Poprire asiguratorie. Decizia 1041/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1041
Sedința din Camera de Consiliu de la 25 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elisabeta
GREFIER -
****************
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta debitoare pârâtă SC SRL împotriva încheierii de ședință de la 17.06.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare reclamantă SC RO SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la fila 2 dosar și intimata prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de fond.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Cauza se judecă în Camera de Consiliu având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art.597 cu referire la art.592 al.2 pr.civ.
Recurenta prin apărător, depune dovada achitării taxei de timbru în sumă de 5 lei și timbru judiciar mobil de 0,30 lei, acestea fiind anulate de
Părțile învederează că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art.150 pr.civ. și acordă cuvântul părților pe recurs.
Recurenta prin apărător, solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a încheierii recurate și respingerea cererii reclamantei.
Intimata prin apărător, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu de la 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, a fost admisă cererea formulată de creditoare SC RO SRL împotriva debitoarei SC SRL. A fost înființată poprirea asigurătorie asupra conturilor pe care debitoarea le are deschise la Banca Românească - Sucursala, până la concurența sumei de 1.779.573,60 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că între părțile litigante s-a încheiat contractul nr. 1/2009 prin care creditoarea s-a obligat să vândă debitoarei energie electric ă, această din urmă parte având obligația de a achita prima factură emisă de debitoare reprezentând 50 % din cantitatea livrată până la data de 5 a lunii iar a doua factură pentru diferența de cantitate până la data de 5 lunii următoare.
Prima instanță a reținut că societatea creditoare a emis două facturi în conformitate cu contractul, că debitoarea a achitat prima factură,fără aoa chita și pe a doua, suma datorată în temeiul acestei din urmă facturi fiind de 1.779.573,50 lei și reprezentând creanță exigibilă ce izvorăște dintr-un act scris.
În raport de aceste probe, prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor articolului 591 Cod procedură civilă, înființând poprirea asigurătorie asupra conturilor debitoarei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal recurs motivat debitoarea SC SRL, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 23 iulie 2009 pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului a fost criticată hotărârea sub aspectul termenului la care a fost achitată cauțiunea, recurenta susținând că i s-a pus în vedere intimatei achitarea cauțiunii de 170.000 lei până la termenul din 10 iunie 2009, dar că acest termen nu a fost respectat, solicitându-se acordarea unui nou termen în acest sens. Recurenta debitoarea a criticat măsura luată de instanță la solicitarea intimatei creditoare și acordarea unui nou termen de judecată la 17 iunie 2009, prin prisma prevederilor articolului 592 alin. 4 Cod procedură civilă, care prevăd că nedepunerea cauțiunii în termenul fixat de instanță atrage desființarea de drept a sechestrului. Recurenta a susținut că prevederile articolului 592-595 Cod procedură civilă sunt aplicabile și popririi asigurătorii astfel cum reiese din dispozițiile articolului 597 Cod procedură civilă.
A doua critică vizează soluționarea pricinii fără citarea părților și în condițiile ascultării concluziilor reclamantei, recurenta susținând că în această situație nu și-a putut formula apărarea.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolului 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În recurs nu s-a depus întâmpinare.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază recursul ca nefondat și îl va respinge cu această motivare și pentru următoarele considerente:
Este întemeiată susținerea recurentei debitoare despre incidența în materia popririi asigurătorii a dispozițiilor articolului 592- 595 Cod procedură civilă, care reglementează măsura sechestrului asiguratoriu, întrucât la aceste dispoziții legale trimit prevederile articolului 597 alin. 2 Cod procedură civilă.
Este, însă, nefondată susținerea despre nerespectarea dispozițiilor articolului 592 alin. 4 Cod procedură civilă, având în vedere împrejurarea că intimata creditoarea a depus cauțiunea la termenul sorocit în acest scop de instanță, respectiv la 17 iunie 2009, dispozițiile articolului 592 Cod procedură civilă neprevăzând faptul că instanța este obligată să acorde un singur termen pentru achitarea cauțiunii.
Mai mult, Curtea apreciază că dispozițiile pretins încălcate de instanța de fond, respectiv cele ale articolului 592 alin. 4 Cod procedură civilă, nu-și găsesc aplicarea în speță, ci doar în situația în care a fost dispusă măsura asigurătorie și s-a fixat prin hotărârea de admitere a acestei măsuri asigurătorii termen pentru depunerea cauțiunii, caz în care măsura asiguratorie urmează a fi desființată într-o procedură ulterioară prin încheiere irevocabilă dată fără citarea părților.
Pe cale de consecință, atâta vreme cât intimata creditoare a respectat dispozițiile articolului 591 alin. 1 Cod procedură civilă și a depus cauțiunea în cuantumul fixat de instanță și la cel de-al doilea termen fixat în acest scop, primul motiv de recurs apare ca nefondat și a fost înlăturat, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Al doilea motiv de recurs este nefondat.
Potrivit dispozițiilor articolului 597 alin.2 raportat la articolul 592 alin. 2 Cod procedură civilă, prima instanță a procedat în mod corect la soluționarea cauzei fără citarea părților, întrucât dispozițiile legale precitate nu numai că nu lasă măsura citării la aprecierea judecătorului, ci chiar o interzic în considerarea caracterului de surpriză și a finalității măsurilor asigurătorii. Ca atare, la soluționarea acestei pricinii instanța a respectat întocmai normele de procedură civilă referitoare la citarea părților.
Este de asemenea neîntemeiată susținerea despre imposibilitatea în care s-a aflat recurenta debitoarea de a-și formula apărări în cauză tot prin prisma dispozițiilor legale la care s-a făcut deja referire, Curtea reținând în plus că această susținere despre imposibilitatea de apărare este făcută pur formal câtă vreme în recurs recurenta debitoare nu formulează apărări ținând de certitudinea și exigibilitatea creanței, deși avea această posibilitate în conformitate cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă.
Totodată Curtea apreciază ca fără temei susținerea implicită despre inegalitatea de tratament aplicată părților litigante de către prima instanță, având în vedere că din practicaua încheierii atacate reiese că intimata creditoare a răspuns în ședință prin avocat, dar s-a limitat la a depune un înscris și dovada achitării cauțiunii, fără a formula concluzii în susținerea cererii de încuviințare a popririi asigurătorii. În plus, Curtea constată că instanța de fond nu și-a întemeiat soluția pe înscrisul depus de intimata creditoare la termenul din 17 iunie 2009, luând în analiză înscrisurile deja existente la dosarul cauzei, astfel că nu se poate vorbi despre un tratament preferențial acordat intimatei creditoare și nici despre încălcarea dreptului la apărare al recurentei debitoare, fiind respectate atât dispozițiile legale ce cârmuiesc materia măsurilor asigurătorii cât și principiile de desfășurare a procesului civil.
Pentru aceste considerente, apreciind că în speță nu este incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de articolul 304 Cod procedură civilă, constatând că hotărârea este legală și temeinică și după examinarea cauzei sub toate aspectele, astfel cum prevăd dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, în temeiul articolului 312 alin. 1 teza a II a Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta debitoare SC SRL împotriva încheierii de ședință de la 17.06.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare SC RO SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. Jud.
Tehnored.
2 ex.
2.09.2009
.
Tribunalul București Secția a VI-a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Carmen Mihaela Negulescu, Elisabeta