Opoziție la executare. Decizia 795/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 795

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009

PREȘEDINTE: Carmen Mladen

JUDECĂTOR 2: Lotus Gherghină

JUDECĂTOR 3: Doina Lupea

GREFIER: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorii G și - SRL C - reprezentată prin administrator judiciar SERVICII INSOLVENȚĂ C împotriva deciziei nr.6 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - ROMÂNIA SA, având ca obiect opoziție la executare.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 18 mai 2009, fiind consemnate în încheierea pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Asupra recursului de față constată următoarele:

Prin decizia nr. 6 din 5.11.2007, Tribunalul Dolj - Secția Comercială a respins apelul formulat de apelanții - SRL și G împotriva sentinței comerciale nr.800/26 01 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr.17714/C/2006, în contradictoriu cu intimata - ROMANIA SA.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolja reținut următoarele:

La data de 02 10 2006 contestatorii - SRL C și au formulat opoziție la somația de executare întocmită de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr. 136/E/2006 pentru un bilet la ordin emis de - SRL la data de 04 02 2005 în favoarea - ROMANIA SA pentru suma de 24.000 RON având scadența la data de 25 08 2005, bilet la ordin avalizat de G, investit cu titlu executoriu, solicitând anularea acestui titlu executoriu și anularea biletului la ordin.

Prin sentința civilă nr.800 / 26 01 2006 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- a fost respinsă excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită. A fost respinsă opoziția la executare formulată de contestatorii - SRL și G, în contradictoriu cu intimata - ROMANIA SA.

Împotriva sentinței nr.800/2006 pronunțată de Judecătoria Craiova au declarat apel emitentul titlului la ordin - SRL și avalistul său

In motivarea apelului s-a arătat că au fost soluționate greșit de prima instanță problemele legate de lipsa elementelor esențiale "de fond și de formă" ale biletului la ordin în sensul existenței inadvertenței între suma realmente datorată și suma înscrisă în titlu, precum și acelea privind nedersarea protestului de neplată, lipsa transcrierii titlului în somație de plată, competența privind investirea cu formulă executorie.

A fost invocată prescripția dreptului de a cere executarea împotriva avalistului deoarece a trecut termenul de un an de la data scadenței.

Instanța de apel a constatat că potrivit art.106 din Legea nr.58/1934 sunt aplicabile biletului la ordin dispozițiile relative la cambie privind prescripția ( art.94 din Legea nr.58/1934).

Astfel fiind,doar împotriva giranților și trăgătorului acțiunile se prescriu în termen de un an( ) de la scadență.

In speță, somația de executare împotriva avalistului emitentului G, deși întocmită la mai mult de un an de la scadența biletului la ordin, este făcută în termenul legal de prescripție a cărui durată este de trei ani.

emitentului, în raport cu beneficiarul biletului la ordin, nu este debitor de regres, ci debitor principal. Cu alte cuvinte, executarea cambială împotriva avalistului emitentului este una directă și se prescrie în 3 ani potrivit art.94 din Legea nr.58/1934 și pct. 456 din Normele -cadru nr.6/1994.

Având în vedere că biletul la ordin a fost emis cu clauza fără protest, instanța de apel a reținut și că oricine intervine în circulația titlului, punând semnătura pe el -de gir sau de aval -știe din contextul literal că obligația de regres nu este condiționată de dovedirea prin protest a neplății sau neacceptării.

Potrivit art.51 din Legea nr.58/1934 dacă stipulațiunea mai sus amintită este înscrisă de emitent, ea produce efectele sale față de toți semnatarii. Cum, în speță, clauza scutirii de protest a fost inserată de - SRL, ea își produce efectele și față de avalistul ei

A mai reținut că, în raport de dispozițiile art.11 și 35 din Legea nr.58/1934, sancțiunea eventualei întârzieri a prezentării la plată nu poate fi liberarea celor doi debitori cambiali de obligație și că biletul la ordin, scadent la 25. 08. 2005, fost prezentat la plată în termenul legal de" două zile lucrătoare care urmează", la 28 08 2005, căci, potrivit art.101 proc.civ. "termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul ".

Cu privire la lipsa "elementelor esențiale de fond și formă"instanța de apel a reținut că susținerea apelanților este nejustificată.

Conform art.63 din Legea nr.58/1934, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului potrivit art.2, precum și cele care nu sunt oprite de art.19.

Biletului la ordin emis de apelantă, ca titlu abstract și complet, nu-i lipsește nici un element din cele prevăzute de art.2 din Legea nr.58/1934.

