Poprire asiguratorie. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - poprire asiguratorie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 12
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta - GAZ SRL R, cu sediul în municipiul R,--6, județul S,împotriva Încheierii nr. 242 din 04 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cureclamantele-intimate - FURNIZARE SRL C-N,- A, județul C și- FURNIZARE SRL - Punct de Lucru, B, sector 1, Bd, - - de la B, nr. 5
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat, pentru reclamantele-intimate, lipsă fiind acestea și pârâta-recurentă - Gaz SRL
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că la dosarul cauzei a fost depusă prin serviciul - registratură - al instanței note scrise de către pârâta recurentă precum și chitanța nr. - din 16.12.2009 în valoare de 5 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, cu care făcut dovada timbrării recursului.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamantele-intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentința instanței de fond fiind legală și temeinică.
A arătat că potrivit art. 591 al. 1 cod pr. civilă, creditorul a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat acțiunea.
Reclamanta a făcut dovada cu contractele de vânzare cumpărare, precum și facturile fiscale, existența creanței constatată prin act scris; că acele facturi nu au fost contestate în termen de 5 zile și prin urmare au dobândit caracter cert, lichid și exigibil.
De asemenea făcut dovada formulării cererii de emitere ordonanței de plată față de debitoare, cererea fiind admisă prin sentința nr. 1917/9 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava.
Trimiterea la situația economică actuală nu are relevanță în cauză; că în calitate de parteneri contractuali și-au executat întotdeauna obligațiile.
A mai precizat că cererea de suspendare a măsurilor asiguratorii este inadmisibilă.
Nu solicită în cauză aplicarea disp. art. 2741cod pr. civilă.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 27.10.2009 sub nr-, reclamanta - FURNIZARE SRL CNa chemat în judecată pe pârâta GAZ solicitând instanței înființarea popririi asiguratorii asupra beneficiilor cuvenite debitoarei după bilanțul contabil (dividende) al următoarelor societăți în care aceasta are calitatea de asociat sau acționar:
a) GAZ, societate ce are sediul în Mun. B,-,. 2, biroul nr. 1, sector 1, codul unic de înregistrare- și nr. de ordine la registrul comerțului J40/11117/1998;
b) GAZ, societate ce are sediul în Mun. DTS,-, județul M, codul unic de Înregistrare - și nr. de ordine la registrul comerțului J-;
c) IMOBILIARE, societate ce are sediul în Mun. B,-,. 1, biroul nr. 2, sector 1, codul unic de înregistrare - și nr. de ordine la registrul comerțului J-, precum șiînființarea sechestrului asiguratorasupra unor active mobile corporale și incorporale aflate în patrimoniul debitoarei:
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, temeiul legal al pretențiilor sale îl constituie următoarele contracte, valabil încheiate între părți:
Contractul de vânzare - cumpărare gaze e nr. 74/30.03.2007, valabil pentru perioada 01.04.2007-31.03.2008;
Contractul de vânzare - cumpărare gaze e nr. 103/14.03.2008, Încheiat pentru perioada 01.04.2008-31.03.2009;
Contractul de vânzare-cumpărare gaze e nr. 019/18.03.2009, încheiat pentru perioada 01.04.2009-31.03.2012.
Deși debitoarea a înregistrat în repetate rânduri întârzieri la plata sumelor datorate, pe parcursul desfășurării relațiilor contractuale dintre părți, societatea creditoare a demonstrat înțelegere și bunăvoință, încercând soluționarea problemelor generate chiar de către debitoare, pe cale amiabilă. Astfel, în perioada aprilie-iunie 2009, FURNIZARE a propus debitoarei mai multe convenții de eșalonare la plata sumelor restante, toate fiind însă refuzate de către GAZ
- mult, deși debitoarea se afla în culpă față de creditoare, a luat decizia unilaterală și în afara cadrului contractual, de suspendare a plăților către creditoare, conform adresei nr. 536/15.05.2009, invocând motive nesustenabile, ce pot fi combătute prin simpla lectură a contractului dintre părți.
Mari arată că, în cauză sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, respectiv existența unui proces pendinte pentru realizarea creanței și a creanței constatate prin act scris, respectiv contractele dintre părți.
În ceea ce privește cererea de înființare a măsurilor asiguratorii asupra bunurilor debitoarei pe baza unei cereri în ordonanță de plată, reclamanta arată că aceasta este pe deplin admisibilă întrucât dispozițiile art. 591 și urm. Cod procedură civilă pot întregi prevederile nr.OG 119/2007, fără nici o excludere sau limitare decât cea rezultând din natura necontencioasă a cererii.
