Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 83/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 83
Ședința publică de la 14 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nela Ochea
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
Grefier
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta BRD GENERALE SA -SUCURSALA C împotriva sentinței nr. 44/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL și intimatele pârâte - ROMANIA SA B și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă prin consilier juridic și intimata reclamantă prin delegat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier învederându-se faptul că apelul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, precum și faptul că apelanta pârâtă a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților.
Consilier juridic pentru apelanta pârâtă solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii. Susține că potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 al BNR, băncilor le revine obligația de transmitere la CIP a incidentului de plată determinat de lipsa totală de disponibil, dispoziții respectate întocmai de către apelantă. Totodată, precizează că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea pârâtei să solicite BNR anularea perioadei aferente de interdicție bancară, deoarece potrivit dispozițiilor art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 interdicția bancară nu poate fi declarată în cazul tuturor instrumentelor de plată, ci doar în cazul utilizatorilor de CEC-uri și nu bilete la ordin cum este cazul în speță. Solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Delegat pentru intimata reclamantă solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond care în mod corect reținut că lipsa disponibilului din cont, în condițiile în care datoria s-a achitat anterior prin ordine de plată, nu reprezintă o faptă cu caracter fraudulos cum impun reglementările bancare.
CURTEA
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.44/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, s-a admis în parte cererea precizată, formulată de reclamanta - SRL C în contradictoriu cu pârâta BRD- Generale -Suc. D și BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI.
A fost obligată pârâta BRD- -Suc. să solicite pârâtei R, anularea incidentului de plată major și a perioadei aferente de interdicție bancară înscris în și înscris prin cererea 848/04.10.2007 în ce privește pe reclamanta - SRL C și a fost respinsă acțiunea față de pârâta BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că la data de 04.10.2007 pârâta BRD - - SUC. formulat cererea nr. 848 privind înscrierea incidentului de plată produs cu bilet la ordin pe numele reclamantei - SRL, privind Biletul la Ordin în valoare de 96.650 lei emis de reclamantă în favoarea beneficiarului - ROMANIA SA, pentru lipsa totală a disponibilului la data prezentării la plată.
Din adresa nr.846/09.04.2008 emisă de către pârâta - ROMANIA SA, rezultă că facturile emise în derularea relațiilor contractuale încheiate cu reclamanta și pentru achitarea cărora a fost emis biletul la ordin nr. 998, au fost achitate cu OP din data de 21.08.2007 și OP din data de 18.09.2007. (OP nr. 349/20.08.2007, OP nr. 387/18.09.2007).
Reclamanta a solicitat să se dispună obligarea pârâtei BRD - - SUC. C să formuleze o cerere de anulare incidentului de plată major, precum și perioadei aferente de interdicție bancară înscris la cererea pârâtei cu nr.848 din data de 04.10.2007 în Fișierul național de bilete la ordin () și fișierul național al persoanelor cu risc ().
S-a mai reținut că potrivit art.1 din Regulamentul nr.1/2001 CIP gestionează informația specifică incidentelor de plăți, ocazionate de acte și fapte frauduloase, iar incidentul de plată este definit ca fiind neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților înaintea sau în timpul procesului de decontare.
La momentul primirii spre decontare a biletului la ordin, pârâta nu a cunoscut raporturile juridice dintre emitentul și beneficiarul biletului la ordin și constatând că nu există disponibil, în mod corect a procedat la transmiterea cererii de înscriere a refuzului bancar.
Înscrierea în CIP a unui incident de plată reprezintă o sancțiune pentru fapta culpabilă de a nu fi asigurat disponibilul necesar la scadența instrumentului de plată, Regulamentul nr.1/2001 prevăzând la art. 36 posibilitatea anulării informațiilor privind incidentul de plată numai la cererea persoanei declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea unei instanțe.
