trebuiau emise acțiuni suplimentare ce reveneau de drept instituției publice implicate în privatizare, în speța AVAS, majorare ce a fost efectuată de aceasta în anul 2005.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin 5 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, modificată și completată, "în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căruia se vor emite acțiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituției publice implicate".
- - B-M a majorat necorespunzător și cu întârziere capitalul social al societății, fără să respecte prevederile ar.t 143 din HG nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. 88/1997 și a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării care prevăd următoarele: "Valoarea cu care se majorează capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare".
Valoarea cu care s-a majorat capitalul social al - - nu reprezintă valoarea preluată din anexa certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare.
Instanța a examinat superficial cererea recurentei de chemare în judecată, concluzionând greșit că atribuția de majorare a capitalului societății nu aparține societății ci adunării generale a acționarilor.
De asemenea Tribunalul Maramureșa considerat eronat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 113 alin 1 lit f din Legea nr. 31/1990.
Majorarea de drept a capitalului social cu valoarea terenului pentru care societatea a obținut certificat de atestare a dreptului de proprietate nu are ca temei legal art 113 din Legea nr. 31/1990, ci art. 12 din Legea nr. 137/2002.
Obligația de majorare a capitalului social aparține societății comerciale, prin administratorii săi, astfel cum prevede art. 12 (3) din legea nr. 137/2002: "Administratorii societății comerciale sunt obligați să solicite înregistrarea majorării capitalului social la oficiul registrului comerțului în termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului".
Intimata - - prin întâmpinarea depusă la data de 8 mai 2009 solicită respingerea apelului cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor din întâmpinare, intimata arată că, așa cum instanța de fond a constatat asocierea dintre ceea ce apelanta-reclamantă a solicitat prin acțiunea sa și textul de lege pe care se întemeiază este neavenită. este și o eventuală încercare de conformare a capetelor de cerere la cadrul legal special dreptului societar român.
Reclamanta-apelantă a ales calea acțiunii în obligația de a face pentru a atinge un scop, a crea o stare pe care chiar textul de lege invocat de aceasta (art. 12 alin 5 din Legea nr. 137/2002) o instituie ca existentă "de drept".
Cu alte cuvinte se cere a obliga intimata să realizeze ceva ce legea prevede că a fost deja realizat de drept, acest capăt de cerere este inadmisibil, respectiv fără obiect.
Nu este de competența instanțelor judecătorești a obliga o societate comercială la majorarea capitalului social, atribuția de majorare aparținând, în mod exclusiv, în conformitate cu art. 113, alin 1 lit f din Legea nr. 31/1990, adunării extraordinare a acționarilor, organ deliberativ al societății care ia hotărâri în limita atribuțiilor stabilite prin același act normativ.
În consecință, nu societatea majorează capitalul social, ci acesta poate fi majorat printr-o hotărâre a acționarilor, prin vot.
Ori, modul de vot al fiecărui acționar nu poate fi influențat de societate.
De asemenea, este inadmisibil ca societatea intimată să fie obligată la a face ceea ce nu-i stă în atribuții. Majorarea capitalului social este de competența exclusivă a adunării generale a acționarilor, fiind un aspect ce privește organizarea internă a societății și o măsură ce trebuie să fie rezultatul acordului social
Un alt aspect se desprinde din chiar textul de lege invocate reclamanta-apelantă respectiv art. 12 alin 5 din Legea nr. 137/2002: "În cazul în care administratorii nu solicită înregistrarea majorării capitalului social în termenul prevăzut la alin 3, oficiul registrului comerțului va înregistra majorarea, la cererea instituției publice implicate.
Înregistrarea majorării presupune mai întâi existența anterioară a acestei majorări înregistrarea făcându-se numai în scopul opozabilității față de terți.
Majorarea deja produsă și înregistrată de intimată este în cuantum perfect legal, astfel că o modificare a acestui cuantum nu ar fi justificată.
Potrivit anexei nr. 1 pct II, din HG nr. 500/1994, acest coeficient urma să fie aplicat valorii terenului determinate conform HG nr. 834/1991, prevedere respectată la majorarea capitalului social, indexarea, reactualizarea, fiind cuprinsă în chiar calculul valorii specificată în anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
Ulterior, punctul II din anexa nr. 1 din HG nr. 500/1994, a fost abrogat prin HG nr. 107/30 ianuarie 2008.
Odată cu apariție HG nr. 500/1994, în baza prevederilor acesteia, a fost majorat și capitalul social al - - prin reevaluarea altor acțiuni, decât terenuri, active cuprinse în capitalul social al societății încă odată cu constituirea societății, în baza Legii nr. 15/1990.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta - - B-M a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, eliberat de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, la data de 12 iulie 2004,
Pentru a da eficiență prevederilor art.12 alin.5 din Legea nr.137/2002, conform căruia în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social sau daca certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor emite acțiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituției publice implicate, pârâta a procedat la majorarea capitalului social.
Probele administrate în cauză relevă împrejurarea că în anul 2005, pârâta a adoptat hotărârea prin care a decis majorarea capitalului social al societății cu valoarea terenurilor pentru care s-a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M-07 nr.3015/12 iulie 2004, emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației, în condițiile HG nr.834/1991 și HG nr.500/1994.
Potrivit art.6 din HG nr.834/1991, terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora seevaluează de consiliile de administrație ale societăților comerciale, cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 2, iar valoarea acestora se include în patrimoniul societăților comerciale, fără modificarea capitalului social al acestora.
Conform art.143 din HG nr.577/2002, valoarea cu care se majorează capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizata cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația in vigoare.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că terenurile aparținând societăților comerciale privatizate în condițiile legii au obligația obținerii certificatului de atestare a drepturilor de proprietate asupra terenurilor care le dețin corelativ cu includerea valorii acestor bunuri în capitalul social, prin majorarea acestuia - potrivit art.12 alin.5 din Legea nr.137/2002, valoare care se stabilește de către consiliile de administrație ale societăților - conform art.6 din HG nr.834/1991 - și se reevaluează în baza criteriilor prevăzute de pct.II din anexa nr.1 la Normele aprobate prin HG nr.500/1994.
În speță, înscrisurile depuse în probațiune relevă împrejurarea că pârâta a respectat toate dispozițiile legale incidente, menționate anterior, astfel că nu se poate susține cu temei că activitatea pârâtei de majorare a capitalului social cu valoarea terenurilor evidențiate în certificatul de atestare a dreptului de proprietate din data de 12 iulie 2004 nu a fost legal efectuată, susținerile contrare ale reclamantei fiind nefondate.
Nefondate sunt și susținerile potrivit cărora reevaluarea terenurilor pârâtei și majorarea corelativă a capitalului social al acesteia trebuia făcută conform HG nr.107/2008 întrucât acest act normativ a fost adoptat ulterior derulării operațiunilor de evaluare și majorare a capitalului social al pârâtei. În aceste condiții, o eventuală expertiză contabilă care să stabilească valoarea de piață a terenurilor în concordanță cu HG nr.107/2008 nu era utilă și concludentă cauzei.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia apelul declarat de către reclamanta AVAS ca fiind nefundat iar în temeiul art.296 pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea apelată.
Apelanta aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată să plătească intimatei - - BMs uma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B cu sediul în B--11 sector 1 împotriva sentinței civile nr. 207 din 26.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Obligă apelanta să plătească intimatei - - B M cu sediul în B-M- județul M suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - G - - -
Red./
4 ex./20.05.2009
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