Nu în ultimul rând, instanța de apel a reținut că în somația emisă la 21. 06.2006 de BEJ, figurează transcris biletul la ordin în temeiul căruia este datorată suma executată silit.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs contestatorii G și - SRL, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Un prim motiv de recurs vizează faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la aspectele ce se referă la neaducerea la cunoștință a modalității de preluare a creanței de către - ROMÂNIA SA, astfel încât schimbarea creditorului nu este opozabilă - SRL și lui

Un al doilea motiv de recurs privește prescripția dreptului la acțiune, recurenții invocând dispozițiile art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. 456 lit. b din Normele Cadru ale BNR, care prevăd un termen de prescripție de un an de la data scadenței și precizând că biletul la ordin a fost pus în executare la data de 21.09.2006, deci după scurgerea termenului de prescripție dată fiind scadența la data de 25.08.2005.

O a treia critică a recurenților privește prezentarea la plată cu întârziere a biletului la ordin, depășindu-se termenul de 2 zile de la scadență, în condițiile în care biletul la ordin cu scadența la data de 25.08.2005 a fost introdus la plată la data de 29.08.2005.

Recurenții au criticat hotărârea instanței de apel și sub aspectul nepronunțării asupra aspectelor legate de competență, întrucât în contractul dintre părți s-a inserat o clauză compromisorie care exclude intervenția instanțelor judecătorești de drept comun și, implicit, investirea cu formulă executorie a biletului la ordin de către acestea.

O altă critică se referă la lipsa elementelor esențiale ale biletului la ordin care nu cuprinde suma de bani determinată, deoarece în contractul de vânzare - cumpărare încheiat între părți la data de 04.02.2005 s-a stipulat 4960 euro reprezentând 16.500 RON, iar în biletul la ordin s-a specificat 24.000 RON.

Astfel, recurenții au invocat că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la nulitatea biletului la ordin prevăzută de art. 104 și 105 din Legea nr. 58/1934.

Hotărârea recurată a fost criticată și pe motiv că instanța a apreciat greșit aspectele privind neefectuarea dresării protestului, arătându-se că, pentru a se putea pretinde plata biletului de la avalist, posesorul trebuia să conserve acțiunea de regres prin întocmirea protestului conform art. 51 din Legea nr. 58/1934.

În lipsa unei declarații de refuz de acceptare sau plată, scrisă și datată pe titlu, posesorul biletului la ordin nu are dreptul de a solicita plata de la emitent sau de la avalist ( pct. 309 lit. din Normele Cadru ale BNR și art. 58 din Legea nr. 58/1934).

O ultimă critică vizează necomunicarea biletului la ordin - titlu executoriu, nerespectarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor art. 387 alin. 1 și art. 388 Cod procedură civilă, precum și faptul că somația de executare nu transcrie biletul la ordin.

Nu s-a depus întâmpinare.

Recursul nu este fondat.

În ceea ce privește prima critică vizând faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la aspectele ce se referă la neaducerea la cunoștința recurenților a modalității de preluare a creanței de către - ROMÂNIA SA, astfel încât schimbarea creditorului nu le este opozabilă, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Biletul la ordin a fost emis de - SRL C, în calitate de emitent debitor, în favoarea România, în calitate de beneficiar creditor.

Creditorul beneficiar - România SA a devenit - ROMÂNIA SA, urmare a modificării actului constitutiv cu privire la denumirea firmei, conform Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 19.03.2007.

Modificarea actului constitutiv a fost înscrisă în Registrul Comerțului în temeiul încheierii nr. 15334/ 22.03.2007 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.

În acest context creditorul este același, schimbându-se doar denumirea din - România SA în - ROMÂNIA SA și, deci, nu este vorba de o cesiune de creanță ce se impune a fi comunicată debitorului pentru opozabilitate.

Motivul de recurs privind prescripția dreptului la acțiune potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. 456 lit. b din Normele Cadru ale BNR nu este întemeiat.

În cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. 456 lit. b din Normele Cadru ale BNR care prevăd că acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu în termen de un an de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune.

Dispozițiile invocate de recurenți privesc acțiunile posesorului titlului comercial d e valoare împotriva girantului ( persoană care în calitate de posesor al titlului de valoare transmite altei persoane toate drepturile izvorâte din titlu printr-o declarație scrisă și semnată pe acesta și prin predarea titlului) și împotriva trăgătorului (emitentul).

Prescripția stabilită de art. 94 alin. 2 se referă deci la acțiunile de regres care sunt îndreptate împotriva trăgătorului și giranților nu și la acțiunile directe îndreptate împotriva persoanelor direct obligate la plată, cum este cea împotriva avalistului ( persoană care se obligă să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii titlului).

Potrivit art. 35 din Legea nr. 58/1934 modificată avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, obligația sa fiind valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă.

Atât - SRL în calitate de debitor, cât și G în calitate de avalist care s-a obligat să garanteze obligația asumată de emitentul debitor - SRL sunt direct obligați la plată.

