Obligatia de a nu face. Decizia 1282/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1282/2008
Ședința publică din data de 28 MAI 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Simona Szabo
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta - SERV SRL, împotriva sentinței civile nr. 216/31.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții COMUNA DE PRIN OCOLUL SILVIC DEALUL și - SRL, având ca obiect obligația de a nu face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 21.05.2008 pârâta Comuna de reprezentată prin Ocolul Silvic Dealul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, însoțit de înscrisuri - filele 11 - 31 din dosar.
Curtea de apel, după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 216 din 31.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanta SERV S împotriva pârâtelor COMUNA DE prin OCOLUL SILVIC DEALUL și, fiind obligată aceasta și la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că reclamanta a solicitat oprirea exploatării masei lemnoase pe picior din partida 275, proprietatea comunei de, de către pârâta, până la soluționare irevocabilă a dosarului civil nr- al Tribunalului Bistrița N, având ca obiect anularea licitației pentru vânzarea de masă lemnoasă aferentă producției anului 2008, în ceea ce privește partida nr. 275.
În motivare s-a relevat că a avut un contract de furnizare a masei lemnoase pe picior încheiat cu unitatea administrativ-teritorială, la data de 19.04.2007, însă, în condițiile în care administratorul fondului forestier, respectiv Ocolul Silvic Dealul a refuzat să-i predea documentele necesare începerii exploatării: autorizația de exploatare și grafic de eșalonare, a fost nevoită să introducă acțiunea înregistrată sub nr-.
Având în vedere că, după înregistrarea acțiunii, s-a încheiat contractul de furnizare a masei lemnoase cu pârâta, în vederea conservării stării de fapt actuale și a preîntâmpinării producerii unor noi prejudicii în patrimoniul său, se impune oprirea exploatării până la momentul la care instanța de fond va analiza legalitatea licitației și a noului contract de exploatare.
Tribunalul a respins cererea formulată, considerând că nu este îndeplinită condiția urgenței, în condițiile în care licitația a fost organizată în data de 10.12.2007, actele pentru exploatarea parchetului de către, inclusiv graficul de eșalonare la tăiere, au fost depuse în dosarul de fond la data de 1.02.2008, iar reclamanta s-a adresat instanței abia în 07.03.2008.
Pe de altă parte, s-a apreciat că aparența dreptului operează în favoarea acestei pârâte, care a început exploatarea cu respectarea condițiilor din contractul nr. 2.332/2007, a cărei anulare nu s-a solicitat, până la data introducerii prezentei cereri, în dosarul de fond, inclusiv cea referitoare la achitarea în avans a contravalorii lemnului exploatat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta SERV S, solicitând modificarea ei în sensul admiterii cererii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a relevat că cerințele admisibilității unei cereri de ordonanță erau prezente în cauză, iar prin respingerea acțiunii i se creează un prejudiciu care nu va mai putea fi reparat, în condițiile în care prin continuarea exploatării contractul său ar deveni lipsit de obiect.
Se arată de asemenea că titlul său este preferabil celui al pârâtei de rând 2, care este ulterior, iar dreptul de proprietate asupra masei lemnoase ce face obiectul contractului era ieșit din patrimoniul vânzătoarei la data încheierii contractului nr. 2.332/2007.
Prin întâmpinare, pârâta COMUNA DE s-a opus admiterii recursului, relevând faptul că cerința urgenței nu poate fi considerată îndeplinită, raportat la pasivitatea reclamantei, care a oferit pârâtei de rând 2 posibilitatea începerii exploatării, inclusiv prin realizarea unui drum pentru taf ce va deservi partida adjudecată și prin achitarea prețului lemnului exploatat.
Astfel, prejudiciul creat pârâtei de rând 2 prin admiterea cererii este mai mare decât cel invocat de către reclamantă, cu atât mai mult cu cât s-a exploatat deja cantitatea prevăzută în grafic pentru perioada 01.03.2008 - 30.04.2008.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
La data de 19.04.2007, sub nr. 2.551/2007 s-a încheiat între comuna de și reclamantă contractul de furnizare a masei lemnoase pe picior depus la dosarul de fond la filele 7 și următoarele.
Obiectul contractului l-a constituit furnizarea masei lemnoase pe picior, în volum de 1.422 mc. din partida nr. 275.
Conform art. 4, reclamanta s-a obligat să plătească anticipat cantitatea de masă lemnoasă eșalonată la tăiere, iar pârâta s-a angajat să predea acesteia un exemplar din -ul întocmit privind stabilirea cantitativă și calitativă a masei lemnoase.
De asemenea, pârâta s-a obligat să elibereze autorizația de exploatare, în condițiile stabilite de Instrucțiunile nr. 635/2002.
Ambele părți au arătat în fața instanței că graficul de eșalonare și autorizația de exploatare nu au mai fost emise, divergențe existând între ele doar cu privire la partea căreia îi este imputabilă această împrejurare.
