Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - servitute -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.128
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea apelurilor declarate depârâții Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice - prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S,cu sediul în mun. S,-și - SRL S,cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotriva sentinței nr. 925 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială,contencios administrativ și fiscal în dosar nr-,reclamanta-intimată fiind - CONSTRUCȚII SA S, iar pârâtul-intimat - Municipiul S, prin primar.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 12 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a analiza susținerile părților și a verifica legalitatea și temeinicia aspectelor semnalate, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 19 noiembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 4.05.2007 sub nr-, reclamanta - CONSTRUCȚII SA Sac hemat în judecată pe pârâtul Municipiul S-prin primar, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să îl oblige pe acesta din urmă să-i permită trecerea pietonală și cu mijloace auto pe terenul proprietatea sa, pe o lățime de 3, la calea publică, str. - -.
În motivare, reclamanta a arătat că a luat ființă prin decizia nr.138 din 26 martie 1991 Prefecturii S, prin desprinderea din fosta IGO. Prin certificatul seria - nr.0005/15.06.1993 i s-a atestat dreptul de proprietate pentru suprafața de 5170. teren situat în mun. S,-, cu o cale pietonală de ieșire la calea publică în suprafață de 80. pe terenul aparținând Statului Român.
de 15 ani (1991-2005) a avut în folosință exclusivă și netulburată această cale de acces, până când a fost blocată la 7.11.2005 de către - PRIMA SRL, prin construirea unui gard. Aceasta are drept de proprietate asupra unui teren învecinat de 45307, conform certificatului seria - nr.0015/30.12.1993.
A mai arătat că s-a judecat cu - PRIMA SRL pentru calea de acces pietonală în suprafață de 80. însă pretențiile i-au fost respinse prin sentințele civile nr.139/2003 și nr.1853/2003 ale Tribunalului Suceava, decizia nr.85/2004 a Curții de APEL SUCEAVA și decizia nr.3771/2005 a Inaltei Curți de Casație și Justiție.
Cum terenul său reprezintă loc înfundat se impune stabilirea unei servituți de trecere pe terenul proprietatea Statului Român, administrat de mun. S, pe o lățime de 3, cu ieșire la calea publică în str. - -, prin punctul cel mai scurt, în linie dreaptă și pe poarta de acces principală a - SRL
In drept au fost invocate prevederile art.616 Cod civil.
Prin sentința nr.2389 din 8 iunie 2007, Judecătoria Suceavaa declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava -secția comercială și de contencios administrativ, motivat de faptul că litigiul este comercial, având în vedere că în temeiul art.4 Cod comercial toate actele juridice și operațiunile comerciale pe care le realizează sunt considerate ca fapte de comerț și supuse legilor comerciale (prezumție de comercialitate) și în plus dacă un act este comercial numai pentru una din părți toți contractanții sunt supuși, în ce privește acest act, legii comerciale.
Prin sentința civilă nr. 2802 din data de 28.09.2007, Tribunalul Suceava admis excepția de necompetență materială invocată de către reclamanta - CONSTRUCȚII SA S și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava, având în vedere că, în speță, reclamanta solicită instituirea unei servituți de trecere în lățime de 3, pe un teren proprietatea Statului Român, nefiind vorba de vreun spațiu comercial.
Dosarul a fost trimis Curții de APEL SUCEAVA în vederea soluționării conflictului negativ de competență, care, prin sentința nr. 10 din data de 11 februarie 2008, a stabilit competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Cauza a fost reînregistartă pe rolul Tribunalului Suceava la data de 18 martie 2008, sub nr-.
În cauză a fost admisă proba cu o expertiză tehnică judiciară, fiind depus de către expert raportul de expertiză (filele 53-60 dosar fond) și un supliment de expertiză (filele 83-88dosar fond).
Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.925 din 11 mai 2009, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiul S și Statul Român; a admis acțiunea și a stabilt în favoarea reclamantei o servitute de trecere asupra suprafeței de 154. teren, proprietatea Statului Român, situată în municipiul S, identică cu parte din 485 din 763 comunei cadastrale S și identificată cu parcela a,b,c,d,e,f în planul de situație - anexa la suplimentul la raportul de expertiză topografică (fila 87 dosar fond).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, din raportul de expertiză topocadastrală întocmit în cauză, rezultă că suprafața de teren asupra căreia solicită reclamanta a fi instituit un drept de servitute este proprietatea Statului Român și se află în administrarea Consiliului Local al mun. Rezultă că Statul Român este proprietar al suprafeței de teren în litigiu iar Municipiul S are un drept de administrare.