Acțiunea directă este supusă prescripției de 3 ani, prevăzute de art. 94 alin. 1 din Legea nr. 58/1934.

În același sens pct. 456 lit. a din Normele Cadru ale BNR nr. 6/1994 care stabilește un termen de trei ani de la data scadenței pentru orice acțiune sau executare cambială directă.

În speță, nu este vorba de o acțiune cambială directă, ci de executare a biletului la ordin, dispozițiile privind acțiunea sau executarea cambială fiind aplicabile și biletului la ordin ( art. 136 din Legea nr. 58/1934).

Executarea cambială, ca procedură specială de valorificare a drepturilor conferite de titlul de valoare este deci prescriptibilă în termenul de 3 ani.

Privitor la motivul de recurs vizând prezentarea cu întârziere la plată a biletului la ordin depășindu-se termenul de 2 zile de la scadență, Curtea constată că și acesta este neîntemeiat.

Potrivit art. 41 coroborat cu art.106 din Legea nr.58/1934 modificată posesorul unui bilet la ordin plătibil la o zi fixă sau la un termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie să îl prezinte la plată fie în ziua în care este plătibil, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.

În speță data scadenței este 25.08.2005 (joia), astfel încât termenul de două zile lucrătoare, calculat conform art. 101 Cod procedură civilă, se încheie la sfârșitul zilei de 29.08.2005 (luni).

În consecință, termenul de două zile lucrătoare prevăzut de art. 41 din Legea nr. 58/1934 a fost respectat.

Cea de- a patra critică referitoare la inserarea clauzei compromisorii în contractul de vânzare cumpărare și necompetența instanțelor judecătorești este, de asemenea, neîntemeiată.

Potrivit art. 3431Cod procedură civilă prin clauza compromisorie părțile convin ca litigiile ce se vor naște din contractul în care este inserată sau în legătură cu acesta, să fie soluționate pe calea arbitrajului.

Ca urmare, existența unei clauze compromisorii în contractul de vânzare cumpărare din 04.02.2005 atrage competența Tribunalului Arbitral, doar cu privire la litigiile izvorâte din acest contract sau în legătură cu acest contract, nu și cu privire la executarea silită.

În materia executării silite a cambiei și biletului la ordin sunt aplicabile dispozițiile speciale cuprinse în Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.

Referitor la investirea cu formulă executorie și opoziția la executare articolele 61 și 62 din Legea nr. 58/1934 prevăd competența Judecătoriei și judecarea potrivit Codului d e procedură civilă.

Nici critica privind lipsa elementelor esențiale ale biletului la ordin și existența neconcordanței între sumele cuprinse în contractul de vânzare - cumpărare și biletul la ordin nu este fondată.

În conformitate cu prevederile art. 104 din Legea nr. 58/1934 biletul la ordin cuprinde: 1) denumirea de bilet la ordin; 2) promisiunea necondiționată de plăti o sumă determinată; 3) indicarea scadenței; 4) arătarea locului unde plata trebuie făcută; 5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 6) data și locul emiterii biletului la ordin; 7) semnătura emitentului.

Observând biletul la ordin investit cu formulă executorie aflat în dosarul de executare nr. 136/E/2006 BEJ, Curtea apreciază că denumirea bilet la ordin este menționată în însuși textul titlului și exprimată în limba română, că biletul cuprinde promisiunea necondiționată de a plăti suma de două sute patruzeci milioane lei, că se indică scadența - 25.08.2005, locul plății - C, numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută - - ROMÂNIA SA devenită - ROMÂNIA SA, data emiterii - 04.02.2005, locul emiterii - C, semnătura și ștampila emitentului - SRL.

Curtea constată că mențiunile prevăzute expres de articolul 104 din Legea nr. 58/1934 sunt cuprinse în biletul la ordin, nepunându-se problema nevalabilității titlului ca urmare a lipsei vreunuia din elementele stabilite de legiuitor în articolul menționat.

Susținerea recurenților că biletul la ordin nu cuprinde o sumă de bani determinată nu poate fi reținută deoarece, așa cum am arătat, în cuprinsul biletului la ordin s-a trecut expres atât în cifre cât și în litere suma de bani ce urma a fi plătită beneficiarului - ROMÂNIA SA.

Biletul la ordin este un titlu de credit complet și abstract ce creează o obligație autonomă și necondiționată.

Caracterul complet al biletului la ordin presupune că dreptul și obligația corelativă sunt cele cuprinse în înscris, fiind exclusă, în lipsa unei mențiuni esențiale, folosirea unor elemente exterioare.

Caracterul abstract presupune existența valabilă a drepturilor și obligațiilor rezultate din biletul la ordin, independent de cauza juridică ce le-a generat.