În aceste condiții, la solicitarea Ocolului Silvic Dealul, partida nr. 275 a fost inclusă în licitația pentru anul următor, organizată la data de 10.12.2007, în baza listei de licitație întocmite încă din data de 26.11.2007.
a acestei licitații a fost desemnată pârâta de rând 2, iar ca urmare a fost încheiat contractul nr. 2.332/17.12.2007.
Din actele depuse în probațiune la dosarul de fond rezultă că, conform graficului de eșalonare la tăiere încheiat cu, exploatarea partidei în litigiu trebuie realizată în intervalele 01.03.2008 - 30.04.2008, respectiv 15.09.2008 - 15.11.2008.
Relevant este și faptul că, deși reclamanta avea cunoștință de acest grafic încă din data de 01.02.2008, nu a introdus prezenta cerere decât în data de 07.03.2008, moment la care exploatarea era deja începută, pârâta de rând 2 realizând și un drum pentru taf și conformându-se obligației contractuale de a achita în avans contravaloarea masei exploatate ( 29), în opoziție cu atitudinea adoptată de reclamantă.
Trebuie subliniat și faptul că, până la momentul introducerii prezentei cereri, reclamanta nu a solicitat, în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N, anularea contractului nr. 2.332/2007, iar pârâta a fost introdusă în cauză abia prin extinderea de acțiune depusă în dosarul de fond pentru termenul din 29.02.2008. ( 6 dosar fond).
Analizând starea de fapt mai sus expusă, Curtea achiesează la concluzia tribunalului conform căreia în cauză nu se poate aprecia ca fiind prezentă cerința urgenței și aceasta, cu atât mai mult cu cât prima perioadă de exploatare pentru contractul nr. 2.332/2007 s-a încheiat, următoarea fiind prevăzută pentru lunile septembrie - noiembrie 2008.
Mai mult, independent de stabilirea culpei în sarcina uneia sau alteia dintre părțile contractante pentru neexecutarea contractului nr. 2.551/2007, instanța a luat în considerare faptul că reclamanta nu a făcut dovada unor demersuri anterioare, chiar amiabile, în vederea eliberării autorizației de exploatare și a graficului de eșalonare.
Din probațiunea administrată rezultă, în consecință, o anumită pasivitate a reclamantei, care a luat sfârșit abia la data de 07.12.2007, prin introducerea acțiunii din dosar nr-, ulterior anunțului de selecție și întocmirii listei de licitație pentru anul 2008.
De asemenea, nu există nici indiciu care să ateste faptul că pârâta ar fi fost de rea-credință la momentul participării la licitație și a încheierii contractului, acționând în vederea fraudării intereselor reclamantei, motiv pentru care se va considera necesară ocrotirea drepturilor sale contractuale, cu atât mai mult cu cât s-a făcut dovada faptului că a înțeles să își execute cu bună-credință obligațiile sale corelative.
În aceste condiții, aparența dreptului este considerată ca operând în favoarea acestei pârâte, independent de împrejurarea că actul nr. 2.332/2007 este ulterior celui al reclamantei, dată fiind și atitudinea acesteia din urmă.
Trebuie subliniat și faptul că unitatea administrativ-teritorială a învederat instanței faptul că drepturile de exploatare rezultate din contractul nr. 2.551/2007 erau valabile numai în cursul anului 2007, iar pârâta de rând 2 exploatat masa lemnoasă în cursul anului 2008.
În lipsa unui grafic de eșalonare, anexă la contractul nr. 2.551/2007, aceste aspecte nu au putut fi verificate, dar Curtea va lua în considerare și faptul că, raportat la starea de fapt mai sus descrisă, între necesitatea conservării drepturilor reclamantei și cea a împiedicării prejudicierii patrimoniului unui terț de bună-credință, primează aceasta din urmă.
Din acest punct de vedere, nu pot fi primite susținerile conform cărora respingerea cererii duce la prejudicierea sa, prejudiciu care nu ar mai putea fi reparat, întrucât este vorba despre o pagubă materială, care, dacă va fi stabilită de către instanțele judecătorești, poate fi recuperată.
Nu sunt reale nici alegațiile referitoare la faptul că, la momentul încheierii contractului nr. 2.332/2007, dreptul de proprietate asupra masei lemnoase nu mai aparținea unității administrativ-teritoriale, fiind transmis reclamantei în temeiul actului nr. 2.551/2007, întrucât, fiind vorba despre bunuri de gen, actul sinalagmatic nu este translativ de proprietate decât la momentul individualizării bunului vândut și a prețului aferent, aceste aspecte nefiind stabilite decât ulterior încheierii contractului, prin graficul de eșalonare.
Mai mult, pentru a invoca cu succes existența unui prejudiciu efectiv și concret, reclamanta ar fi trebuit să dovedească faptul că a achitat în avans contravaloarea masei lemnoase, ceea ce nu s-a întâmplat.
Pentru toate aceste considerente, recursul declarat urmează a fi respins, în baza dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. cu consecința menținerii în întregime a hotărârii primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SERV S împotriva sentinței civile nr. 216 din 31 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./30.05.2008.
Jud.fond:
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Simona Szabo