Față de această situație, instanța de fond a constatat că, atât Statul Român cât și Municipiul S au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că reclamanta are în proprietate o suprafață de 342 mp teren situată în mun. S,-, care are natura de loc înfundat, neavând cale de acces auto la cale publică. Această situație rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert (filele 53-60 dosar fond).
În conformitate cu dispozițiile art. 616 din Codul civil "proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului -" iar dispozițiile art. 618 din același act normativ stabilesc că "trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă."
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel pârâții:
Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice - prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S și - SRL S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului său, pârâtul Statul Român a arătat, în esență, că nu au fost analizate dispozițiile art.13 alin.1 din Legea nr.213/1998, potrivit cărora servituțile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituți sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate terenurile afectate. Mai mult, susține acest apelant că, potrivit art.616 din Codul civil, "proprietarul al cărui aloc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție de pagubele ce s-ar putea ocaziona".
Potrivit acestor critici, a solicitat, în principal, schimbarea în totalitate a sentinței criticate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, iar în subsidiar, schimbarea în parte a sentinței, în sensul obligării reclamantei la plata despăgubirilor stabilite conform raportului de expertiză judiciară depus la dosar.
- SRL Saa rătat că datorită apariției unor înscrisuri noi, ulterioare datei întocmirii raportului de expertiză topo cadastrală, este dată excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român și Municipiului S, cu motivarea că terenul aservit o are ca proprietară pe, terenul se află în circuitul civil, iar urmare a unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu această proprietară, apelanta a dobândit dreptul de proprietate cu privire la acest teren.
Apelurile sunt întemeiate în sensul celor ce urmează:
Servitutea de trecere așa cum este reglementată de art.616-619 cod civil reclamă - pentru stabilirea ei - îndeplinirea unor cerințe: existența unui loc înfundat; solicitarea accesului pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului; varianta de trecere stabilită să cauzeze un minim prejudiciu proprietarului fondului aservit.
Din coroborarea textelor de lege mai sus menționate, rezultă că pentru constituirea servituții de trecere, pe lângă îndeplinirea cerințelor enunțate, reclamanta are obligația de a face dovada dreptului de proprietate asupra terenului aservit.
În speță, raportul de expertiză topo întocmit de ing. ( 57 dosar tribunal) concluzionează că suprafața de teren aflat în posesia societății reclamante este loc înfundat - în sensul legii invocate mai sus, iar servitutea de trecere auto propusă în varianta prezentată în planul de situație atașat raportului de expertiză, ocupă suprafața de 185 mp din terenul proprietate privată a Statului Român aflat în administrarea Municipiului S și se identifică cu parte din 485 din CF 763
Criticile apelanților vizează, deopotrivă, situația juridică a fondului aservit, fiecare, însă, dintre apelanți formulând apărări diferite cu privire la regimul juridic al acestui fond - bun ce aparține domeniului public al statului sau bun proprietatea unei persoane fizice - cât și cu privire la titularul acestui drept de proprietate: Statul Român sau și ulterior - "" SRL S - conform actelor de proprietate depuse la dosar ( 23-27 dosar apel).
Prima instanță nu s-a preocupat să verifice susținerile părților formulate sub acest aspect, iar cel puțin apărările apelantei - "" SRL nici nu puteau fi verificate, în condițiile în care actele de proprietate invocate poartă o dată ulterioară pronunțării sentinței apelate, înscrisurile noi însă - ca probă la dosar - fiind admisibile în faza apelului.
Întrucât, înscrisurile noi depuse la dosar de societatea comercială apelantă relevă o situație nouă față de cea cercetată de prima instanță ( cu consecințe asupra punerii în executare a hotărârii judecătorești), Curtea, în conformitate cu art. 297 (1) Cod pr. Civilă, va desființa sentința și va trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța de trimitere cu ocazia rejudecării va verifica pe bază de probe ( expertiză topo cadastrală) situația juridică a fondului aservit și titularul dreptului de proprietate cu privire la acest teren.
Din verificarea lucrărilor dosarului Curtea constată că apelantul Statul Român - ca pretins proprietar al fondului aservit - nu a formulat cerere privind acordarea de despăgubiri evaluate prin raportul de expertiză depus la dosar - art.626 Cod civil acordă un beneficiu proprietarului fondului care este condiționat de formularea unei cereri în acest sens, așa încât, criticile apelantului sub acest aspect vor fi respinse ca nefondate.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de pârâții Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice - prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în mun. S,-și - SRL S,cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotriva sentinței nr. 925 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială,contencios administrativ și fiscal în dosar nr-,reclamanta-intimată fiind - CONSTRUCȚII SA S, iar pârâtul-intimat - Municipiul S, prin primar.
Desființează sentința atacată și trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
6 ex./17.12.2009
jud.fond
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Nastasi Dorina