Astfel, contractul de vânzare-cumpărare care a generat raporturile fundamentale între creditor și debitor și, implicit, suma înscrisă în acest contract nu prezintă relevanță sub aspectul dreptului beneficiarului de a solicita plata sumei din biletul la ordin și nici sub aspectul obligației emitentului de a plăti această sumă.

- SRL și avalistul G au semnat și ștampilat biletul la ordin recunoscând, autonom și necondiționat, obligația de plată a sumei de 240 milioane lei față de creditorul - ROMÂNIA SA ( în prezent - ROMÂNIA SA).

Față de critica referitoare la greșita apreciere de către instanță a aspectelor privind neefectuarea dresării protestului, Curtea apreciază că și aceasta este neîntemeiată.

Pentru exercitarea regresului legea impune anumite condiții: prezentarea cambiei la scadență pentru plată, refuzarea plății de către tras, constatarea refuzului de plată prin dresarea protestului, avizarea debitorilor de regres.

protestului presupune constatarea refuzului de acceptare ( protest de neacceptare) sau de plată ( protest de neplată) printr-un înscris întocmit de executorul judecătoresc conform art. 66.

Așa cum am arătat în speță nu este vorba de transmiterea biletului la ordin și nici de acțiune de regres, ci de executarea biletului la ordin la cererea beneficiarului inițial.

În concluzie nu se pune problema regresului și dresării protestului.

De altfel, în cuprinsul biletului la ordin apare stipulat " la ordin fără protest", astfel încât refuzul de acceptare sau refuzul de plată nu este necesar a fi constatat prin dresarea protestului.

Art.51 alin. 1 și 3 din Legea nr. 58/1934 cu modificările ulterioare prevede posibilitatea trăgătorului, girantului sau avalistului de a scuti pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres de facerea protestului de neacceptare sau de neplată prin stipulațiunea " fără protest", iar dacă stipulațiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efecte față de toți semnatarii.

În acest context, sunt corecte considerentele instanței de apel în sensul că, în condițiile în care stipulațiunea " fără protest" a fost înscrisă de emitent, ea scutește de protest pe beneficiar și produce efecte și față de avalist.

Cu privire la ultima critică ce vizează necomunicarea biletului la ordin - titlu executoriu, nerespectarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor art. 387 alin. 1 și art. 388 Cod procedură civilă precum și netranscrierea în somație a biletului la ordin, Curtea constată că biletul la ordin, cuprins integral în somațiile de executare nr. 1 și 2 din 21.09.2006, a fost comunicat de executorul judecătoresc atât debitorului emitent - SRL, cât și avalistului garant

Astfel prin cele două somații emise în cadrul dosarului de executare nr. 136/E/2006 s-a comunicat că în temeiul titlului executoriu bilet la ordin emis la 04.02.2005, scadent la data de 25.08.2005, investit cu formulă executorie la data de 01.11.2005, G și - SRL au obligația de a achita debitul în suma de 26.470,18 lei reprezentând contravaloare bilet la ordin și cheltuieli de executare la stăruința creditorului - ROMÂNIA SA.

menționate au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art. 387 alin. 1 și 388 Cod procedură civilă.

Potrivit art. 387 alin 1 Cod procedură civilă n afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somație care va cuprinde următoarele: 1. denumirea și sediul organului de executare; 2. data emiterii somației și numărul dosarului de executare; 3. numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului; 4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită; 5. termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu și arătarea consecințelor nerespectării acesteia; 6. semnătura și ștampila organului de executare.

Observând somațiile de la filele 11 și 12 în dosarul de executare Curtea constată că acestea cuprind: denumirea și sediul organului de executare Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Craiova, BEJ - C,-, 11, 1, data emiterii somației 21.09.2006, numărul dosarului de executare - 136/E/2006, numele și domiciliul avalistului - G - C, str. -, 1,. A, 3, numele și sediul debitorului - - SRL - C,-, arătarea titlului executoriu- biletul la ordin emis la data de 04.02.2005 scadent la data de 25.08.2005 investit cu formulă executorie la data de 01.11.2005, termenul în care cel somat urmează să execute obligația - o zi liberă de la primire, semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de și - SRL

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de contestatorii G cu domiciliul în C,-, 3, județul D și - SRL C - reprezentată prin administrator judiciar SERVICII INSOLVENȚĂ C cu sediul în C,-, județul D, împotriva deciziei nr.6 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - ROMÂNIA SA cu sediul în B, sector 6,--34.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 mai 2009.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

Red - LG/3/ex/28 mai 2009

Jud fond - L, I

Tehnored - MB/

B 25 Mai 2009

Președinte:Carmen Mladen
Judecători:Carmen Mladen, Lotus Gherghină, Doina Lupea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Opoziție la executare. Decizia 795/2009. Curtea de Apel Craiova