Opoziție la executare. Decizia 33/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 33/2008
Ședința publică din data de 9 IANUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta - ROMÂNIA - împotriva deciziei civile nr. 15/13.08.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu reclamanta - -, având ca obiect opoziție la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, pentru reclamantă, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei, la fila 22, lipsă fiind cealaltă parte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2.proc.civ.
Reprezentantul reclamantei invocă excepția tardivității introducerii recursului.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 301, raportat la dispozițiile art. 101 și următoarele, art. 316 și 298. proc. civ. apreciază că excepția tardivității introducerii recursului este nefondată, motiv pentru care o respinge. Pentru a dispune în acest sens Curtea reține că recurenta a comunicat instanței schimbarea sediului procesual conform filei 12 din dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj dar din cuprinsul aceluiași dosar nu rezultă că decizia pronunțată de Tribunalul Comercial Cluja fost comunicată pârâtei la sediul procesual indicat, borderoul depus la fila 22 din dosar nefiind relevant în acest sens, cu atât mai mult cu cât dovada de comunicare a hotărârii nu a fost depusă la dosarul Tribunalului Cluj.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea recursului ca nelegal și netemeinic, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosarul cauzei.
CURTEA
Prin decizia comercială nr. 15/2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- s-a respins ca tardiv apelul declarat de apelanta - România - împotriva sentinței civile nr. 3179/17.04.2006 a Judecătoriei Cluj -N, ce a fost menținută în totul.
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că termenul legal de exercitare a apelului a fost depășit de către apelantă, aceasta neexercitând calea de atac în termen de 15 zile de la data când instanța de fond s-a pronunțat asupra opoziției la executare, prin sentința civilă nr. 3179/17.04.2006.
Instanța de apel a relevat că pârâta - România - a expediat prin poștă cererea de apel, la 14 iulie 2006.
În raport de aceste considerente s-a constatat că pârâta este decăzută din dreptul de a exercita calea de atac,
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs pârâta - Leasing -, continuatoarea - România -, solicitând reformarea deciziei comerciale nr. 15/2007, în sensul casării acesteia, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
În motivarea cererii de recurs s-a învederat că instanța de apel a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată, reținând că momentul de pornire al termenului procedură în care apelanta trebuia să exercite calea de atac a apelului, curge de la pronunțarea hotărârii și nu de la comunicarea acesteia.
În esență s-a relevat că în cuprinsul dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 58/1934, nu este prevăzut termenul în care trebuie introdusă calea de atac împotriva hotărârii prin care se soluționează opoziția la executare și nu se precizează că acest termen se calculează de la pronunțare.
S-a mai arătat că, instanța a statuat, în baza prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934, care au fost reproduse în mod eronat în cuprinsul unor programe de soft juridic ce permit documentarea asupra actelor normative și în care dispozițiile acestui act normativ au fost evidențiate prin corelare cu prevederile cuprinse în normele cadru nr. 6/1994 emise de Banca Națională a României.
Intimata s-a opus admiterii recursului, solicitând menținerea hotărârii pronunțate, ca fiind legală și temeinică.
Deliberând asupra cererii de recurs, prin prisma considerentelor de fapt și de drept pe care aceasta se sprijină, Curtea reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 3179 pronunțată la 17 aprilie 2006 în dosarul nr. 5214/2006 al Judecătoriei Cluj -N, a fost admisă opoziția la executare formulată de oponenta - - împotriva intimatei - ROMANIA -, executare silită pornită de BEJ în dosarul execuțional nr. 107/2006 la cererea - ROMANIA - și în consecință au fost anulate titlurile executorii Bilet la ordin emis în data de 07.10.2002 investit cu formulă executorie prin încheierea nr.3018/CC/2005 a Judecătoriei Cluj -N și Bilet la ordin emis în data de 07.10.2002 investit cu formulă executorie prin încheierea nr.3057/CC/2005 a Judecătoriei Cluj -
Prin aceeași hotărâre a fost respinsă cererea formulată de - - de suspendare a executării silite până la soluționarea irevocabilă a opoziției la executare și a fost obligată - ROMANIA - să plătească - - suma de 209,30 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Apelanta - România - a exercitat calea de atac împotriva hotărârii instanței de fond la 14 iulie 2006, aceasta fiind trimisă prin poștă cu recomandata nr. 6846/14.07.2006.
Potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934 în termen de 5 zile de la primirea somațiunii, debitorul poate face opoziție la executare. Opoziția se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului d e procedura civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.
Consiliul legislativ al României, prin adresa nr. R/496/04.04.2007 a relevat că singura modificare expresă survenită la articolul 62 din Legea nr. 58/1934, este cea adusă prin nr.OUG 11/1993, care vizează alin. 2 al articolului respectiv.
Se menționează că alin. 3 al art. 63 din Legea nr. 58/1934 nu a suferit nici o intervenție legislativă expresă, prin urmare fiind în vigoare forma inițială prevăzută în acest act normativ, potrivit căreia hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.
În vederea soluționării opoziției la executare, pârâta - România - a fost citată pentru termenul de judecată fixat, acela de 10.04.2006, la sediul indicat de reclamantă, în B str. -. - nr. 44.
Pentru a face cunoscută poziția sa procesuală, pârâta a formulat în scris întâmpinare, ce a fost expediată prin poștă, la data de 04 aprilie 2006, fiind înregistrată de serviciul de registratură la 07 aprilie 2006, dar prezentată instanței după închiderea dezbaterilor ce au avut loc la termenul din 10 aprilie 2006.
