Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 104/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosarnr- - alte cereri -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 104
Ședința publică din12 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Andrieș Maria
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului declarat derevizuenta SC SRLcu sediul în S,-,.C,.3, județul S,împotriva sentinței nr.20 din 9 martie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, intimați fiind cu domiciliul în S,-, Bloc 99,.C,.5, județul S,,șitoți cu domiciliul în S, str. - -, -.A,.13, județul Sșicu domiciliul în S,-, -.C,.23, județul
La apelul nominal a răspuns administrator asistată de avocat pentru revizuienta apelantă și avocat pentru intimații care sunt lipsă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând apelul în stare de judecată,a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru revizuienta apelantă a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată.
Arată că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit disp. art. 322 pct. 4 cod pr. civilă, reținând fără temei că un înscris constatat nul pe calea unei acțiuni civile nu se confundă cu un înscris falsificat prin săvârșirea unei fapte penale și că prin urmare un asemenea înscris nu ar putea constitui motiv de revizuire.
O astfel de interpretare restrictivă a textului ar echivala cu recunoașterea și perpetuarea efectelor juridice ale unui act lovit de nulitate absolută, s-ar ajunge la situația iremedierii hotărârii pronunțate în baza unui înscris constatat nul.
mai arătat că în baza acestei hotărâri, au urmat și alte litigii, hotărârea care formează obiectul cererii de revizuire fiind invocată ca argument și în dosarul de ieșire din indiviziune; că interpretarea restrictivă acestui text încalcă principiul preeminenței dreptului; că prin limitarea înțelesul noțiunii de " înscris fals" - s-ar ajunge ca revizuienta să nu se poată prevala de conținutul unei hotărâri judecătorești.
Avocat pentru pârâții intimați a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, arătând că interpretarea dată de instanța de fond disp. art. 322 pct. 4 este cea legală, cea avută în vedere de legiuitor.
A mai arătat că practica judiciară depusă la dosar de apelantă este anterioară anului 1989, că conținutul actualei reglementări prev. de art. 322 pct. 4 este cel prevăzut prin Legea nr. 219/2005, iar dacă legiuitorul ar fi dorit să dea un sens mai larg noțiunii de "înscris fals", ar fi făcut-o cu ocazia modificării acestui text de lege.
Textul art. 322 pct. 4 cod pr. civilă trebuie coroborat cu art. 324 alin. 1 pct. 3 care reglementează termenul în care se introduce cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 4
A mai menționat că instituția falsului reglementată de Codul penal este distinctă de instituția nulității, reglementată de Codul civil.
Avocat pentru apelantă a arătat că practica judiciară depusă la dosar nu este anterioară anului 1989, că a făcut referire la hotărâre din 2000 a ICCJ și că situația e identică cu cauza Lungoci contra României.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 3 noiembrie 2008 sub nr-, revizuienta SC SRL Sas olicitat revizuirea sentinței civile nr. 759 din 25 noiembrie 1999 Tribunalului Suceava, pronunțată în dosarul nr. 748/R/1999 și, în contradictoriu cu intimații, și, să se desființeze sentința nr. 759/ 1999 Tribunalului Suceava și în rejudecare să se respingă acțiunea reclamanților, precum și cererea de intervenție formulată de intervenientul.
În motivarea cererii, revizueinta a arătat că prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 748/ R/ 1999 al Tribunalului Suceava, reclamanții și (decedat pe parcursul soluționării cauzei) au solicitat executarea silită a contractului încheiat de ei cu SC SRL la data de 27 octombrie 1992 în sensul de a se constata că au dobândit fiecare, în temeiul acestui contract, câte o cotă indiviză de 1/ 7 din spațiul comercial situat în mun. S, str. 1 - 1918, bloc 21 parter.
În cauză a formulat cerere de intervenție numitul, care a solicitat să se constate că a cumpărat de la reclamantul cota acestuia de 1/ 7 din spațiul comercial în litigiu.
Prin sentința nr. 7591/1999 Tribunalului Suceava, rămasă irevocabilă, au fost admise atât acțiunea principală, cât și cererea de intervenție. S-a constatat că reclamanții sunt proprietarii unei cote de 1/ 7 fiecare din imobilul în litigiu, conform contractului de asociere intervenit între părți la 27 octombrie 1992 și că intervenientul este proprietarul unei cote de 1/ 7 din același imobil ca urmare a convenției intervenite între reclamantul și intervenient.