Prin încheierea nr. 242 din 4 noiembrie 2009, Tribunalul Suceavaa admis în parte cererea, respectiv poprire pentru suma de 1.567.804,98 lei și sechestru numai pentru bunurile proprietatea pârâtei, reținând în esență că reclamanta a făcut dovada, cu contractele de vânzare cumpărare gaze e nr. 74/30.03.2007 încheiat pentru perioada 01.04.2007 - 31.03.2008, nr. 103/14.03.2008 încheiat pentru perioada 01.04.2008 - 31.03.2009 și nr. 019/18.03.2009 încheiat pentru perioada 01.04.2009 - 31.03.2012 precum și cu facturile fiscale nr. 1714/31.03.2009, 1772/30.04.2009, 1832/31.05.2009, 1869/31.05.2009 și nr. 1897/30.06.2009 emise în baza contractelor, că au o creanță în sumă de 1.567.804,98 lei constatată prin act scris și care este exigibilă. De asemenea, reclamanta a făcut dovada, cu certificatul de grefă depus la fila 14, că a formulat acțiune împotriva pârâtei pentru recuperarea sumei de 1.567.804,98 lei.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta arătând în esență că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru înființarea măsurilor asiguratorii, aceasta întrucât între părți sunt mai multe litigii nefinalizate și că măsurile sunt prea grave față de situația dintre părți, că indisponibilizarea dividendelor constituie un impediment în desfășurarea activității, că există disponibilitatea de plată a sumelor care se vor dovedi a fi datorate, că dividendele urmează fi reinvestite pentru maximizarea profitului. În fine, se arată că măsura a fost luată de instanță în lipsa dovezii de plată a cauțiunii și că oricum aceasta este prea mică și nu poate acoperii eventualul prejudiciu suferit de societate.
Recursul este neîntemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Existența unor litigii nefinalizate între părți, pornite de cel care solicită instituirea măsurilor asiguratorii e chiar premisa unor asemenea cereri, obținerea unei hotărâri irevocabile fiind o victorie "a la ", dacă până la punerea ei în executare, debitorul își risipește, distruge sau înstrăinează bunurile.
În ce privește apărarea pârâtului de o cerere abuzivă, aceasta se realizează pe de o parte prin condițiile de instituire a măsurii asiguratorii ( creanță constatată prin act scris și exigibilă), iar pe de altă parte prin posibilitatea sau obligativitatea instanței de a dispune plata unei cauțiuni.
În speța de față, cuantumul foarte ridicat al creanței, refuzul manifest de plată a oricăror sume de bani din partea debitorului, promovarea unor acțiuni pe fondul pretențiilor dar și disponibilitatea reclamantei de a achita cauțiunea, au creat în mod firesc primei instanțe, convingerea că instituirea măsurii asiguratorii este necesară.
Cât privește alegațiile referitoare la dividende, Curtea se mărginește a observa că nu se poate vorbi de participarea acționarilor la profit până nu se achită datoriile societății și că sumele evidențiate în contabilitate ca dividende nu pot fi reinvestite, ele trebuind plătite acționarilor.
Reinvestirea profitului este posibilă doar în situația în care acționarii convin în cadrul adunării generale în acest sens, operațiune care are loc în mod înainte de stabili dividendele, tocmai pentru că afectează stabilirea acestora, fie prin diminuarea lor în cazul reinvestirii parțiale, fie prin neacordarea lor, în cazul reinvestirii totale a profitului.
În fine, în ce privește cauțiunea, Curtea observă că este în logica lucrurilor ca aceasta să fie depusă abia după ce va fi fost fixată. Ori fiind cauțiunea fixată prin încheierea de instituire a măsurilor asiguratorii ea fost achitată ulterior, dovada consemnării fiind depusă la dosar. Cât privește cuantumul ei, procentul de 10% din valoarea litigiului apare a fi rezonabil, în condițiile în care dobânda acordată pe piața bancară pentru depozite este sub 10% pe an, posibilitatea ca durata litigiului să depășească această perioadă de timp fiind extrem de redusă.
În consecință, constatând legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe, Curtea va respinge recursul ca nefondat în temeiul art. 312 Cod pr. civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat depârâta - GAZ SRL R,cu sediul în municipiul R,--6, județul S,împotriva Încheierii nr. 242 din 04 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cureclamantele-intimate - FURNIZARE SRL C-N,- A, județul C și- FURNIZARE SRL - Punct de Lucru, B, sector 1, Bd, - - de la B, nr. 5
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Tehnored.
Ex. 2/27.01.2010
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Artene Doina, Galan Marius