Anularea informațiilor nu presupune numai existența unei omisiuni sau erori a băncii, în această situație persoana declarantă putând formula cerere din proprie inițiativă, ci poate fi dispusă de instanță și în situația când se constată că incidentul de plată nu este generat de un act sau fapt fraudulos, culpabil al societății, cum este cazul speței de față.
Datoria pe care reclamanta o avea față de pârâta - ROMÂNIA SA a fost achitată anterior prin două ordine de plată, situație în care nu se poate constata că fapta emitentului de a nu asigura disponibilul la scadență are caracter fraudulos, așa încât se impune anularea informațiilor.
Lipsa disponibilului din cont, în condițiile în care datoria s-a achitat anterior prin ordine de plată nu echivalează cu neîndeplinirea obligațiilor întocmai și la timp în procesul de decontare a instrumentului, astfel că nu se mai justifică menținerea înscrierii reclamantei în CIP-, incidentul nefiind ocazionat de o faptă cu caracter fraudulos, cum impun reglementările bancare.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta BNR, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1/2002, cererea de anulare se poate face numai de persoana declarantă, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea unei instanțe judecătorești.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta BRD GENERALE SA -SUCURSALA C, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că potrivit dispozițiilor art.13 din Regulamentul 1/2001, în situația în care banca refuză la plată un, din lipsă de disponibil, are obligația ca în aceeași zi să transmită la CIP cererea de înscriere a refuzului bancar, iar potrivit art.2 lit.c din același regulament, incidentul de plată major este determinat de refuzul BO din lipsă totală de disponibil.
În speță, în valoare de 96.650 lei scadent la 30.09.2007, a fost introdus la plată de beneficiarul - ROMÂNIA SA și din lipsă totală de disponibil, s-a refuzat la plată, iar banca avea obligația de a furniza la CIP informațiile aferente, potrivit art.3 și 13 din regulament.
Instanța trebuia să analizeze modul cum s-au respectat dispozițiile regulamentului BNR nr.1/2001 și nu să analizeze raporturile comerciale anterioare dintre cele două societăți.
Reclamanta, după achitarea integrală a obligației, trebuia să solicite pârâtei - ROMÂNIA SA, restituirea pentru a înlătura riscul prezentării acestuia la plată.
S-a menționat o decizie de speță a ÎCCJ în sensul că anularea incidentului de plată se poate dispune atunci când se dovedește culpa băncii în declararea incidentului.
Banca avea obligația să verifice conținutul și forma biletului la ordin, iar în cazul în care acesta a corespuns prevederilor legale, l-a primit la plată, însă constatând lipsa disponibilului în contul plătitorului, l-a refuzat. Aceasta nu trebuia să analizeze raporturile juridice care au dat naștere obligației de plată.
Regulamentul nu cuprinde prevederi în sensul că societatea să fi săvârșit un act sau fapt fraudulos culpabil, cum greșit a apreciat tribunalul și, în raport de care să dispună anularea incidentului de plată.
Refuzul de plată a unui bilet la ordin din lipsă totală de disponibil reprezintă un incident de plată major, iar banca este obligată să transmită această informație la CIP, printr-o cerere.
O altă critică vizează soluția de anulare a perioadei aferente de interdicție bancară, în ceea ce o privește pe intimata reclamantă, întrucât acesteia nu i s-a impus o perioadă de interdicție bancară, care reprezintă regimul impus de bancă unui titular de cont prin care i se interzice emiterea de cecuri pe o perioadă de un an, ca urmare a unui incident de plată major cu CEC, însă în cazul biletului la ordin nu există o astfel de interdicție.
Apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În mod corect tribunalul a reținut că, Centrala Incidentelor de Plăți gestionează informația specifică incidentelor de plăți care sunt ocazionate de acte și fapte având potențial fraudulos, litigios, potrivit art.1 din.1/2001, iar incidentul de plată major constă în neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor înaintea sau în timpul procesului de decontare a biletului la ordin care este refuzat din lipsa totală de disponibil.