Ulterior soluționării irevocabile a litigiului sus-menționat, SC SRL, care dobândise prin acte autentice de vânzare-cumpărare cota de 5/7p. din același spațiu comercial a promovat o acțiune prin care a solicitat în contradictoriu cu părțile din prezenta cauză, constatarea nulității absolute a contractului din 27 octombrie 1992.
Prin sentința nr. 2073 din 21 iunie 2007 Tribunalului Suceava, rămasă irevocabilă la 2 octombrie 2008 conform deciziei nr. 2687/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție acțiunea promovată de SC SRL a fost admisă și s-a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată intitulat "contract" încheiat la 27 octombrie 1992 între SC SRL S, pe de o altă parte și, în calitate de asociați, pe de altă parte.
Cererea de revizuire a fost motivată în drept pe disp art. 332 pct. 4 cod procedură civilă, text potrivit căruia revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cere "dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma unei judecăți (. )".
A arătat revizuienta că, în interpretarea și aplicarea acestui text de lege, literatura și practica judiciară au statuat că prin "înscris declarat fals în cursul sau în urma unei judecăți", în sensul art. 322 pct. 4 cod procedură civilă nu trebuie să se înțeleagă numai înscrisul reținut ca atare odată cu stabilirea săvârșirii unei infracțiuni, ci și înscrisul al cărei conținut nu este real, chiar dacă prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune ( în acest sens decizia 1851 1980 fostului Tribunal Suprem, decizia nr. 5606/2000 a ). În aplicarea art. 322 pct. 4 cod procedură civilă, instanța sesizată cu cererea de revizuire are obligația de a stabili dacă înscrisurile avute în vedere la pronunțarea hotărârii au sau nu un conținut real și dacă ele sunt valide întrucât în caz contrar ar însemna ca erorile judiciare, a căror înlăturare se urmărește, să rămână în ființă, ceea ce este de neconceput.
Față de aceste coordonate, cum prin sentința nr. 2073/2007 a Tribunalului Suceava, irevocabilă s-a stabilit că acel contract din 27 octombrie 1992 este lovit de nulitate absolută, ceea ce înseamnă că înscrisul respectiv a fost lipsit de efecte juridice încă de la data încheierii lui și cum contractul constatat nul a constituit actul determinant ce a stat la baza sentinței contestate, în cauză sunt incidente disp. art. 322 pct. 4 cod procedură civilă, impunându-se admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Intimații, și, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire în principal ca inadmisibilă, întrucât nu sunt date cerințele art.322 pct. 4 cod procedură civilă pe care revizuienta și-a întemeiat cererea și în subsidiar ca nefondată, arătând că din interpretarea acestui text rezultă că pentru a se putea folosi revizuirea este nevoie ca înscrisul respectiv să fi fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească, așa încât, având în vedere că înscrisul din 27 octombrie 1992 nu a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească ci s-a constatat nulitatea lui, cererea este neîntemeiată.
S- arătat de asemenea că potrivit art.324 alin. 1 pct.3 cod procedură civilă, în cazurile prevăzute de art.322 pct.4 cod procedură civilă, termenul curge de la data când partea care a luat cunoștință de hotărârea care a declarat fals înscrisul, iar în lipsa unei hotărâri, termenul de revizuire curge de la data când a luat cunoștință de împrejurarea pentru care constatarea infracțiunii nu se poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la producerea falsului.
Ori pretinsul "fals" s-ar fi realizat la 27.11.1992, deci cu mult peste termenul de 3 ani prevăzut de art.324 alin. 1 pct.3 cod procedură civilă.
Prin sentința nr. 20 din 9.03.2009, Tribunalul Suceavaa respins excepția de tardivitate, reținând că termenul de introducere a cererii de revizuire a început să curgă la data de 2.10.2008, când Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 2687/2008.
Examinând cererea de revizuire, Tribunalul Suceavaa respins-o ca nefondată, reținând că prin constatarea nulității actului juridic nu se deschide calea prev de art. 322 pct. 4 cod pr. civilă, textul vizând exclusiv declararea ca fiind fals a înscrisului care a stat la baza pronunțării sentinței cărei revizuire se cere.