În cuprinsul întâmpinării, pârâta - România - a exprimat apărările sale de fond, indicând în preambul că înțelege să își aleagă sediul procesual pentru îndeplinirea actelor de procedură la sediul profesional al mandatarului desemnat să-i reprezinte interesele, sediu profesional aflat în B, Calea nr. 272,. 16,. A,. 19, sector 2.
Prima instanță a dispus amânarea pronunțării pentru 17 aprilie 2006, sentința civilă nr. 3179 fiind pronunțată la această dată.
Pârâta nu a exercitat calea de atac a apelului în termenul de 15 zile socotit de la pronunțarea hotărârii, inițiind acest demers abia la 14 iulie 2006, cu respectarea termenului de 15 zile socotit de la momentul comunicării hotărârii la sediul procesual ales, comunicare care a avut loc la 28 iunie 2006.
Conduita procesuală a apelantei s-a întemeiat pe credința legitimă că dispozițiile art. 62 nu reglementează termenul în care trebuie introdusă calea de atac împotriva sentinței prin care se soluționează opoziția la executare și nici momentul de la care se calculează acest termen.
La dosarul pricinii au fost depuse mai multe extrase din conținutul Legii nr. 58/1934 care au fost publicate pe diverse site-uri și din cuprinsul cărora rezultă că în forma prezentată articolului 62 nu se face vorbire despre împrejurarea că împotriva hotărârii pronunțate în procedura opoziției la executare se poate exercita calea de atac a apelului în termen de 15 zile de la pronunțare.
Relevante au fost extrase ale Legii nr. 58/1934 publicate la adresele: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
http://www.monitoruloficial.ro
- Legea 58/1934, Of.100 din 01-mai-1934.
Un argument în plus al confuziei existente cu privire la forma art. 62 îl constituie și acela că prima instanță a precizat în dispozitivul hotărârii că aceasta este susceptibilă de a fi atacată cu calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Curtea apreciază că norma în discuție și forma în care s-a asigurat aducerea ei la cunoștința publică nu întrunește condițiile de previzibilitate, nepermițând subiectelor de drept, implicate în diverse proceduri judiciare, să își ajusteze conduita pentru a se supune obligațiilor procesuale prescrise.
Regula de drept procesual instituită de art. 102.pr.civ. este aceea potrivit căreia momentul de pornire al termenului de procedură este cel al comunicării actului de procedură.
Art. 284 alin. 1.pr.civ. dispune în sensul că termenul de 15 zile pentru exercitarea apelului curge de la comunicarea hotărârii.
Tot articolul 102 alin. 1 teza finală menționează că legea poate dispune altfel și poate stabili un alt moment constituit ca punct de pornire al termenului de procedură.
Pentru ca aceste din urmă dispoziții să fie aplicabile, este necesar ca textul legii să fie clar, iar acesta să fie adus la cunoștință publică în mod riguros, fără ca prin modalitățile de publicare textul să fie reprodus în mod eronat.
Forma articolului 62 invocată de apelantă și în conținutul căruia nu era prevăzut termenul în care trebuia introdusă calea de atac, nici natura căii de atac nefiind precizat nici termenul de la care aceasta se calculează, s-a aflat și în programele de soft juridic puse la dispoziția instanțelor.
Dovada acestuia aspect o constituie și faptul că instanțele au solicitat lămuriri pe această temă consiliului legislativ, care a răspuns prin adresa nr. 496/04.04.2007.
Chiar dacă în prezent această chestiune este lămurită și Curtea trebuie să primească drept valabil alin. 3 al art. 62 din Legea nr. 58/1934, potrivit căruia hotărârea pronunțată asupra opoziției poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare, față de particularitățile cauzei și circumstanțele concrete în care apelanta a exercitat dreptul său procesual de a promova calea de atac a apelului, se apreciază că pentru respectarea dreptului la un proces echitabil nu se impunea ca instanța de apel să constate că pârâta este decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.
de a acționa trebuie să i se asocieze și posibilitatea reală de acțiune.
Principiul continuității termenului de procedură nu este cu totul inflexibil.
Altminteri, dreptul sau obligația de a acționa rămâne o simplă formulă retorică.
Sancțiunea decăderii trebuia înlăturată pe considerentul că apelanta a avut un impediment real de a acționa în sensul legii, întrucât modalitatea în care a fost asigurată publicitatea acesteia nu a fost corectă.
Din perspectiva modului în care s-a săvârșit publicitatea acesteia, dispoziția cuprinsă în art. 62 Legii nr. 58/1934, nu îndeplinea criteriile de previzibilitate, neputându-i-se imputa apelantei faptul că nu și-a ajustat conduita procesuală în raport cu conținutul acestei norme.
Câtă vreme regula de drept procesual este că momentul de pornire pentru calculul termenului de procedură este cel al comunicării actului de procedură, iar din cuprinsul legii cambiei și biletului la ordin publicată în programele de soft juridic și aflată la un moment dat în evidența oficială ținută de consiliul legislativ al Parlamentului, nu se prevedea calea de atac împotriva hotărârii pronunțate asupra opoziției și dacă termenul se calculează de la pronunțare ori comunicare, Curtea consideră că apelanta a acționat în mod legitim conformându-se dispozițiilor din dreptul comun cuprinse în Codul d e procedură civilă.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, întemeiat pe dispozițiile art. 312.pr.civ. instanța va admite recursul declarat de - Leasing -, va casa decizia civilă nr. 15/2007 și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata - LEASING - împotriva deciziei civile nr. 15 din 13.08.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SS/dact.
3 ex./
jud.apel: / Seman
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