În speță, biletul la ordin a fost emis ca o garanție a obligației de plată și în condițiile în care obligația principală s-a stins prin plata în numerar anterior scadenței, s-a stins și garanția, apelanta reclamantă nemaiavând obligația să asigure disponibil în cont pentru decontarea biletului la ordin, omisiunea neconstituind un fapt fraudulos.
Banca nu a cunoscut, la momentul introducerii spre decontare a biletului la ordin, raporturile juridice dintre părți și nici nu trebuia să le cunoască, procedând corect la transmiterea cererii de înscriere a refuzului bancar.
Regulamentul nr.1/2001 prevede la art.36 posibilitatea de a se anula informațiile privind incidentele de plăți, iar cererea se poate face numai de persoana declarantă din proprie inițiativă sau la solicitarea unei instanțe, evident printr-o hotărâre judecătorească.
Instanța de judecată poate obliga persoana declarantă (banca), să formuleze cerere de anulare nu numai atunci când incidentul s-a produs din eroarea sau omisiunea băncii și aceasta nu formulează cererea din proprie inițiativă, ci și în alte cazuri care nu implică în vreun fel culpa băncii.
Când cererea de înscriere a refuzului bancar este rezultatul erorii sau omisiunii băncii, este de presupus că cererea se formulează din proprie inițiativă, chiar dacă în această situație devin aplicabile dispozițiile art.55 din regulament (sancționarea contravențională ), consecințe minore față de consecințele asupra activității unei societăți comerciale declarată în incidență de plăți.
Cererea tip de anulare a incidentului de plată privind Biletele la Ordin este prezentată în anexa 8 a Regulamentului nr.1/2001, cuprinzând trei motive de anulare; eroarea sau omisiunea persoanei declarante; hotărârea judecătorească definitivă și alte motive prevăzute în reglementările BNR.
Prin urmare, față de normele din regulament, potrivit cărora incidentul de plată este ocazionat de acte și fapte cu caracter fraudulos și mențiunile cuprinse în cererea tip, rezultă că anularea incidentului de plată nu se realizează doar în situația când se înregistrează culpa băncii, cum greșit susține apelanta.
În speță, se constată că reclamantă nu mai avea obligația de alimenta contul pentru decontarea biletului la ordin, deoarece obligația era stinsă, așa încât corect a fost obligată banca, în calitate de persoană declarantă, să formuleze cerere de anulare a incidentului de plată major.
Practica judiciară menționată de apelantă nu constituie jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie, fiind pronunțate și soluții în sensul arătat anterior ( Dosar nr--. nr.3377/13.11.2008).
Interdicția bancară este definită de Regulament la art.2 lit.e ca fiind regimul impus de bancă unui titular de cont prin care se interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioadă de un an, ca urmare a unor incidente de plăți majore produse de CEC.
În speță, banca a raportat la CIP ivirea unui incident de plată major produs cu bilet la ordin și nu cu CEC, așa încât utilizatorului nu i se aplică regimul de interdicție bancară, fiind fondată critica ce vizează acest aspect.
Față de considerentele expuse, Curtea va admite apelul, va schimba sentința în sensul că se va respinge cererea de anulare a perioadei de interdicție bancară, menținându-se restul dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta BRD GENERALE SA -SUCURSALA C cu sediul în C,- nr.4, - 6, jud. D împotriva sentinței nr. 44/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL C cu sediul ales în C, str. -. 97,. E,. 6, și intimatele pârâte - ROMANIA SA B cu sediul în B, nr. 11-15 S.4,. aripa A 2L și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI cu sediul în B sector 3,-
Schimbă sentința nr. 44/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în sensul că respinge cererea de anulare perioadei aferente de interdicție bancară.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 aprilie 2009.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
14 Aprilie 2009
Jud. red. TD/12.05.2009
Tehnored. MP/4 ex
Președinte:Nela OcheaJudecători:Nela Ochea, Tudora Drăcea