Împotriva sentinței declarat apel revizuienta arătând în esență că doctrina și jurisprudența au inclus în noțiunea de "înscris fals" nu numai acel act în privința căruia s- comis operațiune de alterare a realității prin săvârșirea unei infracțiuni, ci și actul al cărui conținut nu este real sau valid, fiind lovit de un motiv de nulitate prevăzut de legea civilă. În acest sens, s- stabilit că prin " înscris fals" trebuie să se înțeleagă nu numai înscrisul declarat ca atare odată cu stabilirea unei infracțiuni, ci și înscrisul al cărui conținut nu este real, chiar dacă prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune, deoarece în caz contrar ar însemna ca erorile judiciare, a căror înlăturare se urmărește prin instituirea căilor extraordinare de atac, să rămână în ființă și să producă efecte, ceea ce este de neconceput ( decizia nr. 185/1980 fostului Tribunal Suprem în - Codul d e procedură civilă adnotat, pag. 586 și decizia nr. 5606/2000 a - secția comercială în Buletinul jurisprudenței 2000- pag.482).
Prin urmare, ori de câte ori se stabilește, în cursul sau în urma unei judecăți că un înscris ce fost avut în vedere la pronunțarea unei hotărâri nu este valid, indiferent dacă nevalabilitatea actului este sau nu consecința săvârșirii unei infracțiuni, hotărârea pronunțată în temeiul acelui înscris este susceptibilă de revizuire în condițiile art. 322 pct. 4 cod pr. civilă întrucât numai în acest mod pot fi înlăturate efectele înscrisului respectiv.
Cererea este neîntemeiată și va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Este adevărat că, anterior modificărilor aduse Codului d e procedură civilă prin Ordonanța de urgență nr. 138/2000, textul art. 322 pct. 4 din cod, potrivit căruia cererea de revizuire poate fi primită "dacă hotărârea s- dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății" permitea interpretarea potrivit căreia prin înscris fals se înțelege și actul al cărui conținut nu este real, chiar dacă prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune, însă, modificările legislative exclud în prezent posibilitatea unei asemenea interpretări.
Potrivit modificărilor aduse Codului d e procedură civilă de OUG nr. 138/2000, revizuirea se poate cere " dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală asupra existentei sau inexistenței infracțiunii invocate".
Textul citat fost eliminat în partea lui finală prin art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 de aprobare a OUG nr. 138/2000, prevedere declarată însă neconstituțională prin Decizia nr. 66/2008 a Curții Constituționale, astfel încât forma actuală a textului este cea prevăzută de OUG nr. 138/2000.
În consecință, având în vedere stricta interpretare ce trebuie dată cazurilor în care se poate cere revizuirea, observând că textul citat se referă strict la înscrisuri declarate false prin hotărâre penală de constatare săvârșirii unei infracțiunii, respectiv prin constatarea de instanța sesizată cu cererea de revizuire existenței unei infracțiuni, text care se coroborează perfect cu disp. art. 324 pct. 3 Cod pr. civilă care vorbește exclusiv de înscris fals și constatarea infracțiunii, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a considerat că în cauză nu este dat motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 4 Cod pr. civilă.
Este de observat în plus că, deși decizia prin care se declară neconstituționalitatea abrogării textului menționat nu pune în discuție în mod expres problema actelor juridice anulate de instanța civilă, posibilitatea ca o asemenea anulare să deschidă calea revizuirii, pe motivul prev. de art. 322 pct. 4 cod pr. civilă, este exclusă de considerentele acestei decizii, care vizează numai "hotărârile judecătorești viciate deinfracțiunile menționate" și nu face vorbire de vicierea prin acte juridice ulterior anulate.
În consecință, constatând legală și temeinică soluția primei instanțe, Curtea va respinge recursul ca nefondat în temeiul art. 312 Cod pr. civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentaSC SRLcu sediul în S,-,.C,.3, județul S, împotriva sentinței nr.20 din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, intimați fiind cu domiciliul în S,-, Bloc 99,.C,.5, județul S,,șitoți cu domiciliul în S, str. - -, -.A,.13, județul Sșicu domiciliul în S,-, -.C,.23, județul
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 8/4.11.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Andrieș Maria